Legislaţia adoptată de regimul dualist privind interzicerea limbii române în şcolile confesionale, cum a fost de pildă Legea Trefort din 1879, a atras protestul hotărît al intelectualităţii române sătmărene în perioada imediat următoare apariţiei acestei legi.

Astfel, Alimpiu Barbulovici din Şimleu, într-o scrisoare adresată lui Vasile Pătcaşiu din Hotoan, la 3 februarie 1879, cere ca „inteligenţa română din Transilvania să dea semnalul acţiunii solidare spre salvarea limbii noastre naţionale”.

3 februarie 1879 – Strigăt pentru limba română. Vasile Pătcașiu și demnitatea românească din Sătmar

La 3 februarie 1879, în Transilvania aflată sub regimul dualist austro-ungar, s-a rostit unul dintre acele adevăruri care nu îmbătrânesc niciodată: o națiune trăiește prin limba ei. Legislația adoptată de autoritățile ungare, menită să interzică limba română în școlile confesionale, simbolizată de Legea Trefort din 1879, a reprezentat un atac direct asupra identității românești. Nu era doar o măsură administrativă, ci o încercare sistematică de deznaționalizare, de smulgere a rădăcinilor culturale ale românilor din Ardeal.

Răspunsul nu a întârziat. Intelectualitatea românească sătmăreană s-a ridicat cu hotărâre, conștientă că tăcerea ar fi echivalat cu acceptarea dispariției. În acest context se înscrie scrisoarea trimisă la 3 februarie 1879 de Alimpiu Barbulovici din Șimleu către preotul Vasile Pătcașiu din Hotoan, un document de conștiință națională, în care se cerea limpede ca „inteligența română din Transilvania să dea semnalul acțiunii solidare spre salvarea limbii noastre naționale”. Era un apel la unitate, la responsabilitate și la curaj.

Destinatarul acestui apel, Vasile Pătcașiu (1844–5 aprilie 1932), nu era un simplu martor al vremurilor, ci unul dintre cei mai respectați și activi luptători pentru drepturile politice, culturale și naționale ale românilor sătmăreni. Născut într-o familie de țărani români din Portița, fiu al lui Ioan Pătcașiu și al Floarei Mesaroșiu, el și-a clădit prin muncă și vocație drumul spre slujirea neamului. Școala primară în satul natal și la Carei, liceul la Beiuș, teologia la Gherla, toate l-au format nu doar ca preot, ci ca intelectual român deplin conștient de misiunea sa istorică.

Ca preot greco-catolic în Hotoan, protopop paroh și arhidiacon onorific, Vasile Pătcașiu a înțeles că altarul și catedra sunt bastioane ale identității naționale. Biserica și școala confesională erau ultimele redute în care limba română se putea păstra vie, iar apărarea lor devenea o datorie sacră. Nu întâmplător autoritățile ungurești l-au perceput ca pe unul dintre liderii mișcării naționale din zona Satu Mare.

Implicarea sa nu s-a limitat la reacția din 1879. De-a lungul deceniilor, Vasile Pătcașiu s-a aflat în prima linie a luptei naționale. A fost delegat al Cercului electoral al Tășnadului la Conferința generală de la Sibiu din 1892, alături de Andrei Cosma, primind din partea alegătorilor „plenipotență” deplină, cu obligația de a respecta și apăra hotărârile națiunii române. A participat la banchetele și întrunirile unde se rosteau toasturi nu pentru putere, ci pentru dreptate, alături de figuri precum Constantin Lucaciu și Antoniu Băliban.

Ca intelectual și cronicar al Hotoanului, Pătcașiu a lăsat și mărturii scrise de mare valoare. În 1889, la moartea lui Mihai Eminescu, el consemna cu durere și respect pierderea „ilustrului poet” care a dat o nouă direcție poeziei românești,un semn că lupta pentru limbă era, în egală măsură, o luptă pentru cultură și spirit.

Firește, drumul său s-a intersectat cu marile momente ale istoriei românești. A fost apropiat al lui Vasile Lucaciu și participant la mișcarea Memorandumului, contribuind la discuțiile purtate pentru definitivarea documentului ce urma să fie înaintat împăratului de la Viena. Iar în 1918, ca delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, a mers să susțină cu fapta și cuvântul Unirea Transilvaniei cu România. Un an mai târziu, la 25 mai 1919, în fruntea corului sătesc, i-a întâmpinat la Carei pe regele Ferdinand și regina Maria,un gest simbolic, care lega lupta de decenii pentru drepturi de împlinirea idealului național.

Evenimentul de la 3 februarie 1879 rămâne, astfel, mai mult decât o dată din calendar. El este expresia unei rezistențe conștiente, iar figura lui Vasile Pătcașiu întruchipează tipul de preot-patriot care a știut să unească credința, cultura și lupta națională. Prin oameni ca el, limba română nu a fost redusă la tăcere, iar românii din Sătmar și din întreaga Transilvanie au rămas ceea ce erau: un neam viu, demn și hotărât să-și apere identitatea.

Articolul 3 Februarie 1879 – Începe lupta românilor sătmăreni împotriva legislației austro-ungare care interzicea limba română în şcolile confesionale apare prima dată în Glasul.info.

Așa cum bine cunoașteți, în raza comunei Turia din județul Covasna se află stațiunea balneoclimaterică permanentă Balvanyos. Toponimul utilizat pentru această stațiune, inclusiv în actele oficiale, ridică un șir de semne de întrebare legate de conformitatea cu normele ortografice și ortoepice ale limbii române literare stabilite de Academia Română.

Balvanyos (pronunțat Balvanioș) este singurul toponim din județul Covasna și din România, în general, care, în uzul oficial al limbii române, este pronunțat altfel decât este redat grafic. De fapt, avem de-a face cu un toponim redat doar într-o formă străină, amintind de cea maghiară, fără ca să existe o formă românească scrisă și pronunțată conform normelor ortografice și ortoepice stabilite de Academia Română.

Această formă prezintă dificultăți de pronunție și nu corespunde normelor stabilite de Academia Română. Forma Balvanyos apare în diverse acte oficiale și în cartografia națională, inducând ideea unei identități străine a locului.

Ca senator ales în Parlamentul României de către românii din județul Covasna, constat că locuitorii români au folosit în timpuri mai vechi forma românească a toponimului – Bălvăniș. Această formă românească, întâlnită și în vorbirea curentă a locuitorilor români, merită să fie reabilitată și adusă în uzul administrativ oficial.

În opinia noastră, vechiul toponim românesc Bălvăniș, care provine de la numele românesc popular bălvan, merită să fie reabilitat și adus în uzul administrativ oficial, fără a afecta dreptul concetățenilor de limbă maghiară de a folosi în limba lor maternă o altă formă consacrată.

Academia Română a confirmat că toponimul Balvanyos nu corespunde normelor ortografice și ortoepice ale limbii române și a recomandat utilizarea formei românești Bălvăniș.

Astfel, am solicitat Guvernului României și tuturor autorităților competente să ne transmită lista completă a actelor oficiale în care apare toponimul Balvanyos și să inițieze modificarea acestora până la sfârșitul anului curent, înlocuind forma hibridă cu forma românească veche și uzuală – Bălvăniș. De asemenea, solicităm identificarea și înlocuirea tuturor indicatoarelor rutiere care redau forma neromânească a toponimului, inițiativa legislativă fiind semnată de 8 senatori români, având numărul B487/2024.

Ionuț Neagu

Senator AUR Covasna

Articolul Senatorul Ionuț Neagu solicită scrierea corectă în limba română a denumirii stațiunii ,,Balvanyos,, apare prima dată în Glasul.info.

Post de profesor de Limba și Literatura Română la un Colegiu din Satu Mare accesibil doar cu probă de limbă maghiară

S-a afișat la data de 1 iunie 2024 lista posturilor vacante în învățământ, pe Edu.ro.

Accesând secțiunea pentru județul Satu Mare, constatăm că un post de profesor de Limba și Literatura Română la Colegiul Național Kolcsey Ferenc  Satu Mare poate fi ocupat doar cu condiția susținerii unei probe pentru limba maghiară!

Adică la un colegiu din Satu Mare se cere ca un profesor de Limba și Literatura Română să cunoască limba maghiară dacă vrea să predea la acel liceu exclusiv maghiar!

Deci elevii nu cunosc deloc limba română? Oare cum obțin notă de trecere la BAC?

Adică la nivel de liceu mai există elevi care nu cunosc limba română în Satu Mare?

,,La ce aș avea nevoie să știu limba maghiară în predarea limbii române? Că doar nu merg la clasă să predau limba și literatura română în maghiară?,, scrie pe adresa redacției Buletin de Carei un profesor sătmărean revoltat.

Spre deosebire de Colegiul Național Kolcsey Satu Mare, la Liceul german din Satu Mare nu se cer teste în limbi străine.

Situația cu test de limbă maghiară e valabilă și pentru cazul catedrelor de sport sau muzică.

Nu la fel se procedează când e vorba de profesori maghiari care vor să predea la clasele de limba română.

Elevii din Carei povestesc  despre situații în care profesorul de la clasele cu predare în limba română nu știe să facă acordurile corecte, adică nu stăpânește limba română nici la nivelul redării unui banc pe care îl spune în limba maghiară.

Pe când un test de limba română pentru profesorii și învățătorii care vor să predea la clasele cu predare în limba română?

Buletin de Carei

Articolul Culmea nesimțirii maghiare: profesorii de limba română OBLIGAȚI să știe limba maghiară! apare prima dată în Glasul.info.

“Victorie importantă pentru respectarea legii și unitatea națională!

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș salută hotărârea definitivă a Curții de Apel Brașov, care a confirmat decizia Instituției Prefectului – Județul Covasna în cazul indicatoarelor rutiere bilingve instalate în zonele cu majoritate românească din județul Covasna. Această acțiune a fost întreprinsă ca urmare a sesizărilor primarilor români și a asociațiilor culturale românești, inclusiv a Forumului nostru.

Prin această sentință, pârâții sunt obligați să îndepărteze plăcuțele cu denumirea localității Valea Mare, înscrise în limbile română și maghiară, de la intrarea și ieșirea din această localitate pe DJ 121 A. Aceste plăcuțe vor fi înlocuite cu altele, inscripționate legal doar în limba română.

Este esențial să subliniem că nu putem accepta încercările de a marca teritoriul pe criterii etnice prin astfel de metode utilizate de Consiliul Județean. Legea a triumfat, iar limba română a fost apărată în instanță prin mijloace civilizate și democratice.

Mulțumim tuturor celor care au susținut această cauză și au contribuit la protejarea identității noastre naționale! Vom continua să luptăm pentru respectarea legii și pentru unitatea comunităților noastre.”, se arată într-un comunicat al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș

Articolul FCRCHM: VICTORIE! Plăcuțe inscripționate legal doar în limba română la Valea Mare! apare prima dată în Glasul.info.

Autorul maghiar Géza Blédy, lingvist, născut în anul 1908 la Jula, în Ungaria, printre români scria în teza sa de doctorat intitulată “Influența limbii române asupra limbii maghiare” publicată în anul 1942, că a depistat în limba maghiară cel puțin 600 de cuvinte împrumutate din limba română, adică influență directă a limbii române în limba maghiară.

În anul 1982, sub titlul „A Magyar Szokeszlet Roman Elemeinek Tortenete”, Academia Maghiară de Științe publica o carte șocantă pentru lingviștii maghiari, prin care se constata că în lexicul de bază al limbii maghiare sunt prezente  2.333 de cuvinte din limba română.

Până la acel moment, despre prezența în limba maghiară a cuvintelor împrumutate din limba română mai vorbiseră profesorul budapestan Ferenc Bakos, Sámuel Gyarmathi, Edelspacher Antal, Szinnyei József, dar toți susțineau o prezență “mai mică” a cuvintelor din limba română prezente în limba maghiară, doar de ordinul sutelor…

“Influența limbii române asupra limbii maghiare”, Geza Bledy, 1942

Postăm de asemenea ceea ce scria un înverșunat adversar ungur al românilor, în persoana lui Franz Joseph Sulzer, dar care avea totuși bunul simț să recunoască faptul că:

“în Dacia (limba valahă), deşi a fost în contact cu atîtea limbi străine, n-a împrumutat nimic de la ele, astfel că, de pildă, NU EXISTĂ UN SINGUR CUVÎNT UNGURESC COMUN ÎNTREGII LIMBI VALAHE” (Geschichte des Transalpinischen Daciens, vol.I, p. 41, subl. ns.).

Franz Joseph Sulzer

Venim cu aceste informații care pot fi foarte ușor verificate, pentru că în spațiul public românesc au apărut în ultima vreme niște trepăduși care susțin exact pe dos, că noi i-am așteptat pe unguri să vină din străfundurile Asiei pentru a împrumuta de la ei cuvântul “nyam” (neam), când acest cuvânt este prezent în cronicile noastre cu mult înainte să vină niște pezevenchi care să afirme că au descoperit ei că l-am fi preluat din limba maghiară.

PS: Acesta este un pamflet și trebuie privit ca atare, dar informațiile expuse sunt reale și pot fi probate

Articolul E atâta sărăcie în Ungaria lui Orban, încât ungurii au împrumutat peste 3.000 de cuvinte din limba română! apare prima dată în Glasul.info.

Un cadru didactic de la o școală dintr-un oraș ardelean și-a prezentat o metodă didactică inedită prin care să-și facă odraslele să învețe limba maghiară. Aflată într-un oraș majoritar românesc, unde copiii au deprins mai mult limba română, respectiva mamă, cadru didactic la o școală generală, a explicat o metodă neortodoxă prin care să-și facă progeniturile să accepte că limba maghiară e frumoasă, deși lor nu li se părea deloc așa.

Cu o dezinvoltură alarmantă, doamna a explicat că de fiecare dată când copiii fac pozne, obrăznicii sau pur și simplu fac ceva greșit, ea îi ceartă și le spune cuvinte deosebit de urâte doar în limba română, pentru ca ei să înțeleagă că limba română e o limbă rea, murdară, care poate răni prin forța și duritatea cuvintelor, și să înțeleagă cât de frumoasă e limba maghiară, în care în schimb le vorbește numai frumos, cu căldură, cu dragoste.

Nici nu știi cum să cataloghezi o asemenea metodă didactică. E clar că totuși ceva s-a întâmplat în familia respectivă, de cucoana a apelat la metoda asta extremă. Or fi rămas copiii foarte mult în urmă cu limba maghiară, ori poate chiar le era greu să se exprime în limba maghiară. Dar să ajungi să-i înjuri și să le spui cuvinte urâte doar în limba română, pentru a-i face să învețe limba maghiară, asta arată pentru încă o dată în plus cât de mult este insuflată maghiarilor din România încă din copilărie o ură prostească pe tot ce este românesc. Și apoi ne mirăm că atunci când ajung la maturitate manifestă ceea ce vedem cu toții că sunt în stare să manifeste la adresa poporului român.

Și dacă asta se întâmplă într-un oraș majoritar românesc, întrebarea este ce se întâmplă prin localitățile unde românii reprezintă minoritatea….

Articolul Copii certați și înjurați în limba română ca să înțeleagă că limba maghiară e frumoasă! apare prima dată în Glasul.info.

“Limba română este identitatea noastră ca naţiune între naţiuni. Deşi anul acesta a fost unul complicat pentru Europa, a fost unul benefic pentru regăsirea identităţii noastre naţionale în planul limbii române.

A fost mai întâi adoptarea, la 16 martie 2023, de către Parlamentul Republicii Moldova, a Legii de înlocuire a termenului „limba moldovenească” cu „limba română” în toate actele normative ale ţării.A fost apoi seria de demersuri politice ale autorităţilor de la Bucureşti prin care s-a dorit rezolvarea situaţiei minorităţii române din Ucraina şi utilizarea limbii române ca limbă oficială în locul aşa-zisei „limbi moldoveneşti”.

Când spun “seria de demersuri politice”, mă refer la vizita premierului ucrainean la Bucureşti şi la dialogul dintre premierul României, Marcel Ciolacu şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, de la Atena, din luna august; la vizita preşedintelui ucrainean la Bucureşti şi la şedinţa comună a guvernelor României şi Ucrainei de la Kiev, ambele desfăşurate în cursul lunii octombrie.Trebuie să menţionez aici faptul că românii din Ucraina constituie al treilea grup etnic după ucraineni şi ruşi.

Mai trebuie reamintit că, până în 2017, minorităţile naţionale din Ucraina aveau dreptul să studieze exclusiv în limba maternă în învăţământul preşcolar, primar şi secundar general, iar limba ucraineană era studiată că materie separată. Dar după 2017, noua legislaţie a prevăzut înlocuirea treptată a disciplinelor predate în limba maternă cu cele predate în limba ucraineană. Reformarea a început deja cu clasele primare, apoi cu clasele medii, iar din 2027 vă ajunge şi la clasele superioare.Acest proces trebuia revizuit.

Hotărârea care înlocuieşte limba moldovenească cu limba română a fost emisă de cabinetul de miniştri ai Ucrainei. Acum se face inventarierea întregii legislaţii, dat fiind că aceeaşi hotărâre a guvernului ucrainean prevede ca termenul „limba moldovenească” să fie înlocuit de „limba română” în toată legislaţia ucraineană.Aşadar, procesul înlocuirii limbii “moldoveneşti” cu limba română este în plină desfăşurare, are suportul guvernului ucrainean şi al preşedintelui Zelenski încă din 18 octombrie 2023.Este foarte important că noi, românii, sărbătorim la 31 august şi la Bucureşti, şi la Chişinău, limba română.

Un prilej potrivit de a reflecta la evoluţia limbii, de a ne preocupa dacă o vorbim bine şi de a ne gândi de ce este important că noi să avem grijă de limba noastră. Căci, să nu uităm, cea mai înaltă formă de a preţui limba este de a o vorbi corect.Este, de asemenea, important pentru coeziunea noastră naţională că sărbătorim anual, la fiecare 15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale şi în România, şi în Republica Moldova.

Titu Maiorescu a spus cândva “să fim naţionali cu faţa spre universalitate”. Cuvintele lui îşi regăsesc în zilele noastre sensul deplin.Suntem europeni, dar ar trebui să fim mândri şi de trecutul nostru, de tradiţiile şi valorile noastre milenare pe care am reuşit să ni le păstram trecând printr-o istorie foarte grea.

Să ne amintim că toate provinciile noastre istorice au fost ani, uneori sute de ani, sub stăpânire străină.Dar să luăm ce este mai bun din tot acest trecut şi să păşim în dimensiunea culturală europeană conştienţi de valoarea şi unicitatea contribuţiei noastre spirituale.”, se arată în declarația de presă a deputatului Viorel Salan

Articolul Românii din Ucraina pot vorbi oficial limba română apare prima dată în Glasul.info.

“La 6 septembrie 1861, în şedinţa congregaţiei comitatului Caraş, prezidată de comitele suprem Emanuil Gojdu, a fost supus la vot proiectul privind introducerea limbii române în comitat. Fiind aprobat cu majoritate de voturi, s-a decretat ca limba română să fie ,,limba oficială pentru afacerile din lăuntru”.”, scrie Mária Berényi pe facebook, istoric la Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria

Într-adevăr, lui Emanuil Gojdu, care în 1861 fusese instalat ca prefect (comite suprem) al comitatului Caraș-Severin, i se datorează faptul că sub prezidiul lui s-a decretat şi limba română ca limbă oficială a comitatului Caraş. La Lugoj, ca prefect, a depus eforturi pentru înfiinţarea unui liceu românesc, dăruindu-i şi 2.000 de florini.

Emanoil Gojdu a fost un avocat de succes și patriot de origine aromână, familia tatălui său fiind originară din Moscopole. Gojdu a fost un luptător pentru drepturile românilor din Transilvania și Ungaria. În anul 1869 a fost numit judecător la Curtea Supremă a Ungariei.

“Casa lui Emanoil Gojdu din Budapesta a fost cunoscută ca fiind o casă românească, în care obișnuia să țină întruniri cu deputații români. Cu aceștia și sub președinția lui, s-a discutat și un proiect de lege “pentru egala îndreptățire a naționalităților”.

“Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea, căci m-a făcut român; iubirea ce am către Națiunea mea mă îmboldește a stărui în fapta, ca încă și după moarte să erup de sub gliile mormântului, spre a putea fi pururea în sânul Națiunii”.”

Din păcate azi opera și dragostea sa față de neamul românesc și de Biserica neamului strămoșesc sunt trădate de politicienii contemporani din România, în frunte cu Mihai Răzvan Ungureanu, Ilie Bolojan și mai toată falanga antiromânească a băsiștilor din fostul PDL, PMP, PNL, etc

PS: Ținând cont de cât de mult și-a iubit Emanuil Gojdu neamul și limba, dovedind-o prin faptele sale, acum conștientizăm și mai mult de ce este atât de urât de unguri și de trădătorii care deservesc interesele Ungariei în România.

Articolul La 6 septembrie 1861, sub președinția prefectului Emanuil Gojdu, în comitatul Caraș, s-a decretat ca limba română să fie oficială apare prima dată în Glasul.info.

Nu știm dacă e din motive electorale, însă surprinde în sfârșit și USR-ul cu un lucru bun: deputat ul USR Oana Silvia Țoiu se laudă că “de Ziua Limbii Române, sărbătorită în România şi în Republica Moldova pe 31 august, informăm părinţii întorşi din diaspora că ai lor copii au dreptul la cursuri de limba română, prin Legea 277/2022 coiniţiată de deputata USR de Bucureşti Oana Țoiu.“

“Legea aplicată pentru prima dată toamna aceasta prevede faptul că, la cererea părintelui / reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în sistemul de învăţământ din România în ultimii doi ani, inspectoratele şcolare organizează în cadrul unităţilor de învăţământ grupe de acomodare, unde sunt predate noţiuni de limbă şi cultură.

„Un municipiu întreg a părăsit România anul trecut, peste 50.000 de români alungaţi parţial de un stat nedrept cu cetăţenii săi, şi îi înţeleg, dar avem o muncă de făcut aici acasă ca să reconstruim pe baze corecte şi pentru asta susţinem fiecare familie de români care alege să se întoarcă, să rămână sau să susţină din afară proiectul de ţară, iar reintegrarea copiilor e un factor major în decizia de întoarcere sau cea de a nu pleca din nou.

În pandemie am avut multe familii care s-au întors şi puţine au fost păstrate. Acum vor avea datorită legii noastre un sprijin care să îi susţină pe copii să ţină pasul şi să fie apreciaţi. Părinţii întorşi în ţară trebuie să depună o cerere la Inspectoratul Școlar Teritorial de care aparţin, deoarece grupele se realizează la începutul anului şcolar”, arată deputata Oana Țoiu.

Grupele de acomodare sunt constituite, în medie, din 11 elevi, dar nu mai puţin de 8 elevi şi nu mai mult de 14 elevi.

Elevii pot fi organizaţi în cadrul a 3 grupe/categorii de vârstă/niveluri de studiu, ţinându-se cont de nivelul iniţial de cunoaştere a limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti de către elevi, după cum urmează:

a) grupa/categoria de vârstă 6-10 ani/nivelul învăţământului primar;

b) grupa/categoria de vârstă 11-14 ani/nivelul învăţământului gimnazial;

c) grupa/categoria de vârstă 15-18 ani/nivelul învăţământului liceal.

Estimarea inspectoratelor judeţene este că avem 10.000 – 11.000 de copii reintegraţi în sistemul de educaţie din România.Pentru lege, deputatele iniţiatoare, Oana Țoiu şi Simina Tulbure, au cercetat sisteme similare din Franţa, Luxemburg şi Canada. În Quebec primele clase de acomodare au fost înfiinţate încă din anul 1969.

Este ştiut că elevii, chiar şi cei care au mai fost şcolarizaţi în România, se confruntă uneori cu dificultăţi de exprimare şi scriere după o perioadă de timp petrecută în străinătate, iar cea mai eficientă metodă pentru integrarea lor rapidă este sprijinirea acestora prin cursuri intensive de limba română, în timp ce urmează cursurile clasei în care au fost integraţi în urma echivalării, astfel încât să avanseze în ritm similar colegilor lor.

Metodologia cadru este stabilită prin Ordinul 3899 din 28 martie 2023 (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/266796 )”, se arată într-un comunicat de presă al deputatului USR Oana Țoiu

Articolul Din toamnă USR anunță cursuri de limba română pentru copiii întorşi din diaspora apare prima dată în Glasul.info.

Vrem afișe și în limba română la Carei! Fără discriminare și segregare!

Românii sunt discriminați la Carei! La Avizierul Primăriei Carei tronează un afiș exclusiv în limba maghiară. Careienii care nu cunosc limba minoritarilor sunt privați de dreptul de a afla ce se petrece în orașul lor, în incinta Primăriei Carei care este de fapt o organizație guvernamentală, casa orașului, a careienilor de orice naționalitate.

Afișul anunță un bal în incinta Sălii Festive a Primăriei Carei pentru data de 9 septembrie. Organizatori sunt o fundație din Ungaria și asociația păstorită de consiliera UDMR Venig.

Cu alte cuvinte, primăria este acaparată de un grup de interese care pun la dispoziția fundațiilor din Ungaria spații publice și ne privează până și de dreptul de a beneficia de anunțuri în limba oficială, limba română. Au crezut că dacă este menționată doar denumirea veche a clădirii Primăriei Carei nu vom înțelege despre ce anume este vorba.

Toate avizierele din oraș pe care le ține sub cheie Primăria Carei sunt pline de afișele ce anunță balul doar în limba maghiară. Se practică segregarea la Carei cu acordul tacit al guvernanților statului?

Atragem atenția Primăriei Carei, Instituției Prefectului Satu Mare, Guvernului statului România, că municipiul Carei este  o localitate din România iar limba oficială este limba română.

Guvernul discriminează deja românii și aplică Legea 154/2021 doar pentru minoritari așa că nu vrem și renunțarea la limba oficială în țara noastră!

Buletin de Carei

Articolul Limba română nu este respectată de Primăria Carei: afișe exclusiv în limba maghiară! apare prima dată în Glasul.info.