Câți își dau acum palme pentru că au putut vota cu liberalii… Ai grijă ce-ți dorești. Liberalismul nu înseamnă … libertate!

Redăm câteva citate pe care o serie de personalități universale le-au rostit de-a lungul vremii după ce s-au fript în viață cu așa zisele beneficii aduse societății de “Liberalism”.

Oficial, Liberalismul este promovat ca fiind “un curent ideologic și social-politic care promovează libertatea și egalitatea în drepturi.” În realitate însă, sub umbrela liberalismului se ascund azi unele dintre cele mai crunte pericole la adresa societății umane.

“Liberalismul este creştinismul fără Iisus.”

( Revilo P. Oliver)

“Un liberal este un om care părăseşte încăperea când începe bătaia.”

(Heywood C. Broun)

“Un liberal este o persoană ale cărei interese nu sunt în pericol, pentru moment.”

( Willis Player)

“Liberal este cel care simte o datorie imensă faţă de apropiatul său, datorie pe care işi propune să o plătească cu banii tăi.”

( G. Gordon Liddy)

“Mai cred în liberalism şi astăzi la fel de mult ca întotdeauna, dar, ah, era o perioadă fericită când credeam în liberali.”

( G.K. Chesterton)

“Anarhistul este un liberal fără compromisuri.”

(Emile Faguet)

“Canalia liberală a nimicit ideile ce mi le făurisem despre viaţă! Rămas fără o poziţie materială asigurată şi purtând lovitura morală ca o rană care nu se poate vindeca, voi fi nevoit să iau toiagul pribegiei. O singură fericire ar renaşte în sufletul meu, dacă aş putea să ascund nedreptatea, posteritatea nu vreau să afle că am suferit de foame din cauza fraţilor mei. Sunt prea mândru în sărăcia mea. I-am dispreţuit şi acest gest e prea mult pentru un suflet care nu s-a coborât în mocirla vremurilor de azi.”

(Mihai Eminescu)

“Elemente străine, îmbătrânite şi sterpe, s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Neavând tradiţii, patrie hotărâtă ori naţionalitate hotărâtă, au pus totuşi, mâna pe statul român. Conştiinţa că ele sunt deosebite de neamul românesc nu le-a dispărut încă – ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o ţară vrăjmaşă. De-aceea nu-i de mirare că întreaga noastră dezvoltare mai nouă, n-a avut în vedere conservarea naţionalităţii, ci realizarea unei serii de idei liberale şi egalitare cosmopolite.”

(Mihai Eminescu)

“M-am lamentat adesea de faptul că odată cu colapsul Blocului Sovietic, forţele liberalismului nu au petrecut nici pe departe suficient timp înfingând fără milă ţepuşe, intelectualmente, prin inimile acelora care au sprijinit “Imperiul Răului” sau au predicat convieţuirea ori au clamat că Sistemul sovietic era “doar un alt mod de viaţă” mai degrabă decât o tiranie criminală în masă.”

( Perry de Havilland)

Articolul O lecție dură: Liberalismul nu înseamnă … libertate! apare prima dată în Glasul.info.

In decembrie 2005, dupa aparitia in Franta a unor legi pe care o parte a opiniei publice le-a considerat restrictive din punctul de vedere al cercetarii istorice, o serie de specialisti de prestigiu (inclusiv cu origini evreiesti) au publicat un apel intitulat „Libertate pentru istorie”, semnat de peste 600 de persoane (printre care si regretatul academician Florin Constantiniu).

Paris, 13 decembrie 2005

Iritati de interventiile politice din ce in ce mai frecvente in aprecierea evenimentelor trecutului si de procedurile judiciare care ii vizeaza pe istorici si pe cei inclinati spre reflectie, tinem sa reamintim urmatoarele principii: Istoria nu este o religie. Istoricul nu accepta nici o dogma, nu respecta nici o interdictie si nu cunoaste tabuuri; el poate sa deranjeze.

Libertate pentru toata lumea, dar nu si pentru istorici!

[one_half]

Prizonierii istoriei. Ce ne spun monumentele celui de-al Doilea Razboi Mondial despre istoria noastra si despre noi insine – Keith Lowe

[/one_half]

Istoria nu este morala. Rolul istoricului nu este sa glorifice sau sa condamne; el explica. Istoria nu este sclava actualitatii. Istoricul nu aplica trecutului scheme ideologice contemporane si nu introduce in evenimentele din trecut sensibilitatea de azi.

Istoria nu este memorie. Intr-un demers stiintific, istoricul strange amintirile oamenilor, le compara intre ele, le confrunta cu documentele, cu obiectele, cu urmele, si stabileste faptele. Istoria tine seama de memorie, dar nu se reduce la ea.

Istoria nu face obiectul justitiei. Intr-un Stat liber, nu este nici dreptul Parlamentului, nici al Puterii Judecatoresti sa defineasca adevarul istoric. Politica Statului, chiar atunci cand este animata de cele mai bune intentii, nu este politica istoriei. Violand aceste principii, articolele legilor succesive – si in special legile din 13 iulie 1990, 29 ianuarie 2001, 21 mai 2001 si 23 februarie 2005 – au restrans libertatea istoricului, caruia i s-a spus, sub sanctiuni penale, ce trebuie sa cerceteze si ce sa descopere, i s-au prescris metode si i s-au impus limite.

Cerem abrogarea acestor dispozitii legislative nedemne de un regim democratic.

Semneaza: Jean-Pierre Azema, Elisabeth Badinter, Jean-Jacques Becker, Francoise Chandernagor, Alain Decaux, Marc Ferro, Jacques Julliard, Jean Leclant, Pierre Milza, Pierre Nora, Mona Ozouf, Jean-Claude Perrot, Antoine Prost, Rene Remond, Maurice Vaisse, Jean-Pierre Vernant, Paul Veyne, Pierre Vidal-Naquet et Michel Winock.

Sursa: ioncoja.ro

Articolul Libertate pentru toata lumea, dar nu și pentru istorici! apare prima dată în Glasul.info.

Cand ei ne lovesc, noi devenim, cu fiecare piatra primita, victoriosi.Noi trebuie sa trasam linia, sa construim drumul. Noi trebuie sa facem “agenda de lucru”, nu ei. Afirmarea credintei in Hristos si Neam prin fapta si cuvant este calea. Cei care ne lovesc prin forta, miselie (ridicarea steagului fals) sau tradare nu fac altceva decat sa aiba o simpla replica la actiunea noastra, inscriindu-se astfel de fapt, in paradigma noastra, in “agenda” trasata de noi.Noi suntem. Ei? Ei sunt pe langa noi…Aceasta este parerea mea personala, asa gandesc eu.

Autor: Mihai Tirnoveanu

Căci de ne vom întoarce spre lumea noastră lăuntrică, spre lumea nevăzută a Împărăţiei Cerurilor, vom vedea că şi acolo există lumină şi întuneric, curse şi gropi, tâlhari şi năluci, flori plăcut mirositoare şi buruieni otrăvitoare.

Iată de ce, în afară de Hristos, în viaţa plină de păcate şi de patimi, ne simţim înlănţuiţi şi robiţi! Ochii noştri, de pildă, care au fost făcuţi de Dumnezeu ca să vadă lumina, să admire frumuseţile naturii, se simt în grea robie atunci când se află într-o noapte de beznă. Şi nu numai că se află în robie, dar, din cauza întunericului, întreg corpul omenesc îndură suferinţe şi lovituri.

Dacă merge noaptea pe drum, omul se împiedică de pietre şi cade în şanţuri, dacă se află în călătorie depărtată, e jefuit şi chiar omorât de tâlhari, iar dacă stă acasă, orice tufiş i se pare o nălucă şi orice foşnet îl sperie, ca şi cum s-ar apropia un duşman ce vrea să-i ridice viaţa. În schimb, câtă desfătare şi bucurie pentru ochii omului când întunericul se împrăştie şi apare lumina soarelui! Omul este atunci în largul său.

De-abia atunci ochii simt că au trecut de la robie la libertate. Atunci omul păşeşte voios pe drum, fară să se împiedice de pietre sau să cadă în şanţuri. Tâlharii stau ascunşi şi nu îndrăznesc să se apropie de el, iar umbrele şi tufişurile apar în forma lor naturală şi nu-l mai înspăimântă. Cine poate să spună că la lumina zilei ochii se află în robia şi în lanţurile întunericului?

Tot astfel se întâmplă şi cu sufletul nostru luminat de Hristos. Căci de ne vom întoarce spre lumea noastră lăuntrică, spre lumea nevăzută a Împărăţiei Cerurilor, vom vedea că şi acolo există lumină şi întuneric, curse şi gropi, tâlhari şi năluci, flori plăcut mirositoare şi buruieni otrăvitoare.

Când este cu noi Soarele Hristos, toate apar clare iar tâlharii se ascund. Abia atunci ochiul sufletului nostru se eliberează din robia întunericului, căci „de va fi ochiul tău curat zice Domnul, tot trupul tău va fi luminat .

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Sursă: www.doxologia.ro  via www.magazincritic.ro

(Arhimandrit Paulin Lecca, Adevăr și Pace, Tratat teologic, Editura Bizantină, București, 2003, pp. 125-126)

[tp_product id=”198148719″ feed=”396″]

Articolul De la robie, la libertate apare prima dată în Glasul.info.

La Pungesti din pacate nu mai este nici libertate, nici drepturi fundamentale, nici respect pentru oameni batrani, nici pentru mediu, nici pentru pamant si ape curate. Clasa politica actuala in care masele iesite in strada in 2012 si-au pus sperantele pare sa fie exact ceea ce oamenii nu credeau: vanzatori de tara, tradatori de tara si de neam.
La un moment dat Sandro Pertini spunea:
[alert-announce]“ Cand un guvern lucreaza impotriva poporului , trebuie alungat cu pari si cu pietre.”[/alert-announce]

Libertate unde esti, nu te-am vazut la Pungesti

 [one_half]
Rectangle Crystal Style Mini Rectangle Shape MP3 Player – $1.93[/one_half]La noi in Romania  statul (si implicit guvernantii) a fost perceput cam intotdeauna ca un stat care a luptat impotriva cetatenilor si impotriva intereselor cetatenilor dar ca pana in ultimii ani parca niciodata nu s-a resimtit putoarea sulfuroasa si putregaioasa ce duhneste dinspre clasa politica actuala plina de corupti, de penali, de scursuri ale societatii puse pe capatuiala a caror locuri este in temnite intunecate, umede si reci nicidecum in fotoliile caldute in care flatuleaza dormind prin Parlament sau prin ministerele guvernarii.

Articolul Libertate unde esti, nu te-am vazut la Pungesti apare prima dată în Glasul.info.

La Pungesti din pacate nu mai este nici libertate, nici drepturi fundamentale, nici respect pentru oameni batrani, nici pentru mediu, nici pentru pamant si ape curate. Clasa politica actuala in care masele iesite in strada in 2012 si-au pus sperantele pare sa fie exact ceea ce oamenii nu credeau: vanzatori de tara, tradatori de tara si de neam.
La un moment dat Sandro Pertini spunea:
[alert-announce]“ Cand un guvern lucreaza impotriva poporului , trebuie alungat cu pari si cu pietre.”[/alert-announce]

Libertate unde esti, nu te-am vazut la Pungesti

 [one_half]
Rectangle Crystal Style Mini Rectangle Shape MP3 Player – $1.93[/one_half]La noi in Romania  statul (si implicit guvernantii) a fost perceput cam intotdeauna ca un stat care a luptat impotriva cetatenilor si impotriva intereselor cetatenilor dar ca pana in ultimii ani parca niciodata nu s-a resimtit putoarea sulfuroasa si putregaioasa ce duhneste dinspre clasa politica actuala plina de corupti, de penali, de scursuri ale societatii puse pe capatuiala a caror locuri este in temnite intunecate, umede si reci nicidecum in fotoliile caldute in care flatuleaza dormind prin Parlament sau prin ministerele guvernarii.

Articolul Libertate unde esti, nu te-am vazut la Pungesti apare prima dată în Glasul.info.

Visul american reprezinta pentru multi o atractie atat de mare pe cat o exercita lumina unui bec intr-o noapte intunecoasa pentru sute de insecte dar nu multi se impaca cu realitatile “visului american”.
 
Mai multi europeni care au lasat totul in urma pentru a emigra in SUA uneori trecand prin emotiile loteriei vizelor au ajuns  sa constate  ca viata in America nu-i asa cum le era lor prezentata in filmele de la Hollywood, realitatea era diferita si in loc de visul american au ramas doar cu vise.
Insa toti cei care devin americani prin adoptie trebuie sa fie patrioti, sa depuna juramantul sub steagul SUA:

“ Jur credinţă steagului Statelor Unite ale Americii si republicii pe care o reprezintă. O naţiune indivizibilă cu libertate şi dreptate pentru toţi. “

Romania Naţiune indivizibilă cu libertate şi dreptate pentru toţi

 
Noi românii ar trebui sa acordam mai multa atenţie  simbolurilor noastre nationale, steagului României, stemei şi tuturor însemnelor noastre româneşti.
 
De altfel ar trebui ca si la noi in scolile noastre sa se acorde respectul cuvenit steagului României si sa nu mai fie acceptate steaguri a unor alte state, tari, tinuturi sau comitate medievale.
 
Romania este o Natiune indivizibila, cu libertate si dreptate pentru toti, cui nu-i convine poate sa plece sa-si faca tinuturi si comitate oriunde vrea el dar numai in Romania nu, in oricare alta parte poate sa-si faca pana si Comitatul Hobitilor!
 
Dar pana si in Comitatul Hobitilor se vor lovi de români: Ioan Boieriu a participat la realizarea efectelor vizuale din filmul Hobbitul : Dezolarea lui Smaug .

Articolul Romania Naţiune indivizibilă cu libertate şi dreptate pentru toţi apare prima dată în Glasul.info.