După victoria de la Guruslău de pe 3 august 1601, Mihai Viteazul a reușit să îl îndepărteze pe Sigismund Báthory de la conducerea Transilvaniei, iar la câteva zile l-a îndepărtat și pe Simion Movilă de pe tronul Țării Românești.

Pentru neamul românesc se întrezărea iarăși perspectiva unei Uniri a țărilor românești, ceea ce nu era deloc pe placul împăratului habsburgic, Rudolf al II-lea, care avea cu totul alte planuri pentru aceste teritorii românești, astfel că decide în taină asasinarea voievodului român.

La o distanță de aproximativ 3 km de Turda, la data de 9 / 19 august 1601, Mihai Viteazul este ucis de un detașament de mercenari în frunte cu ofițerul valon Iacob (Jacques) de Beauri, trimis de generalul Giorgio Basta.

Trupul lui Mihai a fost aruncat apoi în câmpia Cristișului, pentru ca ostașii săi să vadă că a pierit căpitanul lor. Pe mormântul lui Mihai Viteazul din Turda s-a construit un obelisc, închinat lui Mihai.

 „Între Basta și Mihai s-a rădicat o gelozie care a ajuns la dușmănie. Basta, după ce a pârât pe Mihai că avea înțelegeri secrete cu turcii, a hotărât ca să-l și aresteze; deci trimițând să-l poftească la consiliu și Mihai nevoind a veni, a poruncit la câțiva nemți ca să înconjoare cortul său, și să-l prinză viu sau să-l omoare. Mihai Vodă văzându-se astfel surprins a scos sabia și a rănit pe unul din sbirii lui Basta, dar un altul străpungându-l cu sulița în pântece, l-a trântit la pământ și i-a tăiat capul. Această ucidere infamă a lui Mihai Vodă nu fu aprobată de nimene la curtea împăratului Rodolf” (N. Iorga)

La trezi zile de la acest asasinat odios, câțiva sârbi au primit comanda de a înmormânta pe furiș în apropierea locului execuției corpul marelui voievod român.

„După aceea, scrie acesta, corpul aceluia, ca să nu fie sfârtecat de câini, câţiva sârbi l-au înmormântat din ordinul lui Basta pentru ca în cele din urmă, cu trecerea timpului, să fie dus la Alba Iulia” ( Wolfgang Bethlen, „Cronica  Transilvaniei”)

Capul voievodului, recuperat de către unul dintre căpitanii lui Mihai Viteazul, a fost dus mai întâi la Târgoviște și înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu.

Astăzi, în loc să fie cinstită memoria și sacrificiul marelui voidevod român, descoperim cum la Șelimbăr, în județul Sibiu, acolo unde la 28 octombrie 1599 s-a desfășurat una dintre cele mai strălucite victorii ale lui Mihai Viteazul, bustul său arată ca al unui anonim.

“Am oprit totuși după 28 de ani la cel mai urât bust al lui Mihai Viteazul, amplasat pe locul celei mai strălucitoare bătălii: Șelimbăr, lângă Sibiu. O rușine a Muzeului de istorie a județului Sibiu și o neglijență înfiorătoare a primariei comunei! “, a scris pe facebook Mircea Cosma

Nici măcar o placă pe monument cu numele domnitorului nu există? Asta ne aduce aminte de bustul lui Avram Iancu de la Sibiu și de alergia autorităților de acolo față de bustul său. ( vezi Avram Iancu – interzis la Sibiu!) Aversiunea Sibiului față de istoria românească este înfiorătoare! (vezi Antiromânism la Sibiu! In timp ce Consiliul Local a dat unui parc numele lui Petofi Sandor, unul dintre cei mai sovini poeti maghiari, Avram Iancu este batjocorit de autoritati! )

Articolul La 9 august 1601 era asasinat Mihai Viteazul. Astăzi Mihai Viteazul este din nou asasinat la Șelimbăr, acolo unde bustul său este batjocorit și lăsat în paragină apare prima dată în Glasul.info.

Când ai primar care urăște România: Monumentul Ostașului Român de la Sfântu Gheorghe este lăsat în paragină și se refuză restaurarea acestuia

De câțiva ani buni, românii din Sfântu Gheorghe se luptă cu morile de vânt când vine vorba de demersurile acestora pentru restaurarea  Monumentului Ostașului Român din localitate, care este lăsat în paragină, într-o stare cu adevărat jalnică, cu scările deteriorate, iar din ansamblul monumental s-au desprins numeroase plăci de marmură.

Potrivit documentelor de arhivă, lângă cunoscuta statuie a ostașului român, realizată de către sculptorul de origine maghiară Balogh Péter, în proiectul inițial trebuiau amplasate încă trei basoreliefuri din piatră și bronz, care să înfățișeze de asemenea scene de inspirație istorică. Nu se cunoaște motivul pentru care nu a fost păstrat proiectul inițial, monumentul rămânând practic nefinalizat.

Însă acum nu se respectă și nu se acordă atenție acestui monument de o importanța crucială din istoria poporului român, nici măcar în starea în care a fost el inaugurat pe 18 septembrie 1974.

Când ai primar care urăște România: Monumentul Ostașului Român de la Sfântu Gheorghe este lăsat în paragină și se refuză restaurarea acestuia

Un grup de tineri români atrage atenția cu privire la această batjocură a autorităților locale din Sfântu Gheorghe la adresa unui monument cu o însemnătate deosebită în istoria României.

În câteva poze postate pe o rețea de socializare, aceștia arată starea jalnică a Monumentului Ostașului Român de la Sfântu Gheorghe, care este lăsat în paragină și a cărui restaurare este refuzată de ani buni.

Articolul Când ai primar care urăște România: Monumentul Ostașului Român de la Sfântu Gheorghe este lăsat în paragină și se refuză restaurarea acestuia apare prima dată în Glasul.info.