“Denunţ ferm planul subversiv maghiar „Kós Károly”, derulat în judeţul Bacău, şi solicit intervenţia urgentă a autorităţilor române“, a declarat deputatul AUR Robert Alecu

Deputatul Robert Alecu, reprezentant al judeţului Bacău în Parlamentul României şi secretarul Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a tras un semnal de alarmă cu privire la o situaţie gravă care pune în pericol suveranitatea şi identitatea naţională a României.

Într-o declaraţie politică prezentată în Legislativ, deputatul a denunţat creşterea alarmantă a influenţei Ungariei în judeţul Bacău, atât pe plan economic, cât şi pe plan cultural, educaţional şi religios.

„Nu putem ignora faptul că, pentru prima dată în istorie, UDMR, o filială a partidului FIDESZ din Ungaria, are un subprefect în judeţul Bacău. Aceasta nu este o simplă coincidenţă, ci face parte dintr-un plan bine pus la punct, denumit «Kós Károly», care vizează maghiarizarea romano-catolicilor din zonă, numiţi de Budapesta cu termenul ofensator «ceangăi»”, a declarat deputatul Robert Alecu.

Deputatul a subliniat că acest plan, derulat în 16 judeţe intracarpatice ale României, inclusiv în Bacău, reprezintă o încălcare flagrantă a legislaţiei române, a cadrului juridic bilateral şi a celui european în materie de relaţii dintre state.

„Acţiunile Ungariei, care par inofensive la prima vedere, sunt de fapt forme subtile de corupere identitară, menite să creeze o identitate separată, care să nu se mai regăsească în valorile şi tradiţiile noastre româneşti”, a adăugat el.

Robert Alecu a criticat lipsa de reacţie din partea autorităţilor române în faţa acestor acţiuni subversive.

„Este inadmisibil ca un stat străin să intervină atât de profund în afacerile interne ale României, fără ca autorităţile noastre să ia măsuri decisive. De ce nu a fost convocat niciodată ambasadorul Ungariei pentru explicaţii? De ce nu există note de protest sau declaraţii oficiale ale Guvernului României care să condamne aceste acţiuni?”, a întrebat deputatul.

Identitatea românească este pusă în pericol, iar acţiunile Ungariei, prin biserici, şcoli, finanţări şi programe culturale, erodează spiritul românesc în Bacău şi în alte judeţe ale ţării.

„Nu putem permite ca acest lucru să continue. Am interpelat Guvernul şi Ministerul de Externe, cerând formularea unui dezacord oficial faţă de derularea pe teritoriul României, fără consimţământul ţării noastre, a Planului «Kós Károly», şi suspendarea imediată a programelor prin care Budapesta promovează printre romano-catolicii din Bacău o identitate etnică străină”, a declarat Robert Alecu.

Deputatul a concluzionat prin a denunţa politicile şi practicile de maghiarizare forţată la care recurge Budapesta, sub ochii unei guvernări compuse din PSD, PNL, UDMR şi Minorităţi. „Ca romano-catolic şi reprezentant al băcăuanilor în Parlamentul României, îmi asum responsabilitatea de a proteja identitatea şi valorile româneşti. Solicit autorităţilor statului să ia măsuri urgente pentru a stopa aceste acţiuni subversive”, a subliniat deputatul Robert Alecu.

Articolul Deputat AUR: Denunţ ferm planul subversiv maghiar „Kós Károly”, derulat în judeţul Bacău, şi solicit intervenţia urgentă a autorităţilor române apare prima dată în Glasul.info.

Avem o cultură și niște tradiții absolut extraordinare. Păcat că nu sunt promovate pe măsură, așa cum de pildă o fac alte țări. Țări precum Coreea de Sud sau Japonia, își promovează aceste tradiții prin filme, turism, expoziții internaționale. Nu v-ar plăcea să vedeți niște filme românești având ca decor asemenea porți tradiționale?

Toate aceste porți le-am găsit la pas prin Dărmănești, județul Bacău, un oraș în imediata apropiere de Valea Uzului. Umblând pe străzile Dărmăneștiului te simți aproape ca într-un muzeu în aer liber. Dacă n-ați vizitat încă această zonă superbă a țării, nici nu știți ce pierdeți.

Plimbându-mă pe jos prin orașul Dărmănești din județul Bacău cu aparatul foto la gât, am putut observa mai îndeaproape splendoarea acestor porți tradiționale românești sculptate în lemn. Le văzusem cu coada ochiului și pe la începutul lunii iunie tot în acest an, însă n-avusesem atunci ocazia să le inspectez pe îndelete.

Pe unele dintre porți este încrustat în lemnul porților numele familiei respective, sau anul în care a fost construită poarta. Motivele geometrice sau florale sunt motive folclorice pe care le-am mai văzut de-a lungul timpului, fie pe costume populare, covoare, carpete sau alte obiecte de uz casnic de prin gospodăriile țărănești de prin Moldova, dar și de dincolo de munți, prin Transilvania, semn clar că existau contacte între culturile din cele două provincii românești.

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”104172″]

Articolul Tezaur românesc în lemn la Dărmănești, în județul Bacău apare prima dată în Glasul.info.

“Școala Gimnazială „Gheorghe Nechita” Motoșeni, județul Bacău și Primăria Motoșeni, județul Bacău în parteneriat cu Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, județul Vaslui și Astroclubul „Perseus” Bârlad, județul Vaslui organizează în perioada 05 – 07 iulie 2019 un „star party” având drept obiectiv promovarea astronomiei, educația prin astronomie  pentru reducerea abandonului școlar și realizarea de observații astronomice planetare, deep-sky (galaxii, roiuri de galaxii, nebuloase planetare și roiuri de stele) și stelare (stele duble) cu membrii Astrocubului „Perseus” Bârlad, cu elevii olimpici la astronomie, cu astronomii amatori individuali, cu astronomi amatori din cluburi şi asociaţii astronomice din ţară și cu publicul larg din mediul rural și urban.

Această activitate de educație și știință se va desfășura în perimetrul localităților: sat Poiana, comuna Motoșeni, județul Bacău; sat Cociu, comuna Motoșeni, județul Bacău; sat Chetreni, comuna Motoșeni, județul Bacău; sat Chicerea, comuna Motoșeni, județul Bacău și sat Răzeșu, comuna Glăvănești, județul Bacău, la cca. 50 Km N-V de Bârlad și la cca. 90 Km S-E de Bacău.

Toţi cei care doresc să participe efectiv pe întreaga activitate în „star party” trebuie să vină pregătiţi corespunzător acestui gen de activitate: cort, izopren, haine groase, apă şi alimente neperisabile pentru cel puțin 2 zile. 

În cadrul acestui eveniment publicul obişnuit poate participa împreună cu membrii clubului de astronomie la observaţii astronomice, iar accesul va fi liber. Cei care doresc şi dispun de mijloc de transport personal pot să vină seara, după ora 21.00, în perioada 05 – 07 iulie 2019, să privească cerul prin instrumentele și accesoriile optice de astronomie aflate în dotarea științifică și tehnică al Observatorului Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, județul Vaslui, fiind obținute prin sprijinul a mai multor sponsori. “

Cristina Gabriela Călin – Profesor de Limbă Engleză al Școlii Gimnaziale „Gheorghe Nechita” Motoșeni, județul Bacău

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”101345″]

Articolul „Star party” – Comuna Motoșeni, Județul Bacău – educație prin astronomie pentru reducerea abandonului școlar și realizarea de observații astronomice planetare apare prima dată în Glasul.info.

“Maghiarizarea în jud. Bacău începe la puțin timp după 1990, mai întâi în zona Ghimeș-Făget, procesul extinzându-se mai apoi spre tot județul, inclusiv pe linia Palanca- Dărmănesti.

Cazul Cimitirului Internațional de la Valea Uzului se referă la maghiarizarea morților, a Istoriei, peste mormintele soldaților români si de alte naționalități căzuti în cele două Războaie Mondiale fiind amplasate ILEGAL, fără nicio autorizație, în 1994, 600 de cruci pentru ”unguri”.

Aceștia se pare că s-ar fi sinucis în război, căci conform logicii maghiare langă ei nu ar fi murit nimeni. E și asta o ”treabă”. Dar să vedem un fragment din începuturile maghiarizării celor vii prin sistemul de învățământ, tot ilegal inițial. Între timp înstrăinarea prin școală a căpătat forme ”curate”, Ministerul Educației Naționale acceptând din păcate forme de școlarizare care merg pe principiul ”nu ești ungur? te convingem noi că ești!”.  Iată o parte dintr-un articol din ziarul ,,Curentul” apărut în 2001, care dezvăluie o stare de fapt de-a dreptul năucitoare (n.r. vezi aici) ” (Mihai Tîrnoveanu)

“Organizații dubioase au înființat ilegal școli maghiare pentru ceangăii din Bacau”, scria la 29 noiembrie 2001 ziarul Curentul

Într-adevăr, citind articolul din anul 2001 din ziarul Curentul te cutremuri de amploarea pe care a luat-o maghiarizarea în România, chiar și dincolo de așa numitul ținut secuiesc, te cutremuri de incapacitatea statului român de a gestiona acest fenomen abominabil. Să lași ca proprii tăi cetățeni să fie asimilați chiar pe teritoriul țării lor de către forțe externe, asta înseamnă deja un stat eșuat, fără capacitatea de a-și proteja independența, suveranitatea și identitatea culturală și lingvistică.

Cum e posibil ca pe teritoriul României să funcționeze ilegal, neautorizat, adevărate “fabrici de unguri”?

“În localitățile băcăuane Cleja și Pustiana a fost înființat un sistem paralel de învățământ în limba maghiară.(…)Curentul a intrat în posesia unui raport, extrem de detaliat, al Inspectoratului Scolar Județean Bacău, înaintat recent Ministerului Educației și Cercetării. Este vorba despre un -Raport privind cercetarea modului în care s-au organizat, neautorizat, unele forme de instruire și educație în limba maghiară”, scria în 2001 Curentul

Articolul În județul Bacău s-au organizat, neautorizat, unele forme de instruire și educație în limba maghiară!? apare prima dată în Glasul.info.

“Valea Uzului cu Dărmănești si Comănești trebuie să devină o linie de rezistență românească împotriva maghiarizării care se extinde și în județul Bacău.

După inventarea asa-zisului ținut secuiesc, se urmărește un nou concept aberant si antistatal, crearea ”ținutului ceangăilor”, în Moldova, ca un coridor de protecție a ”ținutului secuiesc”. În acest context trebuie privită înverșunarea structurilor maghiare de a face din Simbolul Cimitirului Internațional al Eroilor de la Valea Uzului încă un cap de pod al războiului etnic, cultural, religios si economic, pe care-l desfășoară cu mult aplomb si în Moldova.

Puțini dintre noi stiu că Ungaria prin diferite asociații, fundații si partide a investit zeci de milioane de euro în învățământul cu predare în limba maghiară din jud. Bacău, urmărindu-se maghiarizarea în masă a românilor ceangăi.

Burse pentru elevii din jud. Bacău care studiază în limba maghiară, cursuri pentru profesori, înființarea de grădinițe si scoli cu predare in limba maghiară cu manualele aferente, conferințe si simpozioane prin care se ”demonstrează” că ceangăii sunt de fapt unguri, tabere ”educative” pentru tineri etc. După ce au ”mușcat” pe săturate din zona Ghimeș-Făget (jud.Bacău), unde UDMR controlează direct sau indirect cam totul, armele neconvenționale par a se îndrepta către Dărmănești, Comănești si satele din jur, comuna Palanca spre exemplu, spunând multe în acest sens. 

Deci, să înţelegem că prima grijă a maghiarilor din România şi a oficialităţilor de la Budapesta este unirea tuturor maghiarilor din Bazinul Carpatic, începând cu cei din Moldova, din afara lui Bazinului Carpatic, mai expuşi la sărăcie şi mai uşor de ademenit cu tot felul de avantaje educaţionale, materiale, financiare şi condiţii de viaţă „nobiliare”, dacă se poate, având în vedere „măreţul” lor Plan sau Megaplanul actual, propus spre aplicare în toate domeniile vieţii sociale.

Dar să urmărim, în detaliu, proiectul pe care l-au elaborat reprezentanţii organizaţiilor civile maghiare din ţară, inspirate de Budapesta, şi consecinţele lui pentru România şi Români.

Dintru început, se observă că Legea Educaţiei sau învăţământul în limba maghiară este piatra de hotar sau chintesenţa tuturor „iniţiativelor” pe care şi le-au propus autorii planului. De la ea pornind, apare întreaga nebunie a introducerii şi impunerii limbii maghiare în toate instituţiile cu elevi maghiari din Bacău şi dincolo de ei, la români. În document, sunt specificate obiectivele pe următorii zece ani, cel mai important fiind predarea limbii maghiare ca limbă maternă în cât mai multe sate ceangăieşti din Moldova şi extinderea ei asupra tuturor copiilor din mediul rural.

De asemenea, în grădiniţele cu predare în limba română, ar urma să fie introduse preocupări în limba maghiară şi înfiinţarea de grădiniţe particulare, grădiniţe bilingve cu program prelungit. Iar ca învăţământul maghiar să fie atotcuprinzător, apreciem noi, se prevede înfiinţarea, în Bacău, a unui colegiu de spiritualitate maghiară, liceu, şcoli cu clase maghiare, finanţate de stat, Bacăul devenind, astfel, după noi, centrul de iradiere a limbii şi culturii maghiare în întreaga Moldovă.

În consecinţă, reînvierea şi vitalizarea Legii Appony este în floare! Se ştie că aceastã lege era cunoscută şi sub numele de „Articolul de lege nr. XXXVII din 1907”, semnată de împărat la 2 iunie 1907 şi pusă în aplicare de la 2 iulie acelaşi an. Ea viza desfiinţarea şcolilor confesionale româneşti, slovace şi sârbeşti şi înlocuirea lor cu şcoli de stat cu învăţământ exclusiv în limba maghiarã.

Potrivit acestei legi, „fiecare şcoală şi fiecare învăţător, indiferent de caracterul şcolii, are datoria să dezvolte şi să întărească în elevi spiritul de ataşament faţă de patria ungară şi conştiinţa că aparţine la naţiunea ungară (art. 17)”. Un alt articol (19) prevedea că un elev de limbă maternă nemaghiară, dupã terminarea anului al patrulea de şcoală, trebuie să-şi poată exprima gândurile în limba maghiară, atât cu graiul cât şi în scris. Un scop ascuns al acestei legi era şi acela al atragerii învăţătorilor de la şcolile confesionale la şcolile de stat cu limba de predare maghiară.

Actualul plan de învăţământ maghiar are „virtutea” că ne întoarce să retrăim istoric trista sfidare, detronare a limbii române ca limbă oficială în stat şi eliminarea ei din învăţământul românesc, trăită acum 104 ani!

Noul plan de acţiune conţine şi capitole referitoare la cultură, religie, tineret şi economie. În mentalul maghiar infestat de virusul stăpânirii univoce şi al antiromânismului, dominaţia din ce în ce mai puternică a limbii majoritare ar avea drept consecinţe „pierderea de către maghiarii-ceangăi a propriului lor dialect maghiar, schimbarea modului de viaţă prin dispariţia culturii materiale şi a obiceiurilor tradiţionale de pe pământul ceangăiesc”.

De când utilizarea limbii române duce la dispariţia culturii materiale şi a obiceiurilor ceangăieşti? Poţi vorbi orice limbă de pe mapamond fără să dispară cultura materială şi obiceiurile ce te specifică. Dar, în puţinătatea pregătirii lor ştiinţifice şi culturale, autorii inventează cele mai aberante conexiuni, pentru a-şi motiva asemenea, proiecte absurde.

În acelaşi scop, ei propun o întregă paletă de obiective spirituale, sociale, economice, anume: liturghiile să se facă în limba maghiară, să se înfiinţeze organizaţii de tineret şi să-şi oficializeze marca „produs ceangăiesc”, deşi nu ştiu încă ce produse proprii ar putea fi comercializate sub această denumire.

Cea mai mare surpriză o prezintă Propunerile privind Planul de dezvoltare comunitară a maghiarilor ceangăi din Moldova, prin care vor să acrediteze ideea şi imaginea unei populaţii foarte numeroase, a cărei „dăinuire şi cultură constituie parte a patrimoniului cultural european”.

În stilul recunoscut exclusivist al maghiarilor, autorii planului nu pun deloc în discuţie cultura românească majoritară, care este tot parte a patrimoniului naţional şi european, prin vechimea şi valoarea ei multimilenară, pe care ei, însă o străpung cu „săbiile din heraldica lor”, pentru a crea o aşa-zisă „cultură ceangăiască” de sorginte ungară, extinsă nu numai dincolo de limitele bunului simţ şi ale realităţii, dar, mai ales, dincolo de limitele legale, constituţionale.

După multe decenii şi, mai ales, în ultimii zece ani de „străduinţe”, după expresia lor, ale organizaţiilor civile din Moldova şi Ungaria, ale statului ungar, ale “naşilor” şi intelectualilor ceangăi din Ungaria şi diasporă, în afirmarea unui aşa-zis grup etnic al ceangăilor, raportează, acum, că „în 25 de localităţi, peste 1700 copii ceangăi din Moldova au posibilitatea să participe la predarea limbii maghiare în şcoli, în cadrul unor activităţi extraşcolare sau în alte programe culturale pedagogice”.

Ceea ce trebuie luat în seamă, din perspectivă practică, este faptul că actualul „Plan de dezvoltare comunitară a maghiarilor ceangăi din Moldova” devine strategie politică practică pentru liderii tuturor partidelor politice maghiare din ţară şi ale celor din Ungaria, uniţi, în a destrăma trama sau complexul de legături sociale, educaţionale, culturale, religioase, economice, administrative, teritoriale ce formează ţesutul vieţii românilor catolici din Moldova, pentru a asigura „dăinuirea” puţinilor ceangăi, evaluaţi exacerbat ca pondere numerică, din interesul geopolitic de a creşte numărul participanţilor la crearea Ungariei Mari.

Că autorii planului sunt săraci cu duhul în ceea ce priveşte limbajul ştiinţific în care pun problema, se observă de la început, când analizează starea actuală.

Starea actuală este redată simplist, în termeni comuni, fără înălţimea şi măreţia exprimării în termenii cunoaşterii ştiinţifice, ci mai degrabă, ca o dare de seamă a unei adunături de reprezentanţi ai diferitelor organizaţii civice, politice, administrative etc., avide şi interesate numai de a decide politic, pentru că deţin puterea acordată de actualii guvernanţi, incapabili să descifreze pierderile irecuperabile la care expun ţara, prin extinderea procesului de maghiarizare şi în şcolile româneşti, introducând limba maghiară obligatorie.

„Schimbarea lingvistică şi a identităţii, scriu autorii cu pretenţii culturale, este un proces social complex, care depinde, printre altele, (care anume?) de învăţământ, sistem instituţional, economie, schimbările intervenite în mediile de viaţă, religie sau social(?). Conştiinţa identităţii naţionale, civice este în curs de formare. Acum se derulează procesul schimbărilor culturale, al modernizării intensive”…Un veritabil ghiveci călugăresc sau, mai bine spus, maghiaro-ceangăiesc !!!

Analiza socio-culturală şi identitară pe care vor s-o facă este de nivelul tinerilor de la Bac, care nu au luat notă de trecere. Dar chiar aşa fiind, ei vor fi neîntrecuţi în a „proiecta”, pe hârtie, întâi şi, apoi, şi în realitate, cele mai tulburătoare schimbări în viaţa comunităţilor umane cu ceangăi, ca şi cum ar trăi, deja, într-o enclavă a lor, singuri şi nestingheriţi de nimeni, aşa cum se va vedea în continuare.

Din sinteză rezultă că ponderea demografică – recunoscută ca indicator tare pentru vasta problematică pe care o vor transpusă în practică – este de 232.000 de ceangăi, care trăiesc în 7 judeţe din Moldova, dintre care 63.000 în mediul urban, iar restul în sate. Starea de fapt, în ceea ce priveşte limba, diferă foarte mult de la sat la sat, se spune în sinteză. 21% din populaţia ceangăiască vorbeşte limba maghiară (cca. 50 mii persoane), iar 6% au cunoştinţe pasive.

În concepţia noastră, însă limba maternă este un referenţial fundamental al grupului etnic şi al identităţii sale, pentru că este un indicator vizual şi auditiv al manifestării personalităţii culturale a acestuia, prin el, distingându-se indivizii la “prima vedere, sau “la prima auzire”.

Dacă ceangăii, vorbitori de limbă maghiară, sunt numai 21 la sută, iar doar șase procente „au cunoştinţe pasive”, cum sunt definiţi aceşti ceangăi unguri? Nu sunt ei majoritari români, pentru că la origine români au fost strămoşii lor care au migrat spre Moldova? Maghiarimea ceangăiască, adaugă sinteza, trăieşte în trei mari blocuri: Moldova, Bazinul Carpatic (mai multe mii de persoane) şi dispersaţi în întreaga lume, aproximativ 80 mii de persoane.

Această puzderie umană, care nu are o limbă maternă comună (fiecare sat, având „limba lui” sau dialectul lui) prin care să se identifice sau să se deosebească de ceilalţi vorbind-o măcar unde sunt mai concentraţi, răspândită în momentul de faţă în Bazinul Carpatic şi în întreaga lume, vor udemeriştii şi oficialii din Ungaria s-o unească.

Dar nu numai atât. Ei vor s-o şi mărească prin extinderea limbii maghiare asupra tuturor copiilor din mediul rural, cum propun în planul privind învăţământul în Bacău-Moldova, deci prin impunerea ei şi elevilor români, realizând, astfel, o mare şi puternică naţiune ungară, pe seama asimilării şi deznaţionalizării românilor majoritari.”

Autor: Mihai Tîrnoveanu

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”100732″]

Articolul Valea Uzului cu Dărmănești si Comănești trebuie să devină o linie de rezistență românească împotriva maghiarizării care se extinde și în județul Bacău apare prima dată în Glasul.info.

Am trăit s-o vedem și pe asta! O hotărâre de CL a comunei Sânmartin din județul Harghita anunță interzicerea accesului în Cimitirul Internațional de la Valea Uzului. Mai pe românește? Avem de a face cu o naționalizare a unui cimitir internațional. Da, ați auzit bine. Cu toate că prin însăși numele său armata austro-ungara era una multinațională, formată din naționalități foarte pestrițe, din Harghita ni se repetă obsesiv că acolo au murit și au fost îngropați numai “eroi maghiari”, de parcă aceștia s-ar fi luptat și omorât între ei, fără participarea și altor forțe beligerante.

Deși Cimitirul Internațional de la Valea Uzului apare în Cartea funciară ca aparținând de localitatea Dărmănești din județul Bacău, și în el au fost îngropați de-a lungul timpului soldați de mai multe naționalități căzuți pe câmpul de luptă, o parte dintre liderii cei mai radicali ai UDMR-ului își doresc ca acesta să devină exclusiv maghiar, iar tot ce este nemaghiar, și în mod special ce este românesc, să dispară din respectivul cimitir.

De noaptea minții! Un CL din județul Harghita hotărăște interzicerea accesului într-un cimitir de pe teritoriul unei localități din Județul Bacău?

Articolul De noaptea minții! Un CL din județul Harghita hotărăște interzicerea accesului într-un cimitir de pe teritoriul unei localități din Județul Bacău? apare prima dată în Glasul.info.

Monument al Eroilor inaugurat in județul Bacău în onoarea eroilor Regimentului 15 Infanterie

Brigada 15 Mecanizată “Podu Înalt” a organizat marți, 12 septembrie, de la ora 13.00, pe Dealul Cireșoaia din județul Bacău, o ceremonie militară de inaugurare și o slujbă de sfințire a monumentului comemorativ ridicat în onoarea eroilor Regimentului 15 Infanterie.

In urma cu 100 de ani, soldatii din Regimentul 15 Infanterie erau angrenati intr-una dintre cele mai grele lupte din timpul Primului Razboi Mondial de pe teritoriul Romaniei, in batalia de la Oituz, unde alaturi de Mărăști și Mărășești, soldatii romani au obtinut unele dintre cele mai mari victorii din vara anului 1917.

Luptele au fost insa atat de feroce, incat pierderile de ambele parti au fost foarte grele, Regimentul 15 Infanterie pierzand sute de luptători, ofițeri, subofițeri și soldați, care au căzut la datorie pe Valea Trotușului, pe dealurile Cireșoaia, Măgura și Coșna.

[button-green url=”https://l.profitshare.ro/l/3845880″ target=”_self” position=”center”]PRODUSE APICOLE PENTRU IMUNITATE[/button-green]

Monument al Eroilor inaugurat in județul Bacău în onoarea eroilor Regimentului 15 Infanterie

Tradițiile de luptă ale Regimentului 15 Infanterie sunt continuate astăzi, cu mândrie și respect, de militarii Brigăzii 15 Mecanizată “Podu Înalt”.

Festivitatea face parte din programul manifestărilor organizate cu prilejul Centenarului Primului Război Mondial.
Se va dezveli și sfinți un Monument al Eroilor vizibil de pe DN12, în dreptul Bisericii Catolice din Cireșoaia. 
Și-au anunțat prezența Înalți prelați ai Bisericilor Ortodoxe și Catolice, Cadre Militare, preoți, profesori și elevi ai școlilor din localitate.

Sursa: Târgu Ocna

Articolul Monument al Eroilor inaugurat in județul Bacău în onoarea eroilor Regimentului 15 Infanterie apare prima dată în Glasul.info.