<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Invitație la lectură Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/invitatie-la-lectura/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/invitatie-la-lectura/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Mon, 31 Mar 2025 17:19:35 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Invitație la lectură Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/invitatie-la-lectura/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Invitație la lectură: &#8220;Procesul Ceaușescu. Un simulacru&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2025/03/28/invitatie-la-lectura-procesul-ceausescu-un-simulacru/</link>
					<comments>https://glasul.info/2025/03/28/invitatie-la-lectura-procesul-ceausescu-un-simulacru/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 28 Mar 2025 21:06:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandru Țiclea]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<category><![CDATA[Procesul Ceaușescu]]></category>
		<category><![CDATA[Un simulacru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=126173</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>De o bucată de vreme ne-am gândit să vă recomandăm o serie de cărți care ne-au suscitat în primul rând chiar nouă interesul, și am vrea să împărtășim experiențele noastre cu voi. Cărțile pe care noi o să le recomandăm sunt selectate cu grijă, multe dintre ele cu o tematică interesantă, pe alocuri chiar controversată....</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/03/28/invitatie-la-lectura-procesul-ceausescu-un-simulacru/">Invitație la lectură: &#8220;Procesul Ceaușescu. Un simulacru&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">De o bucată de vreme ne-am gândit să vă recomandăm o serie de cărți care ne-au suscitat în primul rând chiar nouă interesul, și am vrea să împărtășim experiențele noastre cu voi. Cărțile pe care noi o să le recomandăm sunt selectate cu grijă, multe dintre ele cu o tematică interesantă, pe alocuri chiar controversată. Un popor informat este un popor puternic și care își poate apăra democrația. Un popor neinstruit, ușor manipulabil, este și un popor mult mai ușor de controlat. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Subiectul ales astăzi de noi este unul destul de controversat, &#8220;Procesul lui Ceaușescu&#8221;, un proces considerat chiar de către foarte mulți specialiști din domeniul juridic un simulacru. Ca atare vă prezentăm cartea scrisă de domnul Alexandru Țiclea, cu o experiență juridică de decenii întregi, o carte intitulată<a href="https://tinyurl.com/36hemc2v"> &#8220;Procesul Ceaușescu. Un simulacru&#8221;.</a></p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><a href="https://tinyurl.com/36hemc2v"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="744" height="445" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/03/Procesul-Ceausescu-Ticlea.jpg" alt="Invitație la lectură: &quot;Procesul Ceaușescu. Un simulacru&quot;" class="wp-image-126174" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/03/Procesul-Ceausescu-Ticlea.jpg 744w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/03/Procesul-Ceausescu-Ticlea-300x179.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/03/Procesul-Ceausescu-Ticlea-640x383.jpg 640w" sizes="100vw" /></a><figcaption class="wp-element-caption"><a href="https://tinyurl.com/36hemc2v">Invitație la lectură: &#8220;Procesul Ceaușescu. Un simulacru&#8221;</a></figcaption></figure>
</div>


<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;Asa numitul proces al lui Ceausescu, al cel uicare a condus tara noastra vreme de aproape 25 de ani, Presedintele Romaniei, Comandantul suprem al fortelor armate, secretarul general al Partidului Comunist Roman, a fost un simulacru de proces. Organizatorii acestuia – noua putere instalata in dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 – au urmarit, cu naivitate, daca nu din prostie, sa dea o aparenta de legalitate executiei sotilor Ceausescu, executie hotarata cu cel putin o zi inainte (pe 24 decembrie 1989), pentru ca se esuase in uciderea lor. De ce mai era nevoie de un asa zis ”proces”? Intrucat, asa cum a subliniat Ceausescu cu acea ocazie: ”Cine a dat lovitura de stat poate sa impuste pe oricine!”</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Este mai mult decat evident ca prin solutia pronuntata in cauza readusa in discutie a fost vorba nu doar de un simulacru de proces, ci si de o eroare judiciara grava, de o condamnarea la moarte bazata pe invinuiri inventate si pe o lipsa crasa de probe, rezultat al unei comenzi criminale, total nejustificate.&#8221;, se arată în descrierea cărții <a href="https://tinyurl.com/36hemc2v">&#8220;Procesul Ceaușescu. Un simulacru&#8221;</a></p>
</blockquote>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/03/28/invitatie-la-lectura-procesul-ceausescu-un-simulacru/">Invitație la lectură: &#8220;Procesul Ceaușescu. Un simulacru&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2025/03/28/invitatie-la-lectura-procesul-ceausescu-un-simulacru/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Invitație la lectură: Ferma animalelor, o distopie care reflectă ceea ce trăim acum în România</title>
		<link>https://glasul.info/2025/03/25/invitatie-la-lectura-ferma-animalelor-o-distopie-care-reflecta-ceea-ce-traim-acum-in-romania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2025/03/25/invitatie-la-lectura-ferma-animalelor-o-distopie-care-reflecta-ceea-ce-traim-acum-in-romania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 25 Mar 2025 09:28:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[acum în România]]></category>
		<category><![CDATA[ceea ce trăim]]></category>
		<category><![CDATA[Ferma Animalelor]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<category><![CDATA[o distopie]]></category>
		<category><![CDATA[reflectă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=126152</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Invitație la lectură: Ferma animalelor, o nuvelă distopică, care reflectă ceea ce trăim acum în România&#8230; Pentru a înțelege mai bine ce se petrece acum, citirea acestei distopii scrise de către George Orwell este o lectură absolut necesară. Făcând analogia cu fabula expusă în &#8220;Ferma animalelor&#8221; puteți înțelege mai bine cu ce ne confruntăm noi...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/03/25/invitatie-la-lectura-ferma-animalelor-o-distopie-care-reflecta-ceea-ce-traim-acum-in-romania/">Invitație la lectură: Ferma animalelor, o distopie care reflectă ceea ce trăim acum în România</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Invitație la lectură: <a href="https://rb.gy/kc7i96">Ferma animalelor</a>, o nuvelă distopică, care reflectă ceea ce trăim acum în România&#8230;</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Pentru a înțelege mai bine ce se petrece acum, citirea acestei distopii scrise de către George Orwell este o lectură absolut necesară. Făcând analogia cu fabula expusă în &#8220;<a href="https://rb.gy/kc7i96">Ferma animalelor</a>&#8221; puteți înțelege mai bine cu ce ne confruntăm noi de fapt în România în acest moment.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><a href="https://rb.gy/kc7i96">Ferma animalelor</a> este o nuvelă distopică scrisă de George Orwell. Publicată în Anglia în 17 august 1945, cartea reflectă evenimentele care au dus la și din perioada numită era lui Stalin (1927–1953) înainte de al Doilea Război Mondial. Titlul original era<a href="https://rb.gy/kc7i96"> Ferma animalelor: O fabulă</a>, însă editorii din Stalele Unite au renunțat la O fabulă în ediția din 1946. Dintre toate traducerile din timpul vieții lui Orwell, numai Telugu a păstrat titlul original.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><a href="https://rb.gy/kc7i96"><img decoding="async" width="744" height="445" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/03/ferma-animalelor.jpg" alt="Invitație la lectură: Ferma animalelor, o distopie care reflectă ceea ce trăim acum în România" class="wp-image-126153" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/03/ferma-animalelor.jpg 744w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/03/ferma-animalelor-300x179.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2025/03/ferma-animalelor-640x383.jpg 640w" sizes="100vw" /></a><figcaption class="wp-element-caption"><a href="https://rb.gy/kc7i96">Invitație la lectură: Ferma animalelor, o distopie care reflectă ceea ce trăim acum în România</a></figcaption></figure>
</div>


<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Romanul critică nu numai coruperea revoluției pe care conducătorii ei o practică, dar și modul în care indiferența, răutatea, ignoranța, lăcomia și miopia distrug orice posibilitate a unei utopii. În timp ce acest roman înfățișează conducătorii corupți ca fiind un defect al revoluției (și nu revoluția însăși), arată și modul în care ignoranța și indiferența posibilă față de problemele din cadrul unei revoluții pot permite să se întâmple orori dacă nu se face o trecere calmă către un guvern al clasei muncitoare.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Descrierea nuvelei:</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p class="wp-block-paragraph">&#8220;Omul este singura faptura care consuma fara sa produca. Nu da lapte, nu face oua, este prea slab ca sa traga la plug si nu poate alerga suficient de repede pentru a prinde iepuri. Cu toate acestea, el este stapanul tuturor animalelor. Le pune la munca si le da inapoi minimul necesar pentru a nu muri de foame, iar restul il pastreaza pentru el. (&#8230;)</p>



<p class="wp-block-paragraph">Omul nu apara interesele niciunei alte fapturi in afara de el insusi. Si intre noi, animalele, trebuie sa fie o uniune deplina, o camaraderie perfecta in acesta lupta. Toti oamenii sunt dusmani. Toate animalele sunt tovarase.&#8221;</p>
</blockquote>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Cartea se poate cumpăra de <a href="https://rb.gy/kc7i96">AICI</a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2025/03/25/invitatie-la-lectura-ferma-animalelor-o-distopie-care-reflecta-ceea-ce-traim-acum-in-romania/">Invitație la lectură: Ferma animalelor, o distopie care reflectă ceea ce trăim acum în România</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2025/03/25/invitatie-la-lectura-ferma-animalelor-o-distopie-care-reflecta-ceea-ce-traim-acum-in-romania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Invitație la lectură: &#8220;EROII ȘI MARTIRII ORTODOXIEI&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2020/04/28/invitatie-la-lectura-eroii-si-martirii-ortodoxiei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2020/04/28/invitatie-la-lectura-eroii-si-martirii-ortodoxiei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 28 Apr 2020 10:45:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[Costel Neacșu]]></category>
		<category><![CDATA[eroii]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<category><![CDATA[MARTIRII ORTODOXIEI]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=109427</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pe adresa de email a redacției noastre am primit din partea profesorului Costel Neacșu trei cărți deosebite, în format electronic, pe care le-am parcurs cu atenție zilele acestea. Una dintre ele ne-a atras în mod deosebit atenția, cea intitulată &#8220;EROII ȘI MARTIRII ORTODOXIEI din toate timpurile și neamurile&#8221;. Este o adevărată antologie a martirilor creștinismului,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/04/28/invitatie-la-lectura-eroii-si-martirii-ortodoxiei/">Invitație la lectură: &#8220;EROII ȘI MARTIRII ORTODOXIEI&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Pe adresa de email a redacției noastre am primit din partea profesorului Costel Neacșu trei cărți deosebite, în format electronic, pe care le-am parcurs cu atenție zilele acestea. Una dintre ele ne-a atras în mod deosebit atenția, cea intitulată <strong><em>&#8220;EROII ȘI MARTIRII ORTODOXIEI din toate timpurile și neamurile&#8221;</em></strong>. Este o adevărată antologie a martirilor creștinismului, din cele mai vechi timpuri și până în vremurile noastre. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">N-am putut să nu observăm și să facem o analogie între vremurile de prigoană din perioada Imperiului Roman, și cele pe care le trăim în aceste zile, când în vreme ce noi suntem închiși în case, pe străzile României sunt afișate pe panourile publicitare tot felul de blasfemii la adresa creștinismului, așa cum reiese din anumite imagini care s-au viralizat deja pe rețelele de socializare. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Redăm integral mesajul trimis de către profsorul Costel Neacșu pe adresa de email a recației noastre:</p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-very-dark-gray-background-color wp-block-paragraph">&#8220;<strong>COPIAŢI,&nbsp;MULTIPLICAȚI,&nbsp;DISTRIBUIȚI!&nbsp;</strong></p>


<p>[one_half]</p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=9a6f02fef&amp;redirect_to=https%253A//www.libris.ro/martirii-ortodoxiei-teologia-martiriului-CHR978-973-1913-86-5--p1071059.html" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img decoding="async" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/57/1071059.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br>Martirii ortodoxiei. Teologia martiriului &#8211; Arhimandrit Spiridon Bilalis</a></center> </div>
<p>[/one_half]</p>


<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p style="font-size:18px" class="has-background has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">Confruntându-ne cu o atmosferă de-a dreptul  suprarealistă, a derivei și izbirii “Titanicului” nostru planetar cu “aisbergul” unei realităţi căreia prea puțini sunt gata să îi facă faţă, consider că este momentul propice, înainte de a veni timpul când nu seva mai putea face nimic, să vă pun la dispoziţie, în aceste vremuri extreme, un “colac de salvare” prin care adresez îndemnul să fim pregătiți, săavem unplan în primul rând de supravieţuire duhovnicească, nu doar biologică, subliniinduvă că ne vom confruntă cu o societate demonică, neomarxistă, bazată pe inocularea fricii!</p>
</div></div>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p style="font-size:18px" class="has-background has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">Vă pun așadar la dispoziție  un “colac de salvare” gratuit, format din trei cărţi semnate de mine și arhivate în cea mai mare bibliotecă online din lume, cu rugămintea COPIERII și TRIMITERII la cât mai mulţi oameni: din cartea “EROII ȘI MARTIRII ORTODOXIEI” vom afla cum s-au comportat înaintașii  noştri  în marile  prigoane, din cartea “SFÂRȘITUL LUMII” vom înţelege cine şi cum ar vrea să ne fure mântuirea în acest ultim cataclism istoric, iar din cartea “OMUL LA ÎNFRICOȘĂTOAREA JUDECATĂ” vom vedea că de atitudinea noastră de acum depinde dacă Domnul Dumnezeu, la JUDECATA UNIVERSALĂ, ne va dărui viața veşnică în ÎMPĂRĂŢIA SA!</p>
</div></div>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p style="font-size:18px" class="has-background has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">Neţinând “cu pumnii” de această viață, căci nu este totuna cum omul își sfârșește zilele lui pământene, vă sugerez să ne socotim ca nişte “osândiţi la moarte, ca să nu ne punem încrederea în noi, ci în Dumnezeu, Care…NE IZBĂVEȘTE”(1Cor. 1, 9-10) și, amintindu-vă  că  Hristos  ne îndeamnă “NU VĂ TEMEȚI”(Mt.10, 28)  și ne întreabă  “DE CE VĂ  ESTE  FRICĂ, PUȚIN  CREDINCIOȘILOR?”(Mt.8,26),  să urmăm (căci frica  nu este  de la Dumnezeu)  Cuvântul Domnului:  “DE VOI ŞI UMBLA ÎN MIJLOCUL MORȚII NU MĂ VOI TEME DE RELE, CĂ TU(DOAMNE) CU MINE EŞTI”(Ps.22,4)…  Doamne ajută-ne!</p>
</div></div>
</div></div>



<p class="wp-block-paragraph">Linkurile&nbsp;de&nbsp;mai&nbsp;jos&nbsp;vă&nbsp;stau&nbsp;la&nbsp;dispoziţie<strong>:</strong><strong></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Prof.&nbsp;Costel&nbsp;Neacșu&nbsp;</strong><strong></strong><br><a href="https://ro.scribd.com/document/458139534/Omul-la-Infrico%C5%9F%C4%83toarea-Judecat%C4%83" rel="noreferrer noopener" target="_blank">https://ro.scribd.com/document/458139534/Omul-la-Infrico%C5%9F%C4%83toarea-Judecat%C4%83</a><br><a href="https://ro.scribd.com/document/458139280/EROII-%C8%98I-MARTIRII-ORTODOXIEI-din-toate-timpurile-%C8%99i-neamurile-Edi%C8%9Bia-a-II-a" rel="noreferrer noopener" target="_blank">https://ro.scribd.com/document/458139280/EROII-%C8%98I-MARTIRII-ORTODOXIEI-din-toate-timpurile-%C8%99i-neamurile-Edi%C8%9Bia-a-II-a</a></p>



<p class="wp-block-paragraph"><a href="https://ro.scribd.com/document/458138508/Sfar%C8%99itul-lumii-Edi%C8%9Bia-a-III-a">https://ro.scribd.com/document/458138508/Sfar%C8%99itul-lumii-Edi%C8%9Bia-a-III-a</a>&#8220;</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/04/28/invitatie-la-lectura-eroii-si-martirii-ortodoxiei/">Invitație la lectură: &#8220;EROII ȘI MARTIRII ORTODOXIEI&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2020/04/28/invitatie-la-lectura-eroii-si-martirii-ortodoxiei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Invitație la lectură: &#8220;Preoți cu crucea în fruntea Neamului&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2020/04/26/invitatie-la-lectura-preoti-cu-crucea-in-fruntea-neamului/</link>
					<comments>https://glasul.info/2020/04/26/invitatie-la-lectura-preoti-cu-crucea-in-fruntea-neamului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 26 Apr 2020 15:18:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Coja]]></category>
		<category><![CDATA[Preoți cu crucea în fruntea Neamului]]></category>
		<category><![CDATA[Preoți cu crucea-n frunte]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=109327</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8220;Preoți cu crucea în fruntea Neamului&#8221; este o carte de care sufletul românesc avea nevoie, susține profesorul Ion Coja pe blogul său. Într-o societate care a devenit tot mai antagonică, tot mai răzvrătită împotriva reperelor identitare și spirituale românești, un autor român vine dimpotrivă, cu o carte care încearcă să reașeze acele valori tot mai...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/04/26/invitatie-la-lectura-preoti-cu-crucea-in-fruntea-neamului/">Invitație la lectură: &#8220;Preoți cu crucea în fruntea Neamului&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=9a6f02fef&amp;redirect_to=https%253A//www.libris.ro/preoti-cu-crucea-in-fruntea-neamului-ion-coja-AEV978-606-15-1040-5--p1255160.html,">&#8220;Preoți cu crucea în fruntea Neamului&#8221;</a></strong> este o carte de care sufletul românesc avea nevoie, susține profesorul Ion Coja pe <a href="https://ioncoja.ro/preoti-cu-crucea-in-fruntea-neamului/"><strong>blogul său</strong></a>. Într-o societate care a devenit tot mai antagonică, tot mai răzvrătită împotriva reperelor identitare și spirituale românești, un autor român vine dimpotrivă, cu o carte care încearcă să reașeze acele valori tot mai negate în ultimii ani, la înălțimea și respectul pe care acestea îl merită în societatea românească.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">&#8220;<em>Poate că ne amăgim, dar avem convingerea că este vorba de<strong> o carte de care sufletul românesc avea nevoie!</strong> Drept care ne gândim la o strategie adecvată intenției de a tipări un număr cât mai mare de exemplare, dintre care, cele mai multe, să fie donate la școli, biserici, biblioteci publice, școli etc.</em>&#8220;, a scris pe blogul său profesorul Ion Coja</p>


<p>[one_half]</p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=9a6f02fef&amp;redirect_to=https%253A//www.libris.ro/preoti-cu-crucea-in-fruntea-neamului-ion-coja-AEV978-606-15-1040-5--p1255160.html" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/26/1255160.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br>Preoți cu crucea în fruntea Neamului &#8211; Ion Coja</a></center> </div>
<p>[/one_half]</p>


<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Încercând să suscite interesul pentru această carte, <a href="https://glasul.info/wiki/index.php/Ion_Coja"><strong>profesorul Ion Coja</strong></a> a publicat pe blogul său câteva fragmente interesante despre ceea ce au însemnat <strong><em>&#8220;preoții cu crucea în fruntea neamului&#8221;</em></strong>:</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">&#8220;<strong>„A fost un măcel nemaipomenit. Văd și acum o groapă imensă în care mai târziu au fost aruncați soldații noștri morți cu sutele. Gromki se numea acea loclitate. Groapa s-a făcut în spatele bisericii satului care era mare ca o catedrală, bineînțeles că era cu geamurile sparte, ușile rupte, pereții murdari, era batjocorită. Bietul preot al regimentului, părintele Popescu de la Ștefănești de Argeș, Dumnezeu să-l ierte, n-a vrut să plece săracul până nu le-a făcut morților toate rugăciunile. Noi i-am zis: „Hai, părinte, că te iau rușii prizonier!” N-a vrut să plece și l-au luat prizonier, stând ani și ani la ruși. Dar n-a vrut să plece până nu și-a făcut datoria.”</strong> (pag. 20)&#8221;</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph"><strong>„Acolo, unde era biserica, în dreapta erau mormintele ostașilor noștri. Și era un mormînt mai mare decât blocul ăsta în care locuiesc, un mormînt de 30 de metri lungime și 20 metri lățime. Acolo au fost îngropați morții de la divizia 11, 13 și 14. Și preotul Popescu, era din Ștefănești, Argeș, stătea la marginea gropii uriașe și citea rugăciunile și i-am spus: „Hai, părinte, că se văd rușii!”</strong> <strong> Și el zice: „Domnule doctor, n-am terminat rugăciunile!”</strong> (pagina 30-31)</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/04/26/invitatie-la-lectura-preoti-cu-crucea-in-fruntea-neamului/">Invitație la lectură: &#8220;Preoți cu crucea în fruntea Neamului&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2020/04/26/invitatie-la-lectura-preoti-cu-crucea-in-fruntea-neamului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Invitație la lectură: &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2019/09/05/invitatie-la-lectura-1940-strigatul-de-durere-al-romanilor/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/09/05/invitatie-la-lectura-1940-strigatul-de-durere-al-romanilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 05 Sep 2019 16:18:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[1940]]></category>
		<category><![CDATA[30 august]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Moşincat]]></category>
		<category><![CDATA[Dictatul de la Viena]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<category><![CDATA[Strigătul de durere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102894</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Lansată la sfârșitul lunii februarie a anului 2018 în sala de simpozioane de la castelul Karolyi din Carei, lucrarea &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221; a col. r. dr. Constantin Moșincat este o carte document, care vine cu noi dovezi arhivistice ce dezvăluie teroarea și atrocitățile abătute asupra românilor în urma Dictatului de la Viena...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/05/invitatie-la-lectura-1940-strigatul-de-durere-al-romanilor/">Invitație la lectură: &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Lansată la sfârșitul lunii februarie a anului 2018 în sala de simpozioane de la castelul Karolyi din Carei, lucrarea<strong><em> &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221;</em></strong> a col. r. dr. Constantin Moșincat este o carte document, care vine cu noi dovezi arhivistice ce dezvăluie teroarea și atrocitățile abătute asupra românilor în urma Dictatului de la Viena din 1940.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">La lansarea cărții de pe  27 februarie 2018 de la Carei, autorul,  col. r. dr. Constantin Moșincat, menționa următoarele potrivit <a href="https://www.buletindecarei.ro/2018/02/lansare-de-carte-in-memoria-fostilor-refugiati-si-deportati-din-1940.html">Buletin de Carei</a>:</p>


<p>[su_quote style=&#8221;default&#8221; cite=&#8221;Col. r. dr.&nbsp;Constantin Moșincat&#8221; url=&#8221;&#8221; class=&#8221;&#8221;],,Această carte o rostuim pentru memoria tuturor celor ştiuţi şi neştiuţi, amintiţi şi pomeniţi în faţa altarelor neamului. Jertfa lor, poate zadarnică, o preamărim, căci moara timpului nu macină adevărul. Îl reamintim pentru ca nicicând să nu fie repetat<em>,,</em>[/su_quote]</p>


<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/09/Constantin-Mosincat.jpg" alt=" lucrarea &quot;1940 Strigătul de durere al românilor&quot; a col. r. dr. Constantin Moșincat" class="wp-image-102900"/><figcaption>  lucrarea &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221; a col. r. dr. Constantin Moșincat </figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În cadrul simpozionului intitulat &#8220;Frânturi din Centenarul României Mari&#8221; care a avut loc 31 august 2019 de la ora 16:00 în sala festivă a Liceului  &#8220;Iuliu Maniu&#8221;  din Carei, istoricul militar col. r. Dr. Constantin Moșincat a prezentat și două cărți deosebite,  <strong>&#8220;Generalul Berthelot – prima vizită în Ardeal după Marea Unire&#8221;</strong>, respectiv  <strong>&#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221;</strong>.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/09/Mosincat-scoala-de-vara.jpg" alt="" class="wp-image-102901"/><figcaption>  lucrarea &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221; a col. r. dr. Constantin Moșincat </figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Ce-a de-a doua dintre cele două cărți prezentate la acest simpozion,  intitulată <strong>&#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221;</strong>, și editată în ediție (n.r. 2019) limitată de numai 52 de exemplare, cu sprijinul financiar al Asociației Umanitare Ecostar Aliment, a fost destinată participanților la Școala de Vară de la Carei ( 26 August &#8211; 1 septembrie 2019).</p>



<hr class="wp-block-separator"/>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Galerie Foto:</strong></h4>


<p>[envira-gallery id=&#8221;102902&#8243;]</p><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/05/invitatie-la-lectura-1940-strigatul-de-durere-al-romanilor/">Invitație la lectură: &#8220;1940 Strigătul de durere al românilor&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/09/05/invitatie-la-lectura-1940-strigatul-de-durere-al-romanilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Invitație la lectură: “Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”</title>
		<link>https://glasul.info/2019/08/13/invitatie-la-lectura-cartea-de-aur-a-centenarului-marii-uniri/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/08/13/invitatie-la-lectura-cartea-de-aur-a-centenarului-marii-uniri/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 13 Aug 2019 14:00:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Bogdan Bucur]]></category>
		<category><![CDATA[Cartea de aur]]></category>
		<category><![CDATA[centenarul]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<category><![CDATA[Marii Uniri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102427</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Marea Unire a fost într-adevăr visul milenar al multor generații de români care și-au vărsat sângele sau și-au dedicat întreaga viață și agoniseala pentru a promova acest deziderat. Atingerea acestui obiectiv național la 1 Decembrie 1918 a fost ca un vis divin, ca o binecuvântare a cerurilor pentru națiunea română. Neamul românesc putea răsufla în...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/13/invitatie-la-lectura-cartea-de-aur-a-centenarului-marii-uniri/">Invitație la lectură: “Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Marea Unire a fost într-adevăr visul milenar al multor generații de români care și-au vărsat sângele sau și-au dedicat întreaga viață și agoniseala pentru a promova acest deziderat.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Atingerea acestui obiectiv național la 1 Decembrie 1918 a fost ca un vis divin, ca o binecuvântare a cerurilor pentru națiunea română. Neamul românesc putea răsufla în sfârșit fără apăsarea jugului străin asupra sa, însă cu toate acele secole de oprimare și de prigonire, românul nu a doris să devină la rândul său opresor, astfel că s-a venit cu acea declarație de la Alba Iulia (n.r. <em>Rezoluția de la Alba Iulia</em>) prin care au fost stipulate drepturi și libertăți și pentru minoritățile conlocuitoare de pe teritoriul României Mari.</p>



<figure class="wp-block-image"><a href="https://l.profitshare.ro/l/6819844"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/08/Cartea-de-aur-a-Centenarulu.jpg" alt="Invitație la lectură: “Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”" class="wp-image-102428"/></a><figcaption>Invitație la lectură: “Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”</figcaption></figure>


<p>[one_half]</p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://l.profitshare.ro/l/6819844" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/1A/1251997.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br> Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri</a></center> </div>
<p>[/one_half]</p>


<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">&#8220;Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri este cinstirea acelora care, in marile clipe istorice, au infaptuit visul milenar al tuturor romanilor: intregirea Romaniei. Si chiar daca visul unirii tuturor romanilor intr-un singur stat national unitar nu a fost unul milenar (ideea a prins contur de abia catre jumatatea secolului al XIX-lea) si nici nu a tinut prea mult (Romania Mare se prabuseste teritorial in 1940, dupa numai 22 de ani de la Marea Unire)&#8230; &#8211; Bogdan Bucur&#8221;, se arată în descrierea volumului intitulat <a href="https://l.profitshare.ro/l/6819844"><strong><em>“Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”</em></strong></a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/13/invitatie-la-lectura-cartea-de-aur-a-centenarului-marii-uniri/">Invitație la lectură: “Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/08/13/invitatie-la-lectura-cartea-de-aur-a-centenarului-marii-uniri/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Invitație la lectură: “Basarabia românească”</title>
		<link>https://glasul.info/2019/08/12/invitatie-la-lectura-basarabia-romaneasca/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/08/12/invitatie-la-lectura-basarabia-romaneasca/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 12 Aug 2019 19:09:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandru V. Boldur]]></category>
		<category><![CDATA[Basarabia românească]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102368</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Basarabia a fost, este și trebuie să rămână românească. Până și unii dintre ruși au insistat să spună acest lucru de-a lungul istoriei. Istoricul si etnograful rus Nikolai Durnovo (1876-1936) scria: ”Mă pun și scriu a mia oară, că Basarabia trebuie să fie românească.” Reproducem un pasaj din amintirile lui Durnovo, care ne edifică în...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/12/invitatie-la-lectura-basarabia-romaneasca/">Invitație la lectură: “Basarabia românească”</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">Basarabia a fost, este și trebuie să rămână românească. Până și unii dintre ruși au insistat să spună acest lucru de-a lungul istoriei. Istoricul si etnograful rus Nikolai Durnovo (1876-1936) scria: <strong>”Mă pun și scriu a mia oară, că Basarabia trebuie să fie românească.”</strong></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> Reproducem un pasaj din amintirile lui Durnovo, care ne edifică în problema apartenenței basarabenilor la neamul românesc: </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph"> “<em>Când uneori mă copleșesc amintirile, deodată evoc din ele una, cea mai placută pentru mine: o gramadă de copii într-un sat moldovenesc de pe malul Nistrului – aceste flori de pământ ale Basarabiei – ieșiți din școală și scufundați în lumina soarelui, jucându-se și bâlbâind românește, pe când profesorul lor, un tânăr idealist rus, venit de curând în Basarabia, îmi povestește cu lacrimi în ochi ce durere îi cuprinde mintea:<br>“Doar asta-i ca și cum m-aș fi dus în Spania să învăț copiii de acolo rusește. M-am văzut nevoit dintâi să învăț eu însumi moldovenește”.</em></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">De aceeași părere era și Alexandru V. Boldur,  considerat de mulți drept unul dintre cei mai importanți istorici basarabeni: </p>


<p>[one_half]</p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://l.profitshare.ro/l/6818212" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/90/823420.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br> Basarabia românească</a></center> </div>
<p>[/one_half]</p>


<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph">&#8220;Fără păstrarea culturii românești, acestei permanente reale etno–psihologice românești în Basarabia sub dominația rusească, nu ar fi fost posibilă Unirea Basarabiei cu Regatul României cu toate împrejurarile favorabile ale conjuncturii interne rusești sau de ordin politic extern. Această teză merită să fie luată în seama și ne-am propus să o demonstram. &#8221; ( <a href="https://l.profitshare.ro/l/6818212"><strong><em>“Basarabia românească”</em></strong></a>)</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/12/invitatie-la-lectura-basarabia-romaneasca/">Invitație la lectură: “Basarabia românească”</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/08/12/invitatie-la-lectura-basarabia-romaneasca/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Invitație la lectură: “1918”, de Gică Manole</title>
		<link>https://glasul.info/2019/08/11/invitatie-la-lectura-1918-de-gica-manole/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/08/11/invitatie-la-lectura-1918-de-gica-manole/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 11 Aug 2019 16:08:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[1918]]></category>
		<category><![CDATA[Gică Manole]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102328</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Istoricul, prozatorul și eseistul&#160;român Gică Manole este un autor pe care l-am descoperit de curând. Un istoric curajos, care abordează teme fierbinți și controversate din istoria neamului românesc, însă unele deosebit de interesante și care ar putea face lumină într-o Românie tot mai sufocată de o propagandă antiromânească și mincinoasă. Informații deosebit de importante sunt...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/11/invitatie-la-lectura-1918-de-gica-manole/">Invitație la lectură: “1918”, de Gică Manole</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Istoricul,  prozatorul și eseistul&nbsp;român Gică Manole este un autor pe care l-am descoperit de curând. Un istoric curajos, care abordează teme fierbinți și controversate din istoria neamului românesc, însă unele deosebit de interesante și care ar putea face lumină într-o Românie tot mai sufocată de o propagandă antiromânească și mincinoasă.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Informații deosebit de importante sunt scoase la lumină în ultima vreme de către acest autor, informații susținute cu documente și dovezi solide.  1 Decembrie 1918 este un moment de referință în istoria statului român modern, momentul când unitatea neamului românesc a fost aproape integral atinsă, momentul când s-a reușit constituirea României Mari. Însă pentru atingerea acelui moment, neamul românesc a avut parte de secole la rând de chinuri și de suferințe neînchipuite.</p>



<figure class="wp-block-image"><a href="https://l.profitshare.ro/l/6815994"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/08/Gica-Manole-1918.jpg" alt="Invitație la lectură: “1918”, de Gică Manole" class="wp-image-102331"/></a><figcaption class="wp-element-caption">Invitație la lectură: “1918”, de Gică Manole</figcaption></figure>


<p>[one_half]</p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1"><center><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=9a6f02fef&amp;redirect_to=https%253A//www.libris.ro/1918-gica-manole-CRE978-606-8982-48-9--p11007464.html" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/11008/11007464-1.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0" /><br />1918 &#8211; Gica Manole</a></center></div>
<p>[/one_half]</p>


<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;Banatul și Transilvania, este bine să o știm cu toții, au fost leagănul românismului în istorie. Ele sunt cele doua stânci de granit pe care a dăinuit poporul român în timp. Alături de Moldova și Muntenia, desigur. Unirea Românilor de la 1918 a fost posibilă prin jertfa nemăsurată a neamului nostru, prin vitejia și răbdarea unui popor ce a crezut neclintit în dreptate și în destinul sîu. Iar faptul că, în chiar momentul încheierii unificării statale, România așează la baza existenței sale ideea de dreptate socială pentru toți și de libertate pentru toate neamurile ce trăiesc și vor trăi in interiorul granițelor sale, dovedește marea noblețe a unui popor atât de lung timp asuprit de unguri, ruși, germani și de alte neamuri. Declarația de la Alba-Iulia de la 1 Decembrie 1918 arată în veșnicie lumii, mareția, omenia, toleranța poporului român. Toleranța sprijinită în toata istoria sa pe bravura fără egal cu care Dumnezeul Popoarelor a înzestrat nobila națiune română. &#8211; Gică Manole&#8221;</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/11/invitatie-la-lectura-1918-de-gica-manole/">Invitație la lectură: “1918”, de Gică Manole</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/08/11/invitatie-la-lectura-1918-de-gica-manole/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Invitație la lectură: “Unire și simțire românească”</title>
		<link>https://glasul.info/2019/08/10/invitatie-la-lectura-unire-si-simtire-romaneasca/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/08/10/invitatie-la-lectura-unire-si-simtire-romaneasca/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 10 Aug 2019 16:15:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<category><![CDATA[SIMŢIRE ROMÂNEASCĂ]]></category>
		<category><![CDATA[Unire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102257</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>De-a lungul istoriei neamului românesc, Unirea românilor s-a sprijinit tocmai pe simțirea românească, pe etosul românesc, pe creștinismul oriental al urmașilor celor care au stat stavilă pentru atâtea și atâtea imperii care au frământat pământul și sângele românesc. Unele dintre aceste imperii doar au trecut pe aici ca un vânt răvășitor, și s-au risipit apoi...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/10/invitatie-la-lectura-unire-si-simtire-romaneasca/">Invitație la lectură: “Unire și simțire românească”</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">De-a lungul istoriei neamului românesc, Unirea românilor s-a sprijinit tocmai pe simțirea românească, pe etosul românesc, pe creștinismul oriental al urmașilor celor care au stat stavilă pentru atâtea și atâtea imperii care au frământat pământul și sângele românesc. Unele dintre aceste imperii doar au trecut pe aici ca un vânt răvășitor, și s-au risipit apoi ca praful zilelor de vară. Toate aceste &#8220;vânturi năprasnice&#8221; venite de pretutindeni din jurul țărilor românești și care au răscolit sentimentul de solidaritate național al românilor, au dus în cele din urmă la formarea statului unitar național român modern.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Cartea apărută la editura DOXOLOGIA și intitulată  <a href="https://l.profitshare.ro/l/6814057"><strong><em>“Unire și simțire românească”</em></strong></a> , strânge în paginile ei o serie de reflecții despre instituțiile bisericești și laice, despre marile personalități românești implicate în încercările vremurilor lor de unire a neamului românesc, despre evenimentele istorice care au precedat Unirea cea Mare: Unirea lui Mihai Viteazul, Unirea de la 1859, despre emulaţia culturală care a sprijinit mișcările unioniste românești.</p>



<figure class="wp-block-image"><a href="https://l.profitshare.ro/l/6814057"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/08/Unire-si-simtire-romaneasca.jpg" alt="Invitație la lectură: “Unire și simțire românească”" class="wp-image-102258"/></a><figcaption>Invitație la lectură: “Unire și simțire românească”</figcaption></figure>


<p>[one_half]</p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://l.profitshare.ro/l/6814057" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/9/10881413.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br>Unire si simtire romaneasca</a></center> </div>
<p>[/one_half]</p>


<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">&#8220;Arhimandritul Mihail Daniliuc vine, în acest an binecuvântat al Romaniei (n.r. 2018), cu o carte despre unirea și simțirea românească. O face cu știința de carte și constiința de creștin și de român deopotrivă, iluminind unghiuri uitate ale istoriei noastre, evidențiind fațete sublime ale creștinismului înnobilat de strămoși pe aceste plaiuri. Autorul acestei cărți, pătruns de credința tare în Dumnezeu, crede și în destinul poporului său..  &#8220;, se arată în descrierea cărții <a href="https://l.profitshare.ro/l/6814057"><strong><em>“Unire și simțire românească”</em></strong></a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/10/invitatie-la-lectura-unire-si-simtire-romaneasca/">Invitație la lectură: “Unire și simțire românească”</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/08/10/invitatie-la-lectura-unire-si-simtire-romaneasca/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Invitație la lectură: &#8220;Întoarcerea la românism&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2019/08/09/invitatie-la-lectura-intoarcerea-la-romanism/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/08/09/invitatie-la-lectura-intoarcerea-la-romanism/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 09 Aug 2019 16:55:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Întoarcerea la românism]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<category><![CDATA[Nicolae Melinescu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102229</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Recunoaștem din păcate că societatea românească de astăzi chiar are mare nevoie de o urgentă &#8220;întoarcere la românism&#8221;. După trei decenii de spălare de creier, de mancurtizare, de desființare a reperelor identitare de ordin cultural, istoric, spiritual, etc, societatea românească a înghițit pe nemestecate tezele antinaționale ale multiculturalismului, ale &#8220;societății deschise&#8221;, ale progresismului, nebăgând de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/09/invitatie-la-lectura-intoarcerea-la-romanism/">Invitație la lectură: &#8220;Întoarcerea la românism&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Recunoaștem din păcate că societatea românească de astăzi chiar are mare nevoie de o urgentă <strong>&#8220;întoarcere la românism&#8221;</strong>. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">După trei decenii de spălare de creier, de mancurtizare, de desființare a reperelor identitare de ordin cultural, istoric, spiritual, etc, societatea românească a înghițit pe nemestecate tezele antinaționale ale multiculturalismului, ale &#8220;societății deschise&#8221;, ale progresismului, nebăgând de seamă că multe dintre aceste teze nu sunt de fapt altceva decât vechile ciorbe bolșevice, reîncălzite și prezentate acum sub ambalaje pompoase precum liberalismul, socialismul luminat internaționalist, neoconservatorismul, etc.</p>



<figure class="wp-block-image"><a href="https://l.profitshare.ro/l/6812606"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/08/Intoarcerea-la-romanism.jpg" alt="Invitație la lectură: &quot;Întoarcerea la românism&quot;" class="wp-image-102230"/></a><figcaption>Invitație la lectură: &#8220;Întoarcerea la românism&#8221;</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Nicoale Melinescu vine cu o carte manifest, intitulată <a href="https://l.profitshare.ro/l/6812606"><strong>&#8220;Întoarcerea la românism&#8221;</strong></a>,  un adevărat îndemn de revenire la românism, o pledoarie pentru regenerarea românismului într-o lume actuală plină de antiromânism:</p>


<p>[one_half]</p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://l.profitshare.ro/l/6812606" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img loading="lazy" decoding="async" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/15/1250568.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br> Intoarcerea la romanism</a></center> </div>
<p>[/one_half]</p>


<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">&#8220;Cred cu toată puterea minții și a sufletului că românismul aparține în totalitate și în profunzime capacității acestui popor de a se regenera, de a trăi dinamic și creativ, în bună pace cu cei de aproape și cu cei de departe chiar și în condițiile cele mai adverse ale lumii de azi. Cred, cu egală forță, că în dinamica devenirii sale, românismul nu este o stare accesata festivist și demagogic, nu este contra-ofensiva împotriva anti-românismului, ci este o filozofie fundamentală… &#8220;, se arată în descrierea cărții  <a href="https://l.profitshare.ro/l/6812606"><strong>&#8220;Întoarcerea la românism&#8221;</strong></a> </p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/09/invitatie-la-lectura-intoarcerea-la-romanism/">Invitație la lectură: &#8220;Întoarcerea la românism&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/08/09/invitatie-la-lectura-intoarcerea-la-romanism/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
