Ditrău în varianta online. Consilier român din Carei făcut migrant intern de un artist sătmărean

Artistul sătmărean Vasile Koter scrie pe pagina de Facebok a consilierului Ilie Ciută că ,,un cuib de vierme …migrant intern strică habitatul oamenilor,,. Comentariul  apare la luarea de atitudine a inginerului și angajatorului  român față de implicarea sa ca și consilier în problemele comunității.

Ce fel de om de cultură este cel care are astfel de exprimări??? Să caracterizezi  un consilier municipal careian  ,,migrant intern,, doar pentru că s-a născut la Drobeta Turnu Severin parcă e prea de tot!

Vasile Koter perseverează și lansează un adevărat tir de acuzații pe care va trebui să le dovedească concret dacă cumva consilierul îl va chema să dea socoteală oficial.

Vasile Koter nu este la prima sa ieșire mizerabilă de acest fel.

Priviți ce scria la comentarii în martie 2019…

Vasile Koter  s-a născut la 18 ianuarie 1950 la Carei. După studiile de la Carei și Oradea, timp de trei ani a fost ucenic pe lângă sculptorul Domokos Lehel. Din anul 1982 este membru al Asociației Artiștilor Plastici din Satu Mare iar acum este liber profesionist.

Cu totul altă exprimare ai aștepta de la  un om care se consideră … de cultură.  Pentru  exprimări mai puțin rasiste decât acestea unii au fost amendați de către CNCD.

(…)

Buna înțelegere între maghiari, evrei, români,șvabi  la care face referire Vasile Koter a avut mai multe înțelesuri pentru cei la care face referire. Adică șvabii au fost maghiarizați iar românii și evreii au simțit pe pielea lor ce a însemnat conducerea maghiară din perioada 1940-1944.

Românii și evreii au fost expulzați  după intrarea trupelor hortyste din septembrie 1940. Mai trăiesc încă dintre românii care au fost obligați să își părăsească căminul lor doar pentru vina de a se fi năcut român. La Carei există chiar un Monument comemorativ dedicat celor care au avut de suferit de pe urma atrocităților hortyste  din 1940.

Pe la 1740 erau deja înregistrați 66 de locuitori evrei în Carei, crescând apoi până la 56 de familii în anul 1770 și ajungându-se până la 300 de familii pe la 1860. Pe la mijlocul secolului XVIII, contele Sandor Karolyi le asigură evreilor rezidenți chiar și un rabin adus din afara comunității pentru a le pune la dispoziție evreilor și servicii religioase, dorind astfel să se asigure că nu vor părăsi localitatea invocând lipsa libertății religioase.

Dezvoltarea comunității evreiești  a dus la nevoia de 2 sinagogi, una construită în anul 1870 și una în 1901.

Populația evreiască din Carei număra 2073 de suflete în anul 1891 ( din 13.475 de locuitori), 2.491 de suflete în anul 1910 ( din 16.078 de locuitori)  și 2.394 de suflete în anul 1930 ( din 16.042 de locuitori). Evreii din Carei aveau ocupații care aduceau venituri foarte bune: comerțul cu obiecte din piele, cu unelte, cherestea și materiale de construcții.

Când au început deportările în anul 1941, în Carei mai trăiau 2255 de evrei. În prima parte a anului  1944 evreii erau izolați și ținuți sub pază pe anumite străzi în ghetouri  înainte de a fi selectați și deportați către Satu Mare și mai apoi spre lagărele morții din afara țării. În anul 1969 au mai rămas doar 40 de evrei în Carei  pentru ca acum să mai avem doar 2.

Deci istoria nu a fost mereu una romanțată. Dar nimeni dintre cei de azi nu e  vinovat  pentru cele petrecute de-a lungul istoriei așa că nu trebuie să ne ferim de a discuta deschis unii cu alții.  Însă a  manifesta toleranță și bună înțelegere cu alte naționalități conlocuitoare nu înseamnă a renunța la valorile tale, la  istoria ta, la limba ta maternă și la însemnele tale naționale.

Un român nu poate fi numit migrant sau colonist dacă își schimbă domiciliul dintr-o localitate în alta în țara sa!

Poate cineva să explice mai pe înțelesul unui artist acest aspect?

Preluare: Buletin de Carei

Articolul Consilier român stigmatizat cu o anatemă cu iz rasist la Carei: “un cuib de vierme… migrant intern!” apare prima dată în Glasul.info.