<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>județul Satu Mare Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/judetul-satu-mare-2/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/judetul-satu-mare-2/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Mon, 21 Oct 2024 08:43:53 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>județul Satu Mare Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/judetul-satu-mare-2/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Prezentare de carte românească în localitatea DACIA, județul Satu Mare</title>
		<link>https://glasul.info/2024/10/21/prezentare-de-carte-romaneasca-in-localitatea-dacia-judetul-satu-mare/</link>
					<comments>https://glasul.info/2024/10/21/prezentare-de-carte-romaneasca-in-localitatea-dacia-judetul-satu-mare/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Oct 2024 08:43:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Satu Mare]]></category>
		<category><![CDATA[carte românească]]></category>
		<category><![CDATA[Gavril Babiciu]]></category>
		<category><![CDATA[județul Satu Mare]]></category>
		<category><![CDATA[localitatea DACIA]]></category>
		<category><![CDATA[Prezentare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=124546</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Astăzi, 20 octombrie 2024, a avut loc în satul Dacia din județul Satu Mare o prezentare de carte românească, autor col. Gavril Babiciu. Vremea însorită a permis ca activitatea să aibă loc în curtea Căminului Cultural din localitate. Protopopul Florian Mocanu și preotul paroh Andreica Gratian au săvârșit un serviciu religios în memoria poetului Aurel Pop...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/10/21/prezentare-de-carte-romaneasca-in-localitatea-dacia-judetul-satu-mare/">Prezentare de carte românească în localitatea DACIA, județul Satu Mare</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h3>Astăzi, 20 octombrie 2024, a avut loc în satul Dacia din județul Satu Mare o prezentare de carte românească, autor col. Gavril Babiciu. Vremea însorită a permis ca activitatea să aibă loc în curtea Căminului Cultural din localitate.</h3>
<h3>Protopopul Florian Mocanu și preotul paroh Andreica Gratian au săvârșit un serviciu religios în memoria poetului Aurel Pop și a Eroilor Neamului care au luptat pentru eliberarea localității în octombrie 1944. Au fost depuse coroane de flori în jurul catargului cu drapel românesc ridicat în memoria ostașilor români. Alături de autor au fost col(rtr)Voicu Șichet, Gheorghe Șchiop, dr.Viorel Câmpean, Mirela Horgoș de la Asociația Urmașii lui Lucaciu.</h3>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-lansare-carte-1.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-201628" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-lansare-carte-1.jpg" alt="" width="600" height="800" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-lansare-carte-2.jpg"><img decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-201629" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-lansare-carte-2.jpg" alt="" width="600" height="800" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-carte-2.jpg"><img decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-201630" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-carte-2.jpg" alt="" width="600" height="800" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-carte-3.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-201631" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-carte-3.jpg" alt="" width="600" height="800" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-carte-4.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-201632" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-carte-4.jpg" alt="" width="600" height="800" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-carte-5.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-201633" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-carte-5.jpg" alt="" width="600" height="800" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-carte-6.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-201634" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/10/dacia-carte-6.jpg" alt="" width="600" height="800" /></a></p>
<h3>Aprecieri alese pentru col(e)  Gavril Babiciu care a intervenit ferm atunci când dr.Viorel Câmpean de la Biblioteca Județeană a făcut referire la sat ca fiind  unul de coloniști, la fel ca și Răzvan Roșu de la Muzeul Județean Satu Mare atunci când se referă la moți. Domnul col(r) Babiciu a întrebat: ,,cum pot fi coloniști românii în țara lor, românii care s-au strămutat  din Maramureș în județul Satu Mare cum pot fi denumiți coloniști?!,,.</h3>
<h3>Este de remarcat în ultimul timp vehemența cu care se încearcă deturnarea faptelor istorice și inducerea în mentalul colectiv  a ,,binefacerilor ,, imperiului habsburgic care a adus coloniști germani în România în satele de români de unde românii au fost evacuați pur și simplu.</h3>
<h3>Satul Dacia din județul Satu Mare este un sat de români get-beget așa că încercările de a-l transforma  în unul de coloniști denotă rea intenție și slugărnicie față de cei care îi coordonează și îi finanțează.</h3>
<h3>Cărțile prezentate de autor au fost foarte apreciate de către cei prezenți.</h3>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/09/lucaceni-carte2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-200967" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/09/lucaceni-carte2.jpg" alt="" width="600" height="807" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/09/lucaceni-carte3.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-200968" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/09/lucaceni-carte3.jpg" alt="" width="600" height="710" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/09/lucaceni-carte1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-200966" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/09/lucaceni-carte1.jpg" alt="" width="600" height="783" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/2024/10/prezentare-de-carte-in-satul-romanesc-dacia-video.html">Daniela Ciută</a></p>
<p style="text-align: center;"><iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F61560013310286%2Fvideos%2F8756974174390998%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe><br />
&#8230;<br />
<iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F61560013310286%2Fvideos%2F573782255074230%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Prezentare de carte românească în localitatea DACIA, județul Satu Mare' data-link='https://glasul.info/2024/10/21/prezentare-de-carte-romaneasca-in-localitatea-dacia-judetul-satu-mare/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/10/21/prezentare-de-carte-romaneasca-in-localitatea-dacia-judetul-satu-mare/">Prezentare de carte românească în localitatea DACIA, județul Satu Mare</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2024/10/21/prezentare-de-carte-romaneasca-in-localitatea-dacia-judetul-satu-mare/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Urmașii lui Horea-Rex Daciae au marcat Centenarul satului din județul Satu Mare. VIDEO</title>
		<link>https://glasul.info/2024/06/25/urmasii-lui-horea-rex-daciae-au-marcat-centenarul-satului-din-judetul-satu-mare-video/</link>
					<comments>https://glasul.info/2024/06/25/urmasii-lui-horea-rex-daciae-au-marcat-centenarul-satului-din-judetul-satu-mare-video/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 25 Jun 2024 09:51:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[au marcat]]></category>
		<category><![CDATA[Centenarul satului]]></category>
		<category><![CDATA[județul Satu Mare]]></category>
		<category><![CDATA[Urmașii lui Horea-Rex Daciae]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=123319</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Duminică, 23 iunie 2024, românii din satul Horea au marcat Centenarul satului. Ioan Mateș, președintele asociației Urmașii lui Horea, a mobilizat toți moții din sat și s-au organizat exemplar pentru a sărbători așa cum se cuvine această dată importantă. Au răspuns prezent la invitația organizatorilor, Primăria Sanislău, asociațiile românești ASTRA, Unirea 2009 Carei, Rezervistul Militar...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/06/25/urmasii-lui-horea-rex-daciae-au-marcat-centenarul-satului-din-judetul-satu-mare-video/">Urmașii lui Horea-Rex Daciae au marcat Centenarul satului din județul Satu Mare. VIDEO</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h3>Duminică, 23 iunie 2024, românii din satul Horea au marcat Centenarul satului.</h3>
<h3>Ioan Mateș, președintele asociației Urmașii lui Horea, a mobilizat toți moții din sat și s-au organizat exemplar pentru a sărbători așa cum se cuvine această dată importantă. Au răspuns prezent la invitația organizatorilor, Primăria Sanislău, asociațiile românești ASTRA, Unirea 2009 Carei, Rezervistul Militar Carei, a românilor persecutați și expulzați în 1940, filiala Carei, Societatea Avram Iancu Satu Mare, moții din satele din zona Carei: Marna Nouă, Ianculești și Scărișoara. Nicio autoritate județeană sau instituție culturală nu a dat curs invitației.</h3>
<h3>Călăreți și căruțe cu steaguri tricolore se îndreptau dis de dimineață către Horea.</h3>
<p style="text-align: center;"><iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fciuta.daniela.5%2Fvideos%2F1578925559319286%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe><br />
&#8230;</p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/06/DSC_1441.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-199067" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/06/DSC_1441.jpg" alt="" width="600" height="400" /></a></p>
<h3>După slujba de la biserica, manifestările s-au derulat în fața bustului lui Horea și a monumentului eroilor. Imnul de stat al României și Imnul Moților au răsunat în deschidere după care preoții Octavian Abrudan, Călin Pop și Cătălin Mateș au săvârșit o rugăciune de binecuvântare și de pomenire a eroilor locului.</h3>
<p style="text-align: center;"><iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F100011653897080%2Fvideos%2F8628655720494485%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe><br />
&#8230;<br />
<iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F100011653897080%2Fvideos%2F399451595954755%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe><br />
&#8230;<br />
<iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F100011653897080%2Fvideos%2F1557439894814110%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<h3>Răzvan Roșu și tinerii din Ianculești au dat glas tulnicelor moțești, după datina străbună.</h3>
<p style="text-align: center;"><iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F100011653897080%2Fvideos%2F1003843217777018%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<h3>Au urmat depuneri de coroane din partea tuturor asociațiilor prezente și a Primăriei Sanislău.</h3>
<p style="text-align: center;"><iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F100011653897080%2Fvideos%2F1511373862793342%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<h3>Cuvântările au fost susținute de către prof. Nicolae Mateș, fiu al satului, de primarul Kardos Zoltan, de Mircea Dobra, președintele Societății Avram Iancu Satu Mare, de Daniela Ciută, președinta filialei Carei a asociației românilor persecutați și expulzați în 1940.</h3>
<p style="text-align: center;"><iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F61560013310286%2Fvideos%2F1508907253041028%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe><br />
&#8230;<br />
<iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F61560013310286%2Fvideos%2F1967280717062995%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe><br />
&#8230;<br />
<iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F61560013310286%2Fvideos%2F770666765150387%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<h3>Cei mai vârstnici români expulzați în 1940 de trupele hortyste au fost recompensați cu mici atenții din partea Asociației românilor persecutați și expulzați în 1940, filiala Carei.</h3>
<p style="text-align: center;"><iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F100011653897080%2Fvideos%2F436681055999668%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<h3>Moții din Horea au demonstrat că știu să organizeze evenimente frumoase, că sunt ospitalieri, că își cinstesc eroii , strămoșii, că respectă și acum datinile și tradițiile străbune.</h3>
<h3><a href="https://www.facebook.com/media/set/?vanity=61560013310286&amp;set=a.122114786228333777">GALERIE FOTO</a></h3>
<h3>Nu i-au doborât nici atrocitățile cotropitorilor hortyști din perioada 1940-1944, au renăscut din propria cenușă. Au revenit în sat după victoria Armatei Române din 25 octombrie 1944 și și-au refăcut gospodăriile distruse. Din păcate, încă mai participă la proteste pentru că guvernele din 2021 și până azi nu acordă drepturi egale românilor față de minoritari, caz elocvent, LEGEA 154/2021.</h3>
<h3>Programul cultural-artistic a fost susținut de către Angela Munteanu din Satu Mare, de Răzvan Roșu și Tceterașii tradiționali, de taragotistul Ghiță Jurj, de grupul de moațe din Marna Nouă și de către formația MvM, soliști Cristian Crișan, Adrian Guiaș și taragotistul Marius Mateș.</h3>
<p style="text-align: center;"><iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F61560013310286%2Fvideos%2F458934843537293%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe><br />
&#8230;<br />
<iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F61560013310286%2Fvideos%2F998173405050149%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe><br />
&#8230;<br />
<iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F61560013310286%2Fvideos%2F486495763824564%2F&amp;show_text=false&amp;width=267&amp;t=0" width="267" height="476" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe><br />
&#8230;</p>
<h3>A doua parte a programului a avut loc la Căminul Cultural renovat. În curte au fost amenajate mese și spații de servit bunătăți culinare pregătite de horeni. Cântecul și voia bună  au fost prezente pe tot parcursul manifestărilor.</h3>
<h3>La intrarea în Căminul Cultural a fost amenajat un spațiu cu panouri cu fotografii vechi, cu părinții și bunicii locuitorilor de azi.</h3>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/06/horea-sat-45.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-199061" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/06/horea-sat-45.jpg" alt="" width="600" height="450" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/06/horea-sat-46.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-199062" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/06/horea-sat-46.jpg" alt="" width="600" height="450" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/06/horea-sat-47.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-199063" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/06/horea-sat-47.jpg" alt="" width="600" height="450" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/06/horea-sat-48.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-199064" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/06/horea-sat-48.jpg" alt="" width="600" height="450" /></a></p>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/06/horea-sat-50.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-199065" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2024/06/horea-sat-50.jpg" alt="" width="600" height="450" /></a></p>
<h3>Felicitări organizatorilor!</h3>
<h3><i>Pân-o fost Horea-mpărat,</i></h3>
<h3><i>Domnii nu s-au desculțat,</i></h3>
<h3><i>Nici în pat nu s-au culcat,</i></h3>
<h3><i>Nici la masă n-au mâncat.</i></h3>
<h3>…Nu uitați aceasta, dreaptă ne e brazda,</h3>
<h3>Ș-am lucrat-o cu-ale noastre mâni.</h3>
<p><a href="https://www.buletindecarei.ro/2024/06/urmasii-lui-horea-rex-daciae-au-marcat-centenarul-satului-din-judetul-satu-mare-video.html">Buletin de Carei</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Urmașii lui Horea-Rex Daciae au marcat Centenarul satului din județul Satu Mare. VIDEO' data-link='https://glasul.info/2024/06/25/urmasii-lui-horea-rex-daciae-au-marcat-centenarul-satului-din-judetul-satu-mare-video/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/06/25/urmasii-lui-horea-rex-daciae-au-marcat-centenarul-satului-din-judetul-satu-mare-video/">Urmașii lui Horea-Rex Daciae au marcat Centenarul satului din județul Satu Mare. VIDEO</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2024/06/25/urmasii-lui-horea-rex-daciae-au-marcat-centenarul-satului-din-judetul-satu-mare-video/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nemulțumire mare într-un cimitir din județul Satu Mare: difuzoarele urlă în cimitir în limba maghiară</title>
		<link>https://glasul.info/2023/11/02/nemultumire-mare-intr-un-cimitir-din-judetul-satu-mare-difuzoarele-urla-in-cimitir-in-limba-maghiara/</link>
					<comments>https://glasul.info/2023/11/02/nemultumire-mare-intr-un-cimitir-din-judetul-satu-mare-difuzoarele-urla-in-cimitir-in-limba-maghiara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 02 Nov 2023 09:41:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[cimitir]]></category>
		<category><![CDATA[difuzoarele urlă]]></category>
		<category><![CDATA[județul Satu Mare]]></category>
		<category><![CDATA[limba maghiară]]></category>
		<category><![CDATA[Nemulțumire mare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=121285</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Nemulțumire mare într-un cimitir din județul Satu Mare: difuzoarele urlă în cimitir în limba maghiară. Pentru informare: cimitirul nu este unul exclusiv maghiar, de aici și revolta nemaghiarilor care sunt deranjați că nu se pot reculege în liniște la mormintele morților lor. Unii au mers chiar mai departe cu nemulțumirile lor, spunând că-i deranjează practica...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/11/02/nemultumire-mare-intr-un-cimitir-din-judetul-satu-mare-difuzoarele-urla-in-cimitir-in-limba-maghiara/">Nemulțumire mare într-un cimitir din județul Satu Mare: difuzoarele urlă în cimitir în limba maghiară</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">Nemulțumire mare într-un cimitir din județul Satu Mare: difuzoarele urlă în cimitir în limba maghiară. Pentru informare: cimitirul nu este unul exclusiv maghiar, de aici și revolta nemaghiarilor care sunt deranjați că nu se pot reculege în liniște la mormintele morților lor. Unii au mers chiar mai departe cu nemulțumirile lor, spunând că-i deranjează practica aceasta a difuzoarelor care &#8220;rag ca un măgar&#8221; când ei nu vor altceva decât să se roage în liniște la mormintele morților lor, și că practica aceasta a difuzoarelor ca metodă de prozelitism pare împrumutată de la alte religii care iau acum cu asalt lumea occidentală într-o agresivitate la fel de mare și de intruzivă.</p>



<p class="has-medium-font-size">Sărbătoarea Tuturor Sfinților sau Toți Sfinții, cunoscută și ca Luminația, este o sărbătoare creștină în care sunt sărbătoriți toți sfinții, cunoscuți și necunoscuți. În bisericile occidentale, cea Romano-Catolică, cea Anglicană, cele protestante, sărbătoarea se ține în ziua de 1 noiembrie din calendarul gregorian. Ei bine, într-un cimitir din Carei, județul Satu Mare, tocmai de Luminație, sau Ziua morților, difuzoarele urlau în cimitir în limba maghiară, provocând nemulțumire celor care veniseră să se roage la mormintele celor morți.</p>



<p class="has-text-align-center"><iframe loading="lazy" title="YouTube video player" src="https://www.youtube.com/embed/sDD99jaoDH8?si=1Z94WsweQ0FvX4p_" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size">&#8220;Cerem prea mult dacă vrem să ne rugăm în liniște la mormintele alor nostri? Preotii noștri sfințeau morminte si se rugau în aceste conditii&#8230;Cum ar fi să fim si noi respectati de ziua morților?&#8221;, scrie jurnalista Daniela Ciută, de la Buletin de Carei</p>



<p class="has-medium-font-size">Redăm câteva comentarii ale românilor nemulțumiți de difuzoarele &#8220;care rag&#8221; în timp ce oamenii vor să se roage liniștiți la mormintele celor dragi:</p>



<p class="has-pale-pink-background-color has-background has-medium-font-size">&#8220;Dacă făceau românii așa,era mare scandal!&#8221; (<a href="https://www.facebook.com/gheorghe.stefan.7731?comment_id=Y29tbWVudDo3MzYxMjA0Njg1MzQ3NjZfMTUwMjY4NjYzNzIzNjQwNQ%3D%3D&amp;__cft__[0]=AZXnmzhESoxOkN1_DwJJKmN7dxh_wNT8VXthZ02JLV-vPis1aF_1H3QYGQ0vOqv4NkjJwJPlgCtPAQZFTSqaiJGNZ_7JgxaOlasrAsopNh1tPgYLnU62n6rvX2GnkFfrsLuuf5SZdFVX-oVv1YIXunwTEZBRsszE4P4snWeXO9HuSxf4sWOUGXTq6WUoVyh8j3I&amp;__tn__=R]-R">Munteanu Gheorghe Stefan</a>)</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size">&#8220;Părinte. Zi slujba in limba română. Mongolia e departe de românia.&#8221; (<a href="https://www.facebook.com/profile.php?id=100005949318878&amp;comment_id=Y29tbWVudDo3MzYxMjA0Njg1MzQ3NjZfODM1OTc3MzI0OTgxNjc0&amp;__cft__[0]=AZXnmzhESoxOkN1_DwJJKmN7dxh_wNT8VXthZ02JLV-vPis1aF_1H3QYGQ0vOqv4NkjJwJPlgCtPAQZFTSqaiJGNZ_7JgxaOlasrAsopNh1tPgYLnU62n6rvX2GnkFfrsLuuf5SZdFVX-oVv1YIXunwTEZBRsszE4P4snWeXO9HuSxf4sWOUGXTq6WUoVyh8j3I&amp;__tn__=R]-R">Adry Adryana Ciobanu</a>)</p>



<p class="has-pale-pink-background-color has-background has-medium-font-size">&#8220;PARCĂ RAGE UN MĂGAR.&#8221; (<a href="https://www.facebook.com/calin.gosa.90?comment_id=Y29tbWVudDo3MzYxMjA0Njg1MzQ3NjZfMzgyNzUzOTA0MTc3NzUz&amp;__cft__[0]=AZXnmzhESoxOkN1_DwJJKmN7dxh_wNT8VXthZ02JLV-vPis1aF_1H3QYGQ0vOqv4NkjJwJPlgCtPAQZFTSqaiJGNZ_7JgxaOlasrAsopNh1tPgYLnU62n6rvX2GnkFfrsLuuf5SZdFVX-oVv1YIXunwTEZBRsszE4P4snWeXO9HuSxf4sWOUGXTq6WUoVyh8j3I&amp;__tn__=R]-R">Calin Gosa</a>)</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size">&#8220;Ala de ragea în boxa se trezea în Urali sau Gobi?&#8221; (<a href="https://www.facebook.com/profile.php?id=61552182013560&amp;comment_id=Y29tbWVudDo3MzYxMjA0Njg1MzQ3NjZfMzA4Nzk1Mjc1MzQ2NDAx&amp;__cft__[0]=AZXnmzhESoxOkN1_DwJJKmN7dxh_wNT8VXthZ02JLV-vPis1aF_1H3QYGQ0vOqv4NkjJwJPlgCtPAQZFTSqaiJGNZ_7JgxaOlasrAsopNh1tPgYLnU62n6rvX2GnkFfrsLuuf5SZdFVX-oVv1YIXunwTEZBRsszE4P4snWeXO9HuSxf4sWOUGXTq6WUoVyh8j3I&amp;__tn__=R]-R">Mereuță Gheorghe</a>)</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="743" height="456" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/11/comentarii.jpg" alt="" class="wp-image-121287" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/11/comentarii.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/11/comentarii-300x184.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/11/comentarii-640x393.jpg 640w" sizes="auto, 100vw" /></figure>
</div><div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Nemulțumire mare într-un cimitir din județul Satu Mare: difuzoarele urlă în cimitir în limba maghiară' data-link='https://glasul.info/2023/11/02/nemultumire-mare-intr-un-cimitir-din-judetul-satu-mare-difuzoarele-urla-in-cimitir-in-limba-maghiara/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/11/02/nemultumire-mare-intr-un-cimitir-din-judetul-satu-mare-difuzoarele-urla-in-cimitir-in-limba-maghiara/">Nemulțumire mare într-un cimitir din județul Satu Mare: difuzoarele urlă în cimitir în limba maghiară</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2023/11/02/nemultumire-mare-intr-un-cimitir-din-judetul-satu-mare-difuzoarele-urla-in-cimitir-in-limba-maghiara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Primarul UDMR din Carei, județul Satu Mare, face o remarcă abominabilă, amintind de expulzarea românilor din Transilvania din timpul ocupației horthiste!</title>
		<link>https://glasul.info/2023/04/13/primarul-udmr-din-carei-judetul-satu-mare-face-o-remarca-abominabila-amintind-de-expulzarea-romanilor-din-transilvania-din-timpul-ocupatiei-horthiste/</link>
					<comments>https://glasul.info/2023/04/13/primarul-udmr-din-carei-judetul-satu-mare-face-o-remarca-abominabila-amintind-de-expulzarea-romanilor-din-transilvania-din-timpul-ocupatiei-horthiste/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 13 Apr 2023 10:09:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[județul Satu Mare]]></category>
		<category><![CDATA[Primarul UDMR]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=118524</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>După evenimentul de ieri de la Carei, unde președinta Ungariei, Katalin Novak, a întreprins o vizită cu caracter iredentist, provocator, participând la inaugurarea unui monument dedicat unui poet maghiar care a scris versurile imnului Ungariei (n.r. vă puteți imagina un monument dedicat lui Andrei Mureșanu pe teritoriul Ungariei?), pe pagina oficială de Facebook a Primăriei...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/04/13/primarul-udmr-din-carei-judetul-satu-mare-face-o-remarca-abominabila-amintind-de-expulzarea-romanilor-din-transilvania-din-timpul-ocupatiei-horthiste/">Primarul UDMR din Carei, județul Satu Mare, face o remarcă abominabilă, amintind de expulzarea românilor din Transilvania din timpul ocupației horthiste!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">După evenimentul de ieri de la Carei, unde președinta Ungariei, Katalin Novak, a întreprins o vizită cu caracter iredentist, provocator, participând la inaugurarea unui monument dedicat unui poet maghiar care a scris versurile imnului Ungariei (n.r. vă puteți imagina un monument dedicat lui Andrei Mureșanu pe teritoriul Ungariei?), pe pagina oficială de Facebook a Primăriei Municipiului Carei, administrată &#8216;&#8221;pe persoană fizică&#8221; de către primarul evazionist al UDMR-ului de la Carei, Ing. Eugen Kovacs, cunoscut și sub numele de scenă ca &#8220;Jeno Kovacs&#8221;, apare un material care amintește de expulzarea românilor din Transilvania din timpul ocupației horthiste! </p>



<p class="has-medium-font-size">După Dictatul de la Viena de la 30 august 1940, românii care nu au fost măcelăriți în cadrul epurărilor etnice întreprinse de către armata horthyistă care a ocupat Transilvania de Nord, au fost expulzați din acest teritoriu ocupat prin forță și crime de către Ungaria, dar nu înainte de a fi torturați și forțați să semneze niște declarații prin care erau obligați să-și cedeze &#8220;voluntar&#8221; toate proprietățile și agoniseala de-o viață, statului maghiar. </p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="863" height="570" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/04/Ciuta.jpg" alt="" class="wp-image-118527" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/04/Ciuta.jpg 863w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/04/Ciuta-300x198.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/04/Ciuta-768x507.jpg 768w" sizes="auto, 100vw" /></figure>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">&#8220;Pe această cale, doresc să le mulțumesc careienilor care au fost prezenți ieri la dezvelirea statuii poetului Kölcsey Ferenc în fața Primăriei Carei, eveniment pe care l-au onorat cu prezența lor președintele Ungariei, Novák Katalin, viceprim-ministrul Guvernului României, Hunor Kelemen, alături de numeroase alte oficialități de rang înalt.</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">Le mulțumesc careienilor care nu au răspuns provocărilor naționaliste, dând dovadă de bunul simț și respectul reciproc ce caracterizează <a></a>orașul nostru multietnic și multicultural. Le mulțumesc și careienilor de etnie română care nu s-au lăsat antrenați în acțiunile huliganice organizate de o familie care nu își găsește locul în orașul nostru.</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">Mă simt obligat să fac precizarea că acel grup de 30-40 de scandalagii nu poate fi identificat cu poporul român. Este vorba doar de o mână de scandalagii, cu mentalitate și comportament de Evul Mediu. Un asemenea comportament nu caracterizează românii adevărați.</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">Le mulțumesc și forțelor de ordine pentru modul în care au acționat, reușind să preîntâmpine eventuale violențe, care ar fi afectat și mai mult imaginea orașului nostru.</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">Trecând peste toate acestea, orașul Carei se poate mândri cu o nouă statuie, cea a poetului și omului politic Kölcsey Ferenc, autorul Imnului Ungariei, care s-a născut la Săuca și a fost notar șef al comitatului Satu Mare, ce își avea atunci reședința în Carei. Urmează să dezvelim în centrul Careiului, în cursul verii, și o statuie a pictorului, sculptorului și graficianului Aurel Popp.</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">Cu respect,</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">Primar</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background">Ing. Eugen Kovacs&#8221;, se arată în comunicatul absolut mizerabil publicat pe pagina de facebook a primărei Carei</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img loading="lazy" decoding="async" width="841" height="900" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/04/Primaria-Carei-841x900.jpg" alt="" class="wp-image-118526" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/04/Primaria-Carei-841x900.jpg 841w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/04/Primaria-Carei-280x300.jpg 280w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/04/Primaria-Carei-768x822.jpg 768w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/04/Primaria-Carei.jpg 856w" sizes="auto, 100vw" /></figure>



<p class="has-medium-font-size">Astăzi, ne trezim din cu același gen de practici, respectiv cu un primar care ar vrea să scape din orașul său de o familie de români patrioți, respectiv de familia Ciută. Este o remarcă abominabilă, reprobabilă, care dovedește că primarul din Carei consideră că românii sunt niște cetățeni de calitate inferioară, de mâna a doua sau a treia, care nu-și &#8220;găsesc locul&#8221; în urbea sa, trecută pe persoană fizică. </p>



<p class="has-medium-font-size">Condamnăm această atitudine abjectă, revanșardă, amintind de perioada horthyistă! Rușine primarului din Carei! Rușine președintelui și guvernului României!</p>



<p class="has-medium-font-size">PS: Un alt aspect mizerabil este faptul că pe pagina de facebook a Primăriei Carei nu sunt permise comentariile cetățenilor, opinia cetățenilor fiind refuzată, pe bani publici! Ei sunt doar niște plătitori de taxe și impozite, și din patru în patru ani li se cere votul, dar nu și opinia!?</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Primarul UDMR din Carei, județul Satu Mare, face o remarcă abominabilă, amintind de expulzarea românilor din Transilvania din timpul ocupației horthiste!' data-link='https://glasul.info/2023/04/13/primarul-udmr-din-carei-judetul-satu-mare-face-o-remarca-abominabila-amintind-de-expulzarea-romanilor-din-transilvania-din-timpul-ocupatiei-horthiste/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/04/13/primarul-udmr-din-carei-judetul-satu-mare-face-o-remarca-abominabila-amintind-de-expulzarea-romanilor-din-transilvania-din-timpul-ocupatiei-horthiste/">Primarul UDMR din Carei, județul Satu Mare, face o remarcă abominabilă, amintind de expulzarea românilor din Transilvania din timpul ocupației horthiste!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2023/04/13/primarul-udmr-din-carei-judetul-satu-mare-face-o-remarca-abominabila-amintind-de-expulzarea-romanilor-din-transilvania-din-timpul-ocupatiei-horthiste/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>DISCRIMINARE! Un primar român din județul Satu Mare executat mediatic de presa de limbă maghiară</title>
		<link>https://glasul.info/2021/04/21/discriminare-un-primar-roman-din-judetul-satu-mare-executat-mediatic-de-presa-de-limba-maghiara/</link>
					<comments>https://glasul.info/2021/04/21/discriminare-un-primar-roman-din-judetul-satu-mare-executat-mediatic-de-presa-de-limba-maghiara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 21 Apr 2021 12:44:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[discriminare]]></category>
		<category><![CDATA[executat mediatic]]></category>
		<category><![CDATA[județul Satu Mare]]></category>
		<category><![CDATA[Presa de limbă maghiară]]></category>
		<category><![CDATA[primar român]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=114045</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Execuție mediatică a unui primar român din județul Satu Mare în presa de limbă maghiară și…de la tribuna Parlamentului României. Cică atribuirea numelui unei personalități românești unei școli din România este…antimaghiarism. Ceea ce ne duce cu gândul la afirmația consilierei UDMR din Carei, Venig Gabriella, care își motiva în 2015 refuzul amplasării unui bust al...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/04/21/discriminare-un-primar-roman-din-judetul-satu-mare-executat-mediatic-de-presa-de-limba-maghiara/">DISCRIMINARE! Un primar român din județul Satu Mare executat mediatic de presa de limbă maghiară</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p>Execuție mediatică a unui primar român din județul Satu Mare în presa de limbă maghiară și…de la tribuna Parlamentului României. Cică atribuirea numelui unei personalități românești unei școli din România este…antimaghiarism. Ceea ce ne duce cu gândul la afirmația consilierei UDMR din Carei, Venig Gabriella, care își motiva în 2015 refuzul amplasării unui bust al lui Mihai Eminescu la Carei prin faptul că acesta nu și-a adus contribuția la cultura locală. Noroc că între timp a aflat cine este Mihai Eminescu care are acum bust și la Carei, scrie <strong><a href="https://www.buletindecarei.ro/2021/04/un-primar-roman-din-judetul-satu-mare-executat-mediatic-de-presa-de-limba-maghiara.html">buletindecarei.ro</a>.</strong></p>



<ul class="wp-block-list"><li><strong>VEZI:</strong> <strong><a href="https://www.mikoimre.ro/magyarellenes-huzasok-sora-szatmarpalfalvan/">mikoimre.ro/magyarellenes-huzasok-sora-szatmarpalfalvan</a></strong></li><li><a href="https://kronikaonline.ro/erdelyi-hirek/magyarellenes-huzasok-sora-szatmarpalfalvan-n-az-ombodi-iskola-atkeresztelesevel-is-etnikai-konfliktust-szit-a-liberalis-polgarm?fbclid=IwAR0uo26gC1JibB6rSQt0QwtbALAWvaZncTiebUn9JsrpGd1CF9WUpKji5Fw"><strong>kronikaonline.ro/erdelyi-hirek/magyarellenes-huzasok-sora-szatmarpalfalvan-n-az-ombodi-iskola-atkeresztelesevel-is-etnikai-konfliktust-szit-a-liberalis-polgarm</strong></a></li></ul>



<p>Szilagyi Levente, liderul local al formațiunii UDMR, care a pierdut alegerile de primar, vorbește despre , ATENȚIE,  ,,un proces de românizare  agresiv,, din partea primarului Zenoviu Bontea care cu  „experiența în serviciul de informații militare în spatele lui” nu este  un adversar ușor de învins. Cu alte cuvinte, primarul Bontea este un adversar pentru UDMR și un factor de românizare! În traducerea articolelor din presa maghiară, pe care le oferim la finalul articolului, veți găsi toate afirmațiile candidatului UDMR. Inclusiv cea prin care a fost refuzată trecerea unui Cămin Cultural sub patronajul bisericii reformate.</p>



<p></p>



<figure class="wp-block-image size-large is-style-default"><img decoding="async" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2021/04/paulesti-primar.jpg" alt=""/></figure>



<p>Totul a pornit de la o Hotărâre a Consiliului Local Păulești prin care se acordă nume ale  unor personalități românești instituțiilor ce aparțin de comuna respectivă. Avizul de legalitate a fost acordat și de Instituția Prefectului Satu Mare. Atribuirea  unor nume românești unor instituții din România a stârnit mânia reprezentanților  UDMR care au pornit  o adevărată execuție mediatică a primarului Zenoviu Bontea în presa de  limbă maghiară. Potrivit afirmațiilor domnului primar, până și parlamentarul sătmărean Magyar Lorand a avut o intervenție  în acest sens de la tribuna  Camerei Deputaților.</p>



<figure class="wp-block-image size-large is-style-default"><img decoding="async" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2021/04/paulesti-denumiri-cl.jpg" alt=""/></figure>



<p>Aversiunea UDMR&nbsp; față de&nbsp; numele personalităților românești în județul Satu Mare din România atinge deja cote alarmante care ar trebui să fie remarcate și de conducerea statului român. Nu cu mult timp în urmă una din școlile gimnaziale din municipiul Satu Mare a primit numele de Rakoczi refuzându-se alăturarea numelui de Pintea Viteazul. Tot în municipiul Satu Mare este în plin proces de distrugere Centrul Civic construit acum 50 de ani de un renumit arhitect român, Nicolae Porumbescu iar Primăria condusă de un reprezentant al UDMR a dat în judecată Inspectoratul Școlar județean pentru că nu aprobă comasarea a două licee românești, adică Traian Vuia cu UNIO. La toate acestea se adaugă reducerea în județ doar a numărului claselor cu predare în limba română.</p>



<p>Orice voce românească din județ care se ridică și dorește omagierea personalităților românești din România este supusă oprobiului public, linșată mediatic.</p>



<p>Primarul Zenoviu Bontea s-a remarcat mereu prin atitudinea total nediscriminatorie la adresa locuitorilor dar faptul că a militat pentru atribuirea de nume românești remarcabile unor instituții publice a atras mânia ONG-ului UDMR.</p>



<p>După o amplă modernizarea a întregii baze școlare din comuna Păuleşti (rebabilitare – scolii Ambud, reabilitare – scoala&nbsp; Păulești, construcție școlă nouă la Hrip, clădire nouă grădinița din Hrip, clădire nouă grădinița din Ambud, reabilitare grădinița din Petin) urmând procedura legală Consiliul local Păuleşti a atribuit denumiri acestor edificii iar şcolii din Ambud (care avea denumirea unui pastor necunoscut ) i s-a atribuit denumirea Ion Barbu ( matematician român de renume).</p>



<p>De aici întreaga furtună mediatică declanșată împotriva primarului Zenoviu Bontea.</p>



<p>Scria cineva de antisemitism, de xenofobie și de legi împotriva celor care denigrează rromii? Pe când niște legi care să apere&nbsp; românii din România de agresiunile unor minți înfierbântate?</p>



<p>Buletin de Carei</p>



<p>Traducerea materialelor din presa maghiară.</p>



<ul class="wp-block-list"><li><strong><a href="https://kronikaonline.ro/erdelyi-hirek/magyarellenes-huzasok-sora-szatmarpalfalvan-n-az-ombodi-iskola-atkeresztelesevel-is-etnikai-konfliktust-szit-a-liberalis-polgarm">kronikaonline.ro/erdelyi-hirek/magyarellenes-huzasok-sora-szatmarpalfalvan-n-az-ombodi-iskola-atkeresztelesevel-is-etnikai-konfliktust-szit-a-liberalis-polgarm</a></strong></li></ul>



<p><strong>O serie de manevre&nbsp; anti-maghiare în Paulești: cu redenumirea școlii Ambud s-a creat un conflict etnic de catre primarul liberal din Păulești</strong></p>



<p>Ungurii relativ majoritari privesc neajutorați cum primarul liberal Zenoviu Bontea, sistematic,&nbsp; ia măsurile de diviziune etnică, în ciuda faptului că măsurile anti-maghiare au ajuns deja în plenul parlamentului.</p>



<p>-De curând școala din Ambud , numită după Soltesz Janos, după un preot reformat, a botezat-o după numele matematicianului Ion Barbu, cu toate că acesta nu are nici o legătură cu localitatea locuită in majoritate de maghiari.</p>



<p>-După părerea lui Szilagyi Levente, liderul local al formațiunii UDMR, afirmă că nici pe vremea comunismului&nbsp; nu s-a produs un proces de românizare atât de agresiv ca și acum și că Bontea cu&nbsp; „experiența în serviciul de informații militare în spatele lui” nu este &nbsp;un adversar ușor de învins.</p>



<p>În comuna Păulești locuitorii sunt in proporție de 48% maghiari, 41% români, 11% romi.</p>



<p>Localnicii maghiari &nbsp;îl acuză pe Bontea Zenoviu, primarul comunei Păulești de romanizare forțată și de incitare deliberată la conflicte etnice.</p>



<p>Și anume, la inițiativa liderului liberal, școala gimnazială din Ambud, numită după János Soltész, fost pastor reformat local, a fost redenumită cu numele matematicianului Ion Barbu, care, pe de altă parte, nu avea nicio legătură cu așezarea sau județul.</p>



<p>Toate acestea &nbsp;în condițiile în care numai organizația locală , ci și județeană a UDMR și-au exprimat protestul, &nbsp;și chiar reprezentantul maghiarilor, Magyar&nbsp; Lóránd a luat cuvântul recent în parlamentul de la București: în declarația sa politică el l-a acuzat pe primarul ales în culorile Partidului Național Liberal (PNL), care e și el la guvernare, că a generat un conflict etnic.</p>



<p><strong>Primarul a câștigat chiar in minoritate</strong></p>



<p>Zenoviu Bontea, &nbsp;la al doilea mandat, și-a realizat planul de diviziune etnică, în ciuda faptului că românii sunt minoritari în unitatea administrativă din județului Satu Mare: conform recensământului din 2011, în comună trăiesc 48% sunt maghiari, 41% români și 11% romi.</p>



<p>Cu toate acestea, în ciuda distribuției etnice favorabile pentru unguri, UDMR nu a reușit să-și numească un primar de ceva vreme: Bontea a câștigat alegerile pentru primar cu 38% în 2016, iar anul trecut a obținut un rezultat de peste 50% în localitatea&nbsp; practic unită cu Satu Mare.</p>



<p>Levente Szilágyi, președintele organizației locale a UDMR, a primit doar 31,5% la alegerile locale din 2020, în timp ce obiectivul a fost recucerirea comunei Păulești.</p>



<p>Un rezultat similar a fost obținut de lista UDMR, care a dus la cinci consilieri locali în consiliul local format din 15 membri și, întrucât PNL a reușit să primească opt consilieri, el singur formează o majoritate &nbsp;completată de încă doi politicieni social-democrați ( PSD).</p>



<p>La începutul acestui an Zenoviu Bontea a prezentat un proiect de hotărâre in consiliul local “Cu toata forta”, în exclusivitate, numele românești privind redenumirea instituțiilor de învățământ din comună.</p>



<p>Majoritatea consilierilor, bineînțeles, au susținut ideea că școala &nbsp;János Soltész din Ambud să continue să funcționeze sub numele Ion Barbu.</p>



<p>În localitatea cu aproximativ 1000 de locuitori , 70% maghiari, în 2009, într-un cadru festiv școala a fost numită după celebrul nativ al satului, János Soltész (1838-1908), fostul pastor al parohiei reformate locale, care în păstorirea de 36 de ani &nbsp;a construit scoala si parohia și a scris istoria eparhiei reformat din Baia Mare.</p>



<p>Cu toate acestea, școala va trebui să funcționeze în continuare sub numele Ion Barbu, matematicianul român care s-a născut la Câmpulung Muscel în 1895 și a murit la București în 1961, deci nu a avut nici o legătură nu numai cu localitatea Ambud, Păulești, dar nici&nbsp; cu județul.</p>



<p>De altfel, potrivit unui articol anterior al Friss Ujsag din Satu Mare, pe lângă schimbarea de nume a școlii din Ambud, și alte instituții din comună sunt botezate și toate au nume românești: Școala gimnazială Liviu Rebreanu din Păulești, Școala Primara Nicolae Labiș&nbsp; din Amaț , Școala Gimnazială Anton Pann în Hrip, Grădinița Emil Gârleanu cu predare &nbsp;în limba maghiară în Ambud, Grădinița Petre Ispirescu din Hrip, Grădinița George Topârceanu cu predare &nbsp;în limba maghiară la Petin și Sala de sport Ștefan Petrescu din Amaț &nbsp;și &nbsp;Muzeul Donca Vasiliu.</p>



<p><strong>Degeaba orice protest</strong></p>



<p>Locuitorii maghiari revoltați din Ambud nu au primit nicio explicație pentru motivul inițiativei revoltătoare , dar mulți suspectează că acest lucru s-ar fi putut întâmpla, de exemplu, ca „răspuns” sau „răzbunare” pentru redenumirea Școlii &nbsp;Nr. 10 din Satu Mare în 2019 în Școala Gimnazilă Rákóczi Ferenc.</p>



<p>Levente Szilágyi, președintele UDMR &nbsp;din Păulești, a declarat pentru Kronica că în semn de protest a fost inaintată o plângere către primărie și prefectură.</p>



<p>Răspunsul venit de la cel din urmă a fost că ceea ce a făcut Zenoviu Bontea a fost complet legal, dar în același timp ar putea contesta decizia într-o instanță administrativă sau să pornească un proces civil împotriva acesteia.</p>



<p>Potrivit lui Levente Szilágyi, până când primarul primește confirmarea legalității la toate nivelurile, oricine poate contesta redenumirea.</p>



<p>„Cu siguranță o luăm în considerare și ambudanii ne susțin”, a spus politicianul.</p>



<p>Potrivit acestuia, relația lor cu primarul se deteriorase de câțiva ani, iar în primul an al mandatului său a abolit statutul juridic independent al școlii maghiare din Ambud și l-a „anexat” la Păulești.</p>



<p>El a reușit să manipuleze lucrurile,astfel încât ungurii să fie în minoritate, iar limba balanței să nu se încline în partea noastră atunci când se votează.</p>



<p>Toate acestea în limitele legalității.</p>



<p>El este, de asemenea conștient până unde se poate merge, este la curent cu administrația.</p>



<p>Face orice pentru a-și pune în aplicare voința ”, s-a plâns președintele UDMR Păulești</p>



<p>Ne-a mai spus și de un abuz mai vechi, ziarului nostru, despre faptul că&nbsp; primăria a „înghițit” proprietatea bisericii din Ambud.</p>



<p>Conform poziției de la acea vreme, el avea nevoie și de aprobarea UDMR, dar nu l-au susținut.</p>



<p>După aceasta Zenoviu Bontea a acuzat maghiarii că împiedică dezvoltarea comunei</p>



<p>Șase luni mai târziu, decizia consiliului local&nbsp; a fost anulată și terenul &nbsp;a revenit&nbsp; bisericii.</p>



<p><strong>Dezvoltările maghiare „subterane” nu sunt vizibile</strong></p>



<p>„În 2010, au fost depuse în același timp trei sute de procese, dintre care patruzeci sau cincizeci au fost inițiate împotriva familiei sale.</p>



<p>El a intimidat oamenii cu această metodă, așa că nimeni nu îndrăznește să depună mărturie împotriva lui.</p>



<p>Este un vechi membru PDL, din epoca lui Vasile Blaga, &nbsp;deasemenea &nbsp;cu serviciile de informații militare în spate nu este un adversar ușor de invins, motiv pentru care dosarul său de conflict de interese a durat ani de zile.</p>



<p>În Păulești procesul de românizare forțată decurge mai puternic decât în vremea comunismului</p>



<p>El a fost pus &nbsp;aici cu un scop ”, a declarat Levente Szilágyi pentru Kronika.</p>



<p>El a reamintit că între 1992 și 2016, József Nagy a fost primarul comunei Păulești, care a început ca independent și în 2000 și-a continuat activitatea în culorile UDMR.</p>



<p>Potrivit acestuia, primarii din „epoca veche” nu au realizat lucruri spectaculoase, ci cu atât &nbsp;mai importante.</p>



<p>La nivel de județ, comuna s-a clasat pe locul cinci-șase în ceea ce privește aprovizionarea cu apă potabilă și gaze.</p>



<p>De asemenea, a trebuit rezolvată și problema &nbsp;energiei electrice &nbsp;fluctuantă.</p>



<p>„Oamenii uită acest lucru pentru că nu sunt lucruri vizibile, pentru că toate se întâmplă sub pământ.</p>



<p>Apoi vine cineva nou care insistă și primește subvențiile acordate de Uniunea Europeană, Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDL), Agenția de Plăți a Investițiilor Rurale (AFIR).</p>



<p>Și cel mai important, el a lucrat în structurile&nbsp; poliției de frontieră, și acolo în „partea cea mai bună”, a revenit la prezentarea actualuli primar,șeful local al UDMR</p>



<p><strong>&nbsp;„Suntem tot mai puțini și vin românii din Oaș”</strong></p>



<p>Szilágyi consideră că oamenii nu doresc acțiuni de salvare a lumii, au vrut să încerce ceva diferit după douăzeci de ani&nbsp; de conducere UDMR.</p>



<p>I-au dat șanse actualului primar, „cu care nu este nimic în neregulă”, pentru că a dezvoltat comuna, dar, potrivit lui Szilágyi, nu se ocupă &nbsp;cu ungurii care locuiesc aici.</p>



<p>„Ambud este o localitate locuită în majoritate de unguri, dar nu există asfalt în strada Berek, apa stă în curți când plouă. Dar strada pe care stau țiganii este asfaltată.</p>



<p>Oferă romilor asistență socială pentru a-i ține sub control.</p>



<p>Există, de asemenea, câte un lider rom numit în Petin, Hrip și Ambud: unul are un magazin, celălalt o cârciumă, iar Bontea poate influența liderii romi.</p>



<p>Un lucru trebuie înțeles: fără romi, alegerile nu pot fi câștigate ”, a conchis Levente Szilágyi.</p>



<p>Politicianul UDMR a amintit ca la alegerile locale din anul trecut, pornit sub sigla UDMR, a obținut 816 voturi, in timp ce Bontea a convins partidele mici și locuitorii romi ca să pună ștampila pe numele lui, astfel câștigând cu mai mult de 1300 de voturi.</p>



<p>„Deși adresa este de Păulești, douăzeci și cinci, treizeci la sută din populația maghiară lucrează în străinătate sau locuiește în oraș.</p>



<p>Nici peste patru ani, nu voi putea obține mai mult de 816 voturi, deoarece parcela de patru hectare, care a fost declarată pe intravilan, va fi mai constrută cu trei &nbsp;blocuri și cincizeci până la șaizeci de case, ceea ce va însemna 350-400 mai mulți locuitori, dintre care majoritatea vor fi români.</p>



<p>Oșenii care lucrează în străinătate vor veni aici- a schițat situația, pesimist politicianul maghiar</p>



<p>În curând va fi un recensământ și aștept curios rezultatele, conform datelor statistice cu cât a scăzut populația maghiară.</p>



<p>După părerea mea deja suntem mai puțini cu 15%.</p>



<p><strong>” Lupta pentru singurul loc care ne reunește</strong></p>



<p>De Păulești mai aparțin cinci sate Ambud, Petin, Hrip, Amați și Rușeni.Primăria a renovat căminele culturale din aceste localități.</p>



<p>Conform afirmațiilor liderului UDMR Păulești, împreună cu locuitorii din Ambud au depus o cerere ca sa revendice caminul cultural în favoarea bisericii reformate.</p>



<p>Așteaptă de trei sau patru ani ca Bontea să trimită un document instituției competente din București, care ar putea emite un document care să îi ajute în această procedură.</p>



<p>„Știe foarte bine Căminul cultural din&nbsp; Ambod este singurul loc care unește ungurii. Aici sunt tradițiile, balul ceaiului, a strugurilor, grupul de dansatori și altele. Dar acum nu avem unde să ne adunăm și s-a intrerupt pastrarea tradițiilor.</p>



<p>Degeaba în celelalte sate au fost renovate căminele culturale, sunt sub stăpânirea lui și el nu ne va lăsa niciodată să organizăm un bal de orice fel ar fi ”, s-a plâns Levente Szilágyi</p>



<p>Potrivit acestuia, o companie din Cluj-Napoca inspectase acoperișul Căminului Cultural&nbsp; &nbsp;din Ambud , care datează dinainte de 1960 – Bontea susține că a fost construit sub comunism.</p>



<p>„Am chemat &nbsp;martori la judecatorie ,care și-au făcut nunta acolo la sfârșitul anilor ’40, începutul anilor ’50, deci nu a fost construit în timpul comunismului.</p>



<p>Acum nu știm ce vom face, mai devreme sau mai târziu trebuie să mergem în instanță civilă.</p>



<p>Ei susțin punctul lor de vedere , noi pe al nostru, dar așa doar timpul trece ”, a descris Levente Szilágyi ostilitatea.</p>



<p>Ziarul nostru l-a contactat și pe primarul din Păulești, care a promis o declarație ulterioară pe această temă.</p>



<p>Összeférhetetlennek nyilvánították, mégis polgármester maradhatott Bontea 2012 és 2016 között Pálfalva község alpolgármestereként tevékenykedett.</p>



<p><strong>A fost declarat incompatibil, dar Bontea a rămas primar.</strong></p>



<p>Din 2012 până în 2016, a fost viceprimar în Păulești.</p>



<p>În primul său an, a lucrat și într-un alt loc de muncă, ceea ce &nbsp;a fost considerat o activitate incompatibilă cu funcția sa de către Agenția pentru Integritate (ANI).</p>



<p>În iunie 2018, a fost suspendat din funcția de primar printr-un ordin al prefectului.</p>



<p>Dar Zenoviu Bontea a intentat un proces împotriva ordinului prefectului, pe care l-a câștigat la Judecătoria Satu Mare.</p>



<p>„. A lucrat pentru o firmă de audit când era încă în funcție</p>



<p>În acel moment, Consilierii UDMR din acel timp au aflat această știre și l-au „dat în gât” pe Bontea.</p>



<p>A fost condamnat la București, dar a făcut recurs la instanța Satu Mare și a câștigat procesul.</p>



<p>Cine a mai auzit așa ceva?!” – a formulat Szilágyi Levente președintele UDMR Păulești afirmând</p>



<p>„ Nimeni din Satu Mare și împrejurimi nu poate câștiga un proces împotriva lui Bontea”.</p>



<p>De altfel, după alegerile locale de anul trecut, ANI a cerut autorităților să nu-i valideze  mandatul lui Bontea – și la mai mult de o sută de primari care anterior fuseseră declarați incompatibili – dar a obținut  verdict final în favoarea sa.</p>



<figure class="wp-block-image size-large is-style-default"><img decoding="async" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2021/04/paulesti-scola-ambud.jpg" alt=""/></figure>



<figure class="wp-block-image size-large is-style-default"><img decoding="async" src="https://www.buletindecarei.ro/wp-content/uploads/2021/04/paulesti-prefectura.jpg" alt=""/></figure>



<p class="has-text-align-right">Sursa: Preluare Buletin de Carei</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='DISCRIMINARE! Un primar român din județul Satu Mare executat mediatic de presa de limbă maghiară' data-link='https://glasul.info/2021/04/21/discriminare-un-primar-roman-din-judetul-satu-mare-executat-mediatic-de-presa-de-limba-maghiara/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/04/21/discriminare-un-primar-roman-din-judetul-satu-mare-executat-mediatic-de-presa-de-limba-maghiara/">DISCRIMINARE! Un primar român din județul Satu Mare executat mediatic de presa de limbă maghiară</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2021/04/21/discriminare-un-primar-roman-din-judetul-satu-mare-executat-mediatic-de-presa-de-limba-maghiara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tributul de sânge al Lucăceniului,un sat românesc din județul Satu Mare</title>
		<link>https://glasul.info/2020/06/26/tributul-de-sange-al-lucaceniuluiun-sat-romanesc-din-judetul-satu-mare/</link>
					<comments>https://glasul.info/2020/06/26/tributul-de-sange-al-lucaceniuluiun-sat-romanesc-din-judetul-satu-mare/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Jun 2020 05:41:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<category><![CDATA[județul Satu Mare]]></category>
		<category><![CDATA[Lucăceni]]></category>
		<category><![CDATA[sat românesc]]></category>
		<category><![CDATA[Tributul de sânge]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=110980</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La câțiva pași de Arhanghelul Mihail pictat pe biserica din Lucăceni, județul Satu Mare, am ascultat o cutremurătoare istorisire a momentelor groaznice pe care le-au trăit românii în toamna anului 1940, atunci când maghiarii din Berveni au năvălit asupra satului jefuind, bătând și chiar omorând. O femeie bătrână din Lucăceni care s-a împotrivit jefuitorilor veniți...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/06/26/tributul-de-sange-al-lucaceniuluiun-sat-romanesc-din-judetul-satu-mare/">Tributul de sânge al Lucăceniului,un sat românesc din județul Satu Mare</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">La câțiva pași de Arhanghelul Mihail pictat pe biserica din Lucăceni, județul Satu Mare, am ascultat o cutremurătoare istorisire a momentelor groaznice pe care le-au trăit românii în toamna anului 1940, atunci când maghiarii din Berveni au năvălit asupra satului jefuind, bătând și chiar omorând. O femeie bătrână din Lucăceni care s-a împotrivit jefuitorilor veniți din Berveni a sfârșit ucisă sub o ploaie de lovituri, inclusiv de secure&#8230;</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2020/06/Lucaceni-2020-07.jpg" alt="" class="wp-image-110986"/><figcaption>Tributul de sânge al Lucăceniului,un sat românesc din județul Satu Mare</figcaption></figure>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2020/06/Lucaceni-2020-01.jpg" alt="" class="wp-image-110982"/><figcaption>Lucăceni, județul Satu Mare</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size">Neizbutind să convingă autoritățile din Berveni (n.a. localitate învecinată cu populație maghiară) să-i gonească și să-i scoată pe românii din Lucăceni din casele lor, cei trei emisari ai lui Horthy trimiși la Berveni se întorc în Ungaria, provocând furia celui devenit &#8220;regent&#8221; al statului ungar. Nervos, Horthy trimite un tren cu câteva vagoane cu soldați maghiari la Lucăceni pentru a încuraja populația maghiară din Berveni să purceadă la izgonirea românilor lucăceneni, promițându-le că tot ceea ce vor putea jefui din gospodăriile românilor, animale, alimente, cereale sau alte lucruri, vor rămâne în posesia lor.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2020/06/Lucaceni-2020-03.jpg" alt="" class="wp-image-110983"/><figcaption>Lucăceni, județul Satu Mare</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size">Astăzi, acea linie ferată pare părăsită, neutilizată de multă vreme, însă amintirea bătrânilor este încă vie, ei amintindu-și și acum cu groază soldații maghiari coborâți din trenurile care aduceau teroarea la Lucăceni.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2020/06/Lucaceni-2020-05.jpg" alt="" class="wp-image-110984"/><figcaption>Lucăceni, județul Satu Mare</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size">M-am rugat sub această pictură a Arhanghelului Mihail ca asemenea lucruri să nu se mai repete niciodată în țara noastră. Din păcate în ultimii 30 de ani statul român a dat atâtea semne de slăbiciune, de lașitate și chiar de trădare împotriva poporului român, încât tare mi-e teamă ca asemenea grozăvii s-ar putea repeta. Mântuiește Doamne poporul tău și apără moștenirea sa.</p>



<hr class="wp-block-separator"/>



<h4 class="wp-block-heading">Galerie Foto</h4>


[envira-gallery id=&#8221;110987&#8243;]<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Tributul de sânge al Lucăceniului,un sat românesc din județul Satu Mare' data-link='https://glasul.info/2020/06/26/tributul-de-sange-al-lucaceniuluiun-sat-romanesc-din-judetul-satu-mare/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/06/26/tributul-de-sange-al-lucaceniuluiun-sat-romanesc-din-judetul-satu-mare/">Tributul de sânge al Lucăceniului,un sat românesc din județul Satu Mare</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2020/06/26/tributul-de-sange-al-lucaceniuluiun-sat-romanesc-din-judetul-satu-mare/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ungaria Mare jelită cu steaguri de doliu în comuna Urziceni din județul Satu Mare, la câțiva pași de granița cu Ungaria</title>
		<link>https://glasul.info/2020/06/05/ungaria-mare-jelita-cu-steaguri-de-doliu-in-comuna-urziceni-din-judetul-satu-mare-la-cativa-pasi-de-granita-cu-ungaria/</link>
					<comments>https://glasul.info/2020/06/05/ungaria-mare-jelita-cu-steaguri-de-doliu-in-comuna-urziceni-din-judetul-satu-mare-la-cativa-pasi-de-granita-cu-ungaria/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 05 Jun 2020 14:31:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[comuna Urziceni]]></category>
		<category><![CDATA[jelită]]></category>
		<category><![CDATA[județul Satu Mare]]></category>
		<category><![CDATA[steaguri de doliu]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria Mare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=110672</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>În comuna Urziceni din județul Satu Mare, un patron ungur a afișat pe o clădire aflată la câțiva pași de granița cu Ungaria, trei steaguri negre acompaniate de către un steag al Ungariei și unul al așa zisului ținut secuiesc. Un singur reprezentant al presei locale sătmărene a evocat incidentul pe pagina sa de facebook,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/06/05/ungaria-mare-jelita-cu-steaguri-de-doliu-in-comuna-urziceni-din-judetul-satu-mare-la-cativa-pasi-de-granita-cu-ungaria/">Ungaria Mare jelită cu steaguri de doliu în comuna Urziceni din județul Satu Mare, la câțiva pași de granița cu Ungaria</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">În comuna Urziceni din județul Satu Mare, un patron ungur a afișat pe o clădire aflată la câțiva pași de granița cu Ungaria, trei steaguri negre acompaniate de către un steag al Ungariei și unul al așa zisului ținut secuiesc. </p>



<p class="has-medium-font-size">Un singur reprezentant al presei locale sătmărene a evocat incidentul pe pagina sa de facebook, postând imagini cu steagurile de doliu afișate la câțiva pași de hotarul României cu Ungaria, stabilit prin tratatul de la Trianon și recunoscut de semnatarii acestui tratat, deci inclusiv de către reprezentanții statului ungar.</p>



<p class="has-medium-font-size">Ne-am dus la Carei în județul Satu Mare să sărbătorim împlinirea a 100 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon și de la descătușarea popoarelor captive în cadrul imperiului austro-ungar, și am nimerit în plină înmormântare a Ungariei Marei. </p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2020/06/FB_IMG_15913509462091.jpg" alt="" class="wp-image-110679"/></figure>



<p class="has-medium-font-size">Pe 4 iunie 2020 am simțit nevoia să ajungem pe granița de Nord Vest a României, în vama de la Urziceni din județul Satu Mare, pe hotarul stabilit prin Tratatul de la Trianon de la 4 iunie 2020. În loc de un moment simbolic pre granița cu Ungaria, ne-am trezit că la câțiva pași de vamă, pe pământ românesc, sunt afișate steaguri negre, steagul Ungariei și steagul secesionist secuiesc.</p>


<p><iframe loading="lazy" style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fmihai.fandel%2Fposts%2F3266256790093122&amp;width=500" width="500" height="772" frameborder="0" scrolling="no"></iframe></p>


<p class="has-medium-font-size">Rămâne acum întrebarea ce fac cei din fruntea statului român? Dorm în continuare ca boul de coadă? Sau se trezesc cât încă mai avem o țară?</p>


<p><iframe loading="lazy" src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FGlasul.info%2Fposts%2F1318095695049074&amp;width=500" width="500" height="748" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowtransparency="true" allow="encrypted-media"></iframe></p>


<hr class="wp-block-separator"/>



<h4 class="wp-block-heading">Galerie Foto:</h4>


[envira-gallery id=&#8221;110753&#8243;]<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Ungaria Mare jelită cu steaguri de doliu în comuna Urziceni din județul Satu Mare, la câțiva pași de granița cu Ungaria' data-link='https://glasul.info/2020/06/05/ungaria-mare-jelita-cu-steaguri-de-doliu-in-comuna-urziceni-din-judetul-satu-mare-la-cativa-pasi-de-granita-cu-ungaria/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/06/05/ungaria-mare-jelita-cu-steaguri-de-doliu-in-comuna-urziceni-din-judetul-satu-mare-la-cativa-pasi-de-granita-cu-ungaria/">Ungaria Mare jelită cu steaguri de doliu în comuna Urziceni din județul Satu Mare, la câțiva pași de granița cu Ungaria</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2020/06/05/ungaria-mare-jelita-cu-steaguri-de-doliu-in-comuna-urziceni-din-judetul-satu-mare-la-cativa-pasi-de-granita-cu-ungaria/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
