Crucea lui Ferentz este monumentul din IASI care a strajuit intrarea in oras pentru lunga perioada, pana cand vechiul targ s-a extins inspre directia Vasluiului, servind ca pilda pentru invadatorii austrieci. Ironia sortii face insa ca astazi sa existe la mica distanta ridicata o benzinarie a celor de la OMV.

Amplasat pe o mica colina situata in apropierea malului sudic al paraului Nicolina, din cartierul cu acelasi nume din IASI, Crucea lui Ferentz este o aparitie inedita si cu un nume de o rezonanta care a intrigat multa lume de-a lungul timpului.

In 1716 a izbucnit razboiul turco-austriac, iar principatele romane nu au fost ferite din pacate nici ele de oroarea acestui razboi. Animate de perspectiva extinderii stapanirii si asupra tarilor romane, armatele austriece au ocupat Bucurestiul si l-au luat ca prizonier chiar pe domnitorul  Nicolae Mavrocordat.

Din Tara Romaneasca, armatele formate din austrieci si unguri au trecut in Moldova, planuind aceeasi strategie si pentru domnitorul Moldovei, Mihai Racoviță.

Crucea lui Ferentz, monumentul din IASI care a strajuit intrarea in oras, servind ca pilda pentru invadatorii austrieci

La sfatul si cererea sultanului, chiar daca domnitorul Moldovei nu-si dorea sa implice tatarii care erau de necontrolat si se dadeau adesea la jafuri si alte blestematii si pe teritoriul tarii, in jur de 2000 de tatari trecusera Prutul si s-au stabilit pe valea Manastirii Aroneanu, asteptand porunca domnitorului moldovean.

In plina iarna, pe 10 ianuarie 1717, capitanul belgian François (Ferentz) Ernaut, conducatorul trupelor austriece si ungare, a intrat in IASI, avand sub conducerea sa in jur de 800 de oameni, dar si un oarecare sprijin din partea unor boieri moldoveni tradatori.

Crezandu-se de dinainte castigatoare, trupele capitanului Ferentz au umplut carciumile din oras, dedandu-se inclusiv si la acte de jaf, in asteparea confruntarii cu fortele domnitorului Mihai Racoviță, care se retrasese la Mănăstirea Cetățuia.

Planurile armatelor austriece si ungare insa nu s-au desfasurat insa tocmai asa cum crezusera, pentru ca in timpul asediului Mănăstirii Cetățuia au venit in ajutorul celor asediati atat calaretii tatari cat si in jur de 500 de ostasi moldoveni.

Timp de trei ore a durat lupta, in care desi austriecii foloseau pusti iar tatarii inca mai foloseau arcuri cu sageti, austriecii au sfarsit retragandu-se catre padurile din Hlincea, urmariti de catre tatari si ostasii moldoveni.

In cursul zilei urmatoare, domnitorul Mihai Racoviță i-a judecat la Curtea Domneasca din IASI pe tradatori. Dupa ce l-a rascumparat pe capitanul Ferentz cu 200 de galbeni de la Cantemir-Mârza, hanul tatarilor, domnitorul Mihai Racoviță l-a dat pe acesta pe mana lui Ali Agca care l-a decapitat in fata portii de la Curtea Domneasca.

Intr-un document al Curtii Domnesti dat de catre domnitorul Mihai Racoviță la 10 ianuarie 1717 pentru a se acorda scutiri de dări Mănăstirii Cetățuia, se mentioneaza:

In prezent monumentul este restaurat prin efortul autoritatilor locale (n.r. pana acum crucea avea unul dintre bratele crucii rupt), iar in jurul colinei pe care este amplasata Crucea lui Ferentz a fost ridicat un gard imprejmuitor de protectie.

Glasul.info

Articolul Crucea lui Ferentz, monumentul din IASI care a strajuit intrarea in oras, servind ca pilda pentru invadatorii austrieci apare prima dată în Glasul.info.

In timp ce Tribunalul Cluj impune placute in limba maghiara la intrarea in oras, Muzeul Municipal Carei organizeaza vernisaje numai pentru vorbitorii de maghiara, curatorul expozitiei punand pe seama grabei lipsa etichetelor si in limba romana de pe obiectele expuse. Printre obiectele expuse la vernisajul de la Carei se numara si un bust in miniatura a lui Miklos Horthy, vizitatorii neavizati avand mai degraba impresia ca se afla in fata unei expozitii din Ungaria nicidecum din Romania.

Hago Nandor, curatorul expozitiei si in acelasi timp seful Muzeului Municipal Carei, dar si consilier local, a explicat ca nu exista etichete in limba romana pentru obiectele expuse in aceasta expozitie de relicve militare din cauza grabei cu care s-a organizat vernisajul acestei expozitii.

In timp ce Tribunalul Cluj impune placute in limba maghiara la intrarea in oras, Muzeul Municipal Carei organizeaza vernisaje numai pentru vorbitorii de maghiara

Insa graba nu poate explica de ce printre obiectele lipsite de etichete si explicatii in limba romana exista si un bust in miniatura al “amiralului fara flota”, Miklos Horthy, sau de ce existau materiale cu caracter iredentist, precum un afis pe care scria ,,Ardealul din nou pământ  unguresc,,, amplasat chiar la intrarea in expozitie!

Ceea ce s-a intamplat recent la atat la Cluj cat si la Carei, arata actiunile duplicitare pe care unii cetateni romani, apartinand unei anumite minoritati, inteleg sa le intreprinda impotriva populatiei majoritare. In timp ce la Cluj vor sa-si impuna vointa de a avea placute inscriptionate in limba maghiara impotriva dorintei populatiei majoritare, cu toate ca nu indeplinesc conditiile minime prevazute de lege, adica cetatenii unei minoritati etnice sa reprezinte 20% din ponderea populatiei din localitate, la Carei, acolo unde etnicii maghiari sunt majoritari, isi impun prin toate mijloacele posibile limba si cultura, in dauna celorlalte minoritati etnice, dovada stand exclusivitatea expozitiei de care aminteam in acest articol, cu obiecte etichetate doar in limba maghiara.

Din pacate autoritatile din Romania asista de cele mai multe ori pasive la aceste actiuni, ba chiar uneori iau niste decizii absolut ciudate, cum este si cazul sentintei recente date de catre Tribunalul din Cluj cu privire la obligativitatea asigurarii inscriptionarii in limba maghiara a placutei de la intrarea in oras, cu toate ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru a face acest lucru.

Foto: buletindecarei.ro

Articolul In timp ce Tribunalul Cluj impune placute in limba maghiara la intrarea in oras, Muzeul Municipal Carei organizeaza vernisaje numai pentru vorbitorii de maghiara apare prima dată în Glasul.info.

Tribunalul din Cluj a dat in mintea curcilor: a hotarat ca intrarea in oras sa fie inscriptionata in limba maghiara pentru a nu se mai rataci ungurii iredentisti! Dupa scandalul legat de procurorul “Portocala” sau “Zdreanţă”, parerile inca sunt impartite asupra unei titulaturi cat mai potrivite, iata ca avem parte de un nou circ legat de justitia “romaneasca”.

Cu toate ca legea cu privire la inscriptionarea denumirilor in limbile minoritatilor este foarte clara, obligativitatea asigurarii inscriptionarii denumirii localitatii si in limba materna a minoritatilor fiind doar atunci cand cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, tribunalul din Cluj da o dovada clara ca justitia din Romania are probleme grave, iar cei din sistem dau adesea in mintea curcilor.

Tribunalul din Cluj a dat in mintea curcilor: a hotarat ca intrarea in oras sa fie inscriptionata in limba maghiara pentru a nu se mai rataci ungurii iredentisti!

De ce spunem ca tribunalul din Cluj a dat in mintea curcilor? Induiosati de plansetele de lebada ale Asociației Minority Rights Egysulet, adeseori cu usoare accente filomaghiare si chiar iredentiste, tribunalul din Cluj a dat o sentinta absolut hilara prin care il obliga pe actualul primar al Clujului, pe Emil Boc, sa asigure inscriptionarea intrarii in localitate si in limba maghiara, si asta in timp ce exista o lege care sustine ca primarul orasului Cluj are dreptate.

Cu toate ca sentinta tribunalului din Cluj nu este una definitiva si ea poate fi atacata la recurs de catre primaria orasului Cluj, nu putem sa nu remarcam decat ca in sistemul de justitie exista mai multe creiere de inaripate decat in Parlamentul Romaniei.

Scopul principal al inscriptionarii obligatorii in limba maghiara a intrarii in orasul Cluj este insa unul deosebit de nobil: pentru a nu se mai rataci ungurii iredentisti!

PS: acesta este un pamflet si trebuie privit ca atare

Articolul Tribunalul din Cluj a dat in mintea curcilor: a hotarat ca intrarea in oras sa fie inscriptionata in limba maghiara pentru a nu se mai rataci ungurii iredentisti! apare prima dată în Glasul.info.