De ziua jertfei mă închin

Purtând în suflet apăsarea

Acelui timp mai greu ca marea

La cel ce-a fost zdrobit prin chin.

*

La lemnul crucii se ajunge

Popor și sfinți mărturisesc

Îmi curg lacrimi și șoptesc:

Prin cel ce l-a stropit cu sânge!

*

Cetăți întregi când s-au trezit

În parfum de lăcrămioare

Goarnele aveau glas slăvit.

*

Cerul sfânt, suspine grele

Jertfa, sfântul osândit 

Iertau vremurile negre. (Sorin Ismail)

Articolul Ziua jertfei apare prima dată în Glasul.info.

(,,Alea iacta est”)

*

Epidemie-i de pătați

Pe la șoimii cei înalți

Magistrați numiți de caste

Și de șeful de la oaste.

*

Milioane și-au scris gândul 

Ce l-a anulat stăpânul

Epidemie-i de pătați

Pe la șoimii cei înalți.

*

Drept la vot, părtași la vot

Rubiconul în legi romane

Era test pentru pumnale.

Vine Curtea șterge tot.

*

Epidemie-i de pătați.

     (Idus Martiae)

Foto: anticoruptie.md

Articolul Rondelul corupției, de Sorin Ismail apare prima dată în Glasul.info.

Coboare gloria la Cluj printre ramuri 

Să triumfe țara să sune Ardealul

Boltiri sclipind, emană a lor haruri

Străvechea cetate-și urmează idealul.

*

Intrați cetățeni prin poarta cetății

Vă rămâne numele sub sigla eternității.

Clopotnița grăiește în mijlocul de noapte:

E toamnă îmbelșugată, e primăvară în acte?

*

Fie viața noastră  în dragoste deplină ,

surâde și grădina când ziua e senină. 

Crească în noi voința de strașnicul acum

Nu mâine sau la anul, învinși nicidecum!

*

Veniți spre Centrul cetății sublime

Cu felinare aprinse și îmbrăcați în ie.

Un gând să ne insufle destoinicii eroi

Clujul mai presus și noi oștenii săi.

*

Rămânem frați, în spectrul de  lumină

Când sufletul vibrează și inima e plină

Vă așezați la noi din depărtate zări

Împodobim cu voi celestul vas cu flori.

*

Arhaici sunt anii ce freamătă la Cluj

În colorit de frunze, pe buze un nou ruj

Cu galben senin, semnez pe-un cer târziu

Clujul e străbunul, părinte și fiu. (Ismail Sorin)

Foto: Looking over the city of Cluj-Napoca towards Union Square and St. Michaels Church – ro.wikipedia.org.

Articolul Celebre urbs – Oraș celebru apare prima dată în Glasul.info.

Avem în suflet credința

Istoria noastră-i un dar 

Moldova, Ardealul și Țara 

Sunt torțe de jertfă-n altar 

*

     Să cinstim arcul Carpați 

     Inimile noastre frați 

     Cântăm Dunărea măiastră

     Și marea cu val , albastră 

     Prețuim munții și dealul 

     Și câmpiile , hotarul 

     Închinăm un gând și noi 

     Sufletelor de eroi.

     Iară limba ta române 

     Limbă ca un vers anume 

     E plăcută și-adorată 

     Ca o floare parfumată.

     Tu întinzi brațele-ți tari

     Prietenilor solidari.

     Și pe toți să ne îmbie 

     Briza zilei ce adie 

     În frumoasa Românie !

*

Sunt torțe de jertfă-n altar 

Moldova, Ardealul și Țara 

Istoria noastră-i un dar,

Avem în suflet credința.

Autor: Ismail Sorin

De acelaşi autor, vă recomandăm şi ,,Viaţa“.

Articolul Cântec românesc apare prima dată în Glasul.info.

Din lumea o scenă cu stor coborât 

Se înalță în versuri ilustrul trecut

Și pot chitare și onor castaniete 

Să-i vrăjească pe tineri și dame cochete.

Se întrupa atunci din cuvinte, o punte

Până la valuri cu pricini temute

Ca oameni surprinși de al stihiilor șoim

Să nu eșueze, să ajungă la țărm.

Călăreți și trăsuri de povară, calești

Prin locuri aride puteai să întâlnești 

Se întâmpla în urmă cu sute de ani

Pentru spor în poveste, iubire și bani.

Timpul zboară și lumea pășește

Pe un nou mileniu, aceeași poveste

Aceleași mori doritoare de vânt…

Îmi pun o întrebare: Eu cine sunt?

Când eram mic jucăuș prin ogrăzi

Gândeam ca cel mic cu chiot pe străzi

Întoarcem o filă și june într-o școală

Am prins drag ,de o divină profesoară.

O voce muzicală, cu viu stil ce avea

Cu proză și vers atmosfera creștea.

Fereastra deschisă și norii în zbor

Se evoca, pe cel mai iubit scriitor.

Trec anotimpuri și junele crește

De o fată în clasă se îndrăgostește

Cât a durat iubirea mă vedeam împărat

Cu palat din piatră, pe  munte încălecat.

Vremea în valuri și gândul promis

Nu și-au onorat jurnalul deschis

Pentru trauma în suflet, un rău debordant

Am bănuit de eșec, pe un coleg mai pătat.

Avea vină și cerul, prea s-a depărtat

De mine prea smerit cu sacii de păcat

Dar nu acuzam pe Tatăl, pe Fiul, pe Măicuță

Să nu mi se mai șteargă și ultima steluță.

Tristețea se adâncește și strică vestea bună

Dragostea nu-i aceeași cu un ascuns de lună

Căci luna își revine și varsă peste semeni

Răspuns de voie bună și raze dulci de-asemeni.

Când eram mai copt ,ajuns la vârsta verii

Conjugam în taină secretele puterii

Studiam și noaptea un mare filosof

Ca după marea luptă să nu mai spun of, of.

Sculați frați să mergem la pas, acolo

Cu noi în vers este și marele Apollo

Deplâng aceste lupte cu iz clar șifonat

Ce-au adus pe corp, răni și nițel capul spart.

Cu gaze inhalate și brațul sângerând 

Ne vom mai duce noi acolo, în curând?

A fost un crez năvalnic, oare această luptă

În clinci cu un balaur să îl învingi prin trântă?

Schimbarea o să vină cu multă dibăcie

Nu cu șef Apollo, în mica erezie

Chemați sunt toți să fie, muguri pe o creangă

Și mugurii în floare ,să mai aducă roadă.

Iubita ce a fost, un farmec adorat

În viața ei curată n-a mers după pătat

Nici cerul nu-i dator să-mi facă mie cinste

Eu sunt lui îndatorat să îi respect cuvinte.

Când am ajuns târziu la aceste învățăminte

Luna strângea un nor cu brațul ei fierbinte

Pentru stranii fapte în timp desfășurat

Am un răspuns ferm: Sunt cel mai vinovat.

ISMAIL SORIN

Foto: pixabay.com, inkeraabe.

Articolul Bătălia pierdută. Batalla Perdida apare prima dată în Glasul.info.

Napoca setos în fapte

Străjer din antichitate. 

Anii tăi sunt fără număr

Clujule tu ești tot tânăr.

Gând rebel, planuri mănoase

Voievod între orașe.

Cetățuia ta simbol

Farmec, amintiri și dor.

Să trăiești ades ca sfetnic

În orașul multietnic

Cu statui în Centrul Pieței 

Câștigi roua frumuseții.

Secolele dând târcoale

Se înalță catedrale.

Limba-n dangăt, viu răsunet

În a casei clopot vuiet

Iar în marș, sub influență

Clopotele au prezență

Rapsodie, a lor glas

Ochii ațintiți la ceas

Sunet meșter trecător

Omul frate muritor.

Unde-s locuri de închinare

Vom sădi mereu o floare.

Cu mijlocul tău încins

Drum pe coastă ai deschis

Cu dragostea ta de deal

Tu ești primul în Ardeal.

Șade stânca timpului

În suflarea vântului

Când la vechile saloane

Veneau birje și claxoane.

Rochii lungi și catifea

Frac la domni, patalama

Și priviri ce se întorc 

Spre noianul de noroc

Simplu dans, în seri de iarnă

Când părintele-i pe-afară.

Dalta, pana și penelul

Întregeau auditoriul.

Când suișul se însoară

Vine vremea ce-l coboară

Generații iubitoare

Trece veacul, dorul moare.

Cititoare de destine

Frunzele-s pe creangă pline

Câte oare vor cădea

Când revine toamna grea?

Te umbrești precum un munte

Într-o lacrimă fierbinte

Strălucești fruntaș, destoinic

Pe-un cer făr’ de întuneric.

Clujule brav interpret

O cafea la Orient?

Clujule măreț stindard

Sculptor, literat sau bard

Tu ești proba de virtute

Un isteț cu văi tăcute.

Cluj îndrăgostit de Someș

Iar eu vin din straniu iureș

Să fiu pildă pentru vânt

Voi da apă spre pământ,

Voi preface în izvoare

Zâmbetele de fecioare.

Clujule, tu aveai palate,

Timp cu genii în halate.

Clujule, studenții tăi,

Cei mai noi sau cei de ieri

Înfloresc arhitectura,

Cartea, stilul și cultura.

Clujule, lacrima ta

Pune pana în mâna mea

Cu toți fii tăi de aur

Care sunt un sfânt tezaur.

Să mai vină o ninsoare

Apoi, răsărit de floare

Vie ziua cea mai lungă

Și recolta să ne-ajungă.

Vom închide an solar

Cu o piatră de hotar.

Brave vremuri, zor și lut

Avântul pe sub pământ 

În umbrar placat cu șine

Întrevăd alte destine.

Din aproape spre departe 

Timp legat prin ore frate

Zboară și apoi se supun

Când vestirea e din turn.

Din cuvinte domnitoare

Eu am scris istorioare

Aleg ritmul și cadența

Pentru public, reverența.

Clujule când te ridici

Toată negura despici

Și-altă voce nu-i mai tare

Ca cea a măriei tale!

Clujule măria ta, 

Cât îți bate inima

Tu ești fruntea celor multe

Tâmple cu fire cărunte. (ISMAIL SORIN)

Articolul Balada Clujului apare prima dată în Glasul.info.