După o carieră de profesor de istorie la școala pedagogică de fete la București și redactor al ziarelor “Lumina pentru toți”, “Românul” lui Vintilă C.A. Rosetti și “Voința Națională”, ziaristul și scriitorul Ioan Russu-Șirianu se întoarce în anul 1891 în Transilvania și lucrează în redacția ziarului Tribuna din Sibiu, unde devine, după retragerea lui Gheorghe Bogdan-Duică, director.

Însă decizia de a se întoarce în Ardeal și a se implica în lupta politică și socială pentru drepturile și libertățile românilor transilvăneni avea să-l arunce adeseori pe Ioan Russu-Șirianu în închisorile ungurești sau să-i golească buzunarele de bani prin amenzi usturătoare primite din partea stăpânirii austro-ungare.

Pedepsit cu amendă de 40 de coroane pentru că a scris studiul/cartea „Românii din statul ungar”

La 27 aprilie 1906, publicațiile românești din Regat încep să facă pe larg cunoscută situația ziaristului și scriitorului român ardelean Ioan Russu-Șirianu, amendat cu 40 de coroane pentru cartea „Românii din statul ungar”.

“„Românii din Statul Ungar” este titlul unul foarte interesant studiu datorit d-lui Ioan Russu Şirianu, dir. ziarului de peste Carpaţi, „Tribuna”. Valorosul nostru confrate tratează, cu o competinţă rară, în lucrarea aceasta documentată, cele mai palpitante chestiuni privitoare la Românii din Statul maghiar şi lămureşte cu măiestrie numărul şi comunele în care locuiesc Românii, sporul lor în interval de la 1890 — 1900, maghiarizarea, cuceririle şi pierderile, amestecul, repartizarea, viaţa familiară, contingentul militar, starea culturală, ‘ averea Românilor, emigrările — atâtea probleme aproape de inima consângenilor noştri de peste munţi. Monumentala lucrare a d-lui Ioan Russu Şirianu este o contribuţie solidă Ia Istoria socială şi politica a Românilor din regatul unguresc”. Organul partidului conservator reproduce apoi din cartea d-lui Russu Şirianu (în N-rul de la 3/16 Oct.) capitolul „Sporul Românilor”, iar în alt număr capitolul privitor la maghiarizare.”, scria ziarul Tribuna din Arad cu privire la cartea „Românii din statul ungar”

Ei bine, pentru Ioan Russu-Șirianu asta era una dintre cele mai blânde pedepse, pentru că “în primăvara anului 1894, Ioan Rusu Şirianu ispăşea la Seghedin a doua condamnare în urma proceselor de presă, ca redactor al “Foii poporului””. Deci, la doar trei ani de la revenirea sa în Transilvania, ungurii l-au răsplătit pentru activitatea sa identitară românească, cu o “cazare” involuntară la infama închisoare de la Seghedin, una al cărei drum îl luau mulți dintre fruntașii românilor din Transilvania.

Articolul 22 Ianuarie 1906 – Pentru cartea „Românii din statul ungar”  Ioan Russu-Șirianu e pedepsit cu amendă de 40 coroane apare prima dată în Glasul.info.

În conștiința colectivă recentă a poporului român, Fenomenul Pitești are o mai mare rezonanță decât orice alte orori întâmplate prin închisori de-a lungul istoriei. Puțini sunt însă cei care cunosc faptul că Fenomenul Seghedin este poate cel puțin la fel de cutremurător ca Fenomenul Pitești.

Așa arăta Închisoarea de la Seghedin, din Ungaria, unde erau trimiși mulți dintre fruntașii românilor din Transilvania pentru simple delicte de opinie.

Șovinismul unguresc era atât de puternic, încât în închisoarea de la Seghedin au trecut pe parcusul a multor decenii, generații întregi ale elitelor românești din Ardeal: Vasile Lucaciu, Ioan Russu-Șirianu, Valeriu Braniște, dr. Ştefan Petrovici, pr. Mihail Gașpar, av. dr. Ioan Jucu, dr. Voicu Nițescu, pr. Ion Lupaș, Nicolae Jugănaru redactor la Drapelul, pr. Ion Nicorescu, pr. Petru Lăslău, Silvestru Moldovan, Victor Braniște, Octavian Goga, etc și mulți alții.

Din lista de mai sus se vede clar că e vorba numai de intelectuali: ziariști, preoți, mulți preoți, istorici, avocați, oameni politici, doctori, profesori, practic toată elita culturală românească a Transilvaniei.

Așa a apărut și un cântec popular românesc în Ardeal:

“Seghedine, Seghedine

Dumnezeu cum te mai ține…”

|

Ziaristul Valeriu Braniște avea să scrie în 1918 cele mai dureroase pagini despre experiențele trăite în închisoarea de la Seghedin, pagini adunate sub titlul “Amintiri din închisoare”, cea mai importantă scriere memorialistică a sa, care a fost publicată postum, lucrare republicată prin anii ’90 în România sub titlul de “Scrisori din închisoare (Seghedin, 1918)”.

Articolul Fenomenul Seghedin, la fel de cutremurător ca Fenomenul Pitești apare prima dată în Glasul.info.

După o carieră de profesor de istorie la școala pedagogică de fete la București și redactor al ziarelor “Lumina pentru toți”, “Românul” lui Vintilă C.A. Rosetti și “Voința Națională”, ziaristul și scriitorul Ioan Russu-Șirianu se întoarce în anul 1891 în Transilvania și lucrează în redacția ziarului Tribuna din Sibiu, unde devine, după retragerea lui Gheorghe Bogdan-Duică, director.

Însă decizia de a se întoarce în Ardeal și a se implica în lupta politică și socială pentru drepturile și libertățile românilor transilvăneni avea să-l arunce adeseori pe Ioan Russu-Șirianu în închisorile ungurești sau să-i golească buzunarele de bani prin amenzi usturătoare primite din partea stăpânirii austro-ungare.

Pedepsit cu amendă de 40 de coroane pentru că a scris studiul/cartea „Românii din statul ungar”

La 27 aprilie 1906, ziaristul și scriitorul Ioan Russu-Șirianu este amendat cu 40 de coroane pentru cartea „Românii din statul ungar”.

“„Românii din Statul Ungar” este titlul unul foarte interesant studiu datorit d-lui Ioan Russu Şirianu, dir. ziarului de peste Carpaţi, „Tribuna”. Valorosul nostru confrate tratează, cu o competinţă rară, în lucrarea aceasta documentată, cele mai palpitante chestiuni privitoare la Românii din Statul maghiar şi lămureşte cu măiestrie numărul şi comunele în care locuiesc Românii, sporul lor în interval de la 1890 — 1900, maghiarizarea, cuceririle şi pierderile, amestecul, repartizarea, viaţa familiară, contingentul militar, starea culturală, ‘ averea Românilor, emigrările — atâtea probleme aproape de inima consângenilor noştri de peste munţi. Monumentala lucrare a d-lui Ioan Russu Şirianu este o contribuţie solidă Ia Istoria socială şi politica a Românilor din regatul unguresc”. Organul partidului conservator reproduce apoi din cartea d-lui Russu Şirianu (în N-rul de la 3/16 Oct.) capitolul „Sporul Românilor”, iar în alt număr capitolul privitor la maghiarizare.”, scria ziarul Tribuna din Arad cu privire la cartea „Românii din statul ungar”

Ei bine, pentru Ioan Russu-Șirianu asta era una dintre cele mai blânde pedepse, pentru că “în primăvara anului 1894, Ioan Rusu Şirianu ispăşea la Seghedin a doua condamnare în urma proceselor de presă, ca redactor al “Foii poporului””. Deci, la doar trei ani de la revenirea sa în Transilvania, ungurii l-au răsplătit pentru activitatea sa identitară românească, cu o “cazare” involuntară la infama închisoare de la Seghedin, una al cărei drum îl luau mulți dintre fruntașii românilor din Transilvania.

Articolul 27 Aprilie 1906 – Ziaristul și scriitorul Ioan Russu-Șirianu este amendat cu 40 de coroane pentru cartea „Românii din statul ungar” apare prima dată în Glasul.info.