LIMBA Arhive - Glasul.info

Președintele Kazahstanului: “Cât eram o colonie a Rusiei, aproape ne-am pierdut tradițiile, obicieiurile și limba”

Glasul.info — Wed, 21 Nov 2018 11:26:27 +0000

Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni

Președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev: “Cât eram o colonie a Rusiei, aproape ne-am pierdut tradițiile, obicieiurile și limba”

“Cei mai buni călăreți dintre popoarele turcice sunt kazahii“. Această opinie a fost exprimată de către președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, în timpul unui forum economic kazaho-turc desfășurat la Istanbul.

“Noi trăim în patria mamă a întregului popor turcic.După ce ultimul Han Kazah a fost ucis în 1861, noi am fost o colonie a Imperiului Rus, apoi a Uniunii Sovietice. Pentru 150 de ani, kazahii aproape și-au pierdut tradițiile, obiceiurile, limba, religia. Cu ajutorul divinității, ne-am proclamat independența în 1991.

(…)

Turcia a fost primul stat care a salutat proclamarea independenței noastre și ne-a recunoscut independența. Poporul nostru nu va uita niciodată acest lucru.”, a declarat Nazarbayev.

Articolul Președintele Kazahstanului: “Cât eram o colonie a Rusiei, aproape ne-am pierdut tradițiile, obicieiurile și limba” apare prima dată în Glasul.info.

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș: “Există cazuri de discriminare și intoleranță față de limba și simbolurile românești!”

Glasul.info — Sat, 02 Jun 2018 07:13:43 +0000

Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș: “Există cazuri de discriminare și intoleranță față de limba și simbolurile românești!”

” Ca urmare a unor cercetări asupra folosirii limbilor de către autoritățile locale și regionale în județele Covasna, Harghita și Mureș, cu consultarea experților, și ținând seama de particularitățile naționale și de experiența europeană în domeniu,

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), organizație care urmărește cu consecvență prin atitudinile sale civice pentru prezervarea identităţii comunităţilor româneşti din cele trei judeţe, în special, și ale Transilvaniei, în general, cu impact social evident în rândurile populației și în același timp, pentru asigurarea unei conviețuiri interetnice armonioase, ca reprezentant a 44 de organizaţii culturale și civice din zonă, în urma studiilor efectuate, a verificărilor și a monitorizării informațiilor publice, referitoare la respectarea prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale în județele Covasna, Harghita și Mureș, este în măsură să formuleze următoarele concluzii:

– În județele Covasna, Harghita și Mureș, ca de altfel în întreaga țară, există cadrul legislativ și instituțional care garantează folosirea oral sau/și în scris, a limbii maghiare, în viața publică sau în viața privată, în scopul promovării interesului general al societății românești și al comunității maghiare din zonă, interes care trebuie raportat și la alte minorități cu componentă semnificativă, cu mențiunea că drepturile sunt individuale, după cum se statuează în toate documentele internaționale.

– Funcționarea formațiunilor politice constituite pe criteriu etnic și exercitarea votului pe baze etnice, caracteristice comunității maghiare din România, duc la o situație captivă a acesteia, prin aceea că asigură menținerea perpetuă la conducerea administrației publice locale a reprezentanților acesteia, în județele unde cetățenii de etnie maghiară sunt numeric majoritari (Anexa nr. 1). Această realitate poate crea dezechilibre și manifestări cu efecte nedorite, nedemocratice, ale factorului de putere în plan local, în primul rând, prin exacerbarea și aplicarea discreționară a principiului autonomiei locale, și continuarea demersurilor de constituire practică a unei enclave, deziderate ce contravin armoniei interetnice și legislației Uniunii Europene.

– Având în vedere configurația etnică a consiliilor locale, este asigurată folosirea de către autoritățile publice locale a limbii maghiare în dezbaterile din ședințele consiliilor, în multe cazuri cu excluderea limbii oficiale; vorbitorii limbii maghiare pot prezenta cereri orale sau scrise și primesc răspunsuri în această limbă; funcționarii autorităților administrative care asigură relația cu publicul folosesc limba maghiară în raporturile lor cu persoanele cărora li se adresează.

– În județele Covasna și Harghita, nu este o simetrie corectă între raportul utilizării limbii oficiale – româna – în paralel cu limba maghiară, dacă se are în vedere cel puțin simplul fapt că circulația documentelor, actelor, raporturile instituționale nu se oprește la granița unuia sau altuia dintre cele două județe (exemplu citații, autorizații etc.).

– În aceste condiții, este asigurată, pe deplin, participarea reprezentanţilor minorităţii maghiare (numeric majoritară pe plan local) la luarea deciziilor ce privesc comunitatea din care fac parte, fie că este vorba despre învăţământ, folosirea limbii în administraţie, mass-media sau cultură; în localitățile în care ponderea minorității maghiare depășește un procent de 20 % din totalul populației, există indicatoare bilingve de localitate și firme bilingve la majoritatea instituțiilor de interes public.

– Este de reținut că interesul public este al tuturor locuitorilor, și că acesta nu este întocmai respectat, fie și proporțional. Prin practicarea excesivă a dreptului de a folosi limba maghiară oficial/instituțional, se aduc, în mod direct, îngrădiri locuitorilor români, care nu sunt și nu pot fi obligați să cunoască o altă limbă, sau să o folosească circumstanțial, dar efectele în practică se răsfrâng negativ și asupra lor.

– În România, și în mod deosebit în cele două județe, există forme și mijloace adecvate de predare și studiere a limbii maghiare, la toate nivelurile corespunzătoare, de la învățământul preșcolar, primar, secundar, tehnic și vocațional, la învățământul universitar, până la studiile postdoctorale; predarea istoriei, geografiei și culturii se face în limba maghiară. (Anexa 2). În cele două județe, copii/elevii români prin comparație cu cei maghiari sunt discriminați negativ, folosindu-se în acest scop prevederi ale Legii Educației Naționale, nr. 1/2011, într-o manieră interpretativă subiectivă, mult peste tratatele și directivele europene. De exemplu în cazul formării claselor după numărul de copii, sau la numirea în funcții de conducere a directorilor de unități școlare. În acest caz, prin norme de aplicare, se interpretează legea, solicitându-se acordul formațiunii politice parlamentare maghiare, al cultelor religioase la școlile confesionale, practică care permite ținerea sub control politic, a procesului educațional în școlile cu predare în limba maghiară, sau în școlile mixte.

– Statul Român încurajează promovarea studiilor și a cercetărilor în domeniul limbii maghiare, în universități sau instituții echivalente; există cadrul asociativ necesar pentru stimularea folosirii limbii maghiare, în toate domeniile vieții publice, printr-un număr foarte mare ONG-uri. Există, de asemenea, pe lângă diversitatea suficientă creată de statul român, în cele două județe funcționează extensii ale unor universități românești de prestigiu, și, ca o suprapunere, două universități ale statului ungar, cu programă și curriculă ce nu poate fi controlată, realitate acceptată, ca fapt împlinit în România.

– În cele două județe se editează numeroase publicații în limba maghiară, de o mare diversitate tematică, asigurându-se finanțarea din fonduri publice, a mijloacelor de comunicare, scrise și audiovizuale.

– După decembrie 1989, în zonă funcționează o rețea însemnată de posturi de radio și canale de televiziune în limba maghiară, pe lângă emisiunile zilnice transmise la posturile naționale de radio și tv (Anexa 3).

– Potrivit prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale, este garantată libertatea de recepție directă a emisiunilor de radio și de televiziune ale țărilor vecine realizate în limba regională sau minoritară din România, în special a numeroaselor posturi din Ungaria (RTL, Radio Kosuth, M1, M2) sau adresate maghiarilor de pretutindeni (așa cum este Duna TV).

– Statul asigură, fără nicio restricție, libertatea de expresie și libera circulație a informației în limba maghiară, în unele cazuri cu amenințări asupra integrității teritoriale sau a siguranței publice; există contactele între vorbitorii limbii maghiare din România și Ungaria, în domeniile culturii, învățământului, informației, formării profesionale și educației permanente; există numeroase localități din cele două județe, înfrățite cu localități din Ungaria; pe baza autonomiei locale, consiliile județene și locale asigură fondurile necesare derulării acestor proiecte, prin bugetele proprii.

– Limba și cultura maghiară sunt promovate cu succes, în instituțiile și asociațiile culturale care funcționează în zonă, în special prin biblioteci, videoteci, centre culturale și de cercetări socio – umane, muzee, teatre și cinematografe, casele cadrelor didactice, edituri, precum și prin operele literare și producția cinematografică etc.; muzeele din județele Covasna și Harghita funcționează ca muzee etnice, muzee secuiești; centrele culturale județene și case de cultură locale promovează, în principal (uneori exclusiv) istoria, tradițiile și folclorul maghiar; în județele Covasna și Harghita funcționează teatre în limba maghiară.

– Există, reglementată și recunoscută, ca un privilegiu excesiv, dubla cetățenie, cu avantaje cetățenești supralicitate pentru maghiarii din România. Se profită de ambiguitatea legislativă a legilor organice, și astfel cei cu dublă cetățenie votează pentru aleșii din două state – România și Ungaria -, inclusiv la alegerile locale, pe când românii își exprimă un singur vot, pentru o demnitate publică, comparativ cu un maghiar cu dublă cetățenie care trimite în Parlamentul European două voturi, pentru două state diferite.

– În instanțele judecătorești din cele două județe, limba maternă poate fi folosită în justiție, garantându-se tuturor părților și martorilor din procese dreptul de a folosi / a se exprima în limba lor maternă.

– În același timp, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a constatat o serie de aspecte care contravin prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale și legislației naționale, și care, în context, sunt interpretate și puse în practică, de reprezentanții cetățenilor români de naționalitate maghiară din România, astfel încât periclitează ordinea de drept din statul român, prin acțiuni cu aparență legală, dar care nu sunt în consens cu scopul, principiile și rațiunile adoptării Cartei limbilor minoritare sau regionale

– Sunt situații când protecția și încurajarea limbii maghiare se face în detrimentul limbii oficiale române și a necesității de a însuși limba română, în special de către tineri, cazuri evidente care trebuiesc interpretate în viziunea interesului general al societății românești, și a unei egale conviețuiri într-un stat democratic.

– Există cazuri de discriminare și intoleranță față de limba și simbolurile românești.

– Numeroase manifestări culturale, științifice, civice se desfășoară doar în limba maghiară, inclusiv unele dezbateri vizând dezvoltarea viitoare a regiunii, organizate doar cu autorități din Ungaria.

– Sunt editate din fonduri publice, de către unele consilii locale, publicații exclusiv în limba maghiară, sau lucrări de interes public, în limba minorității, fără un rezumat în limba oficială.

– Limba oficială nu este folosită în conferințele de presă ale unor demnitari locali.

– Afișele muzeelor secuiești, teatrelor și instituțiilor de cultură maghiară sunt editate doar în limba maghiară.

– Au fost cazuri de condiționare a participării la concursurile de ocupare a unor funcții publice, altele decât cele prevăzute de lege, de cunoașterea limbii maghiare.

– Unele consilii locale, conduse de reprezentanții formațiunilor politice maghiare, procedează la alocarea discriminatorie a fondurilor pentru proiectele asociațiilor culturale românești referitoare la promovarea istoriei, culturii și limbii române.

– Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a sancționat mai multe primării pentru faptul că paginile oficiale de internet ale comunelor respective erau redactate doar în limba maghiară.

– Sunt frecvente cazurile de folosire a formelor tradiționale ale toponimiei în limba maghiară și doar după aceea a denumirii în limba oficială.

– Campaniile electorale din Ungaria, adresate și maghiarilor din România, prin mass-media ungară receptată și aici, promovează atitudini neloiale, contrare spiritului civic și unei conviețuiri normale, informații deformate referitoare la cultura și istoria poporului român, și care, prin mesajul lor, distorsionează rezultatele alegerilor din România.

– Sub îngăduința autorităților românești, excedând prevederile Cartei limbilor minoritare sau regionale, se supralicitează un dublu standard, în sensul de a se crea, pe criteriu etnic, autorități/organisme în structura statului român, care împiedică demersuri și inițiative oportune pentru cultura românească în cele două județe. Acestea, împreună cu autoritățile administrației publice locale controlate de formațiunile politice maghiare, procedează la acordarea de denumiri de străzi și instituții ale unor personalități condamnate pentru acțiuni fasciste, ridicare de monumente de for public cu mesaj nostalgic neorevizionist, aprobarea de semne heraldice cu excluderea simbolurilor românești.

Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş apreciază că în județele Covasna, Harghita și Mureș prevederile Cartei limbilor minoritare sau regionale sunt respectate integral, membrii comunității maghiare, numeric majoritare, bucurându-se de toate drepturile stipulate în legislația europeană, în unele cazuri, acestea devenind privilegii. În același timp, în județele Covasna și Harghita, există situații în care membrii comunității românești, numeric minoritare, sunt discriminați și nu beneficiază de aceleași drepturi, iar statutul limbii române, limba oficială a statului, nu este respectat.

Articolul Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș: “Există cazuri de discriminare și intoleranță față de limba și simbolurile românești!” apare prima dată în Glasul.info.

Au mai rămas nejefuite Cultura, Limba și Identitatea noastră, treimea spirituală românească. Dacă pierdem și această zestre, nici Dumnezeu nu ne mai primește rugăciunile

Laurian Stănchescu — Fri, 28 Jul 2017 09:13:33 +0000

Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni

Au mai rămas nejefuite Cultura, Limba și Identitatea noastră, treimea spirituală românească. Dacă pierdem și această zestre, nici Dumnezeu nu ne mai primește rugăciunile.

Nu vă iert nici în mormânt!
Singura soluție este să mă ucideți!

Voi ieși din nou în stradă, mai “nebun” ca niciodată. Au mai rămas nejefuite Cultura, Limba și Identitatea noastră, treimea spirituală românească. Dacă pierdem și această zestre, nici Dumnezeu nu ne mai primește rugăciunile.

Vreau să-mi slujesc oficial țara, de fiecare dată mi se spune că nu am recomandare și recunoaștere politică, altfel nu se poate. Sunt inițiatorul Legilor “Brâncuși” și “Avram Iancu” din Parlament, ambele semnate și promulgate de Președintele României, nefiind parlamentar și fără a avea susținere politică. Nu contează, nu fac parte din haita lor!!

[info]Jaful Romei – Alexander Stille[/info]

Au mai rămas nejefuite Cultura, Limba și Identitatea noastră, treimea spirituală românească. Dacă pierdem și această zestre, nici Dumnezeu nu ne mai primește rugăciunile

Am discutat cu premieri, șefi de partide, parlamentari, demnitari din Guvern, cu Traian Băsescu la Țebea, era Președintele României, am trimis mesaje lui Klaus Iohannis. Degeaba! Am interdicție să lucrez pentru destinul României.Precizez că nu am cerut favoruri, doar să lucrez pentru cardinalitatea țării mele.

“Politicienilor”, v-am răbdat ca o cruce care rabdă moartea de sub ea, grijania voastră de tâlhari la drumul mare!

Laurian Stănchescu, scriitor și jurnalist român.

Articolul Au mai rămas nejefuite Cultura, Limba și Identitatea noastră, treimea spirituală românească. Dacă pierdem și această zestre, nici Dumnezeu nu ne mai primește rugăciunile apare prima dată în Glasul.info.

CÂT VOM PĂSTRA LIMBA, ŞCOALA, TRADIŢIILE, PORTUL POPULAR ŞI FOLCLORUL, VOM DĂINUI CA NEAM…

Glasul.info — Tue, 16 Aug 2016 13:59:45 +0000

Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni

Deşi o asemenea carte valoroasă ar fi fost bine să fie prezentată la 31 august, de Ziua Limbii Române, evenimentul cultural şi editorial deosebit – lansarea, la sediul Societăţii „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, a volumului “Folclor din Voloca pe Derelui”, avândul ca autor pe cunoscutul profesor şcolar Nicolae Mintencu, Învăţător emerit al Ucrainei, i-a adunat pe cei mai apropiaţi prieteni şi susţinători – distinşii diplomaţi români Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, consulul Aurelian Rugină, lideri şi reprezentanţi ai societăţilor naţional-culturale româneşti, consăteni, artişti amatori, oaspeţi din România şi din Republica Moldova.

De altfel, profesor,poet şi rapsod, miruit cu harul unui talent înnăscut, de data aceasta Nicolae Mintencu a excelat şi în ipostaza de culegător şi valorificator al creaţiei populare orale din străvechea vatră de vrednici români, Voloca, bogată în tradiţii, datini, în folclor, aşezată sub geana legendarilor Codri ai Cosminului, în Ţara de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare.

„CÂT VOM PĂSTRA LIMBA, ŞCOALA, TRADIŢIILE, PORTUL POPULAR ŞI FOLCLORUL, VOM DĂINUI CA NEAM…”

Nu este atât de simplu să aduni în copertele unei culegeri un tezaur valoros, zestrea spirituală, moştenită de secole din moşi-strămoşi, cu atât mai mult, să editezi astăzi o carte – profesorul, intelectualul e sărac, iar cel bogat e zgârcit, nici nu-l interesează cartea, ci doar banii.

Dincolo de orice dificultăţi materiale, dl Nicolae Mintencu a găsit înţelegere şi sprijin financiar pentru a edita cea de-a 6-a carte ce încununează palmaresul creaţiei sale, culegerea “Folclor din Voloca pe Derelui”, graţie unor oameni deosebiţi şi generoşi precum dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, dl ministru consilier Ionel Ivan, antreprenorului şi artistului amator Vitalie Onofreiciuc.

Cititi intreg articolul pe: Zorile Bucovinei

Articolul CÂT VOM PĂSTRA LIMBA, ŞCOALA, TRADIŢIILE, PORTUL POPULAR ŞI FOLCLORUL, VOM DĂINUI CA NEAM… apare prima dată în Glasul.info.

Sergii Luchkanin, profesor universitar: “Limba moldoveneasca – o inventie politica, ce va disparea din Ucraina”

Glasul.info — Wed, 01 Jun 2016 16:52:20 +0000

Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni

Sergii Luchkanin, profesor universitar: “Limba moldoveneasca – o inventie politica, ce va disparea din Ucraina”

In harta de mai sus (1991), ucrainenii prezinta popoarele “român și moldovenesc” (primul in galben, al doilea in verde deschis) ca fiind popoare diferite, din punctul de vedere asa numit “moldovenist maximalist”. Astia sunt prietenii si vecinii nostri ucraineni pe care acum noi ii sustinem neconditionat?

Denumirea de limba moldoveneasca va disparea treptat din școlile din Ucraina, fiind vorba de o denumire inventata politic in perioada sovietica, iar limba romana va fi predata din ce in ce mai mult in universitațile ucrainene, susține profesorul Sergii Luchkanin, scrie moldnova.eu

Sergii Luchkanin, profesor universitar: “Limba moldoveneasca – o inventie politica, ce va disparea din Ucraina”

SONSDO 6635A Unisex Quartz Watch – $3.37

Serghei Luchkanin este profesor al Universității de Filologie de la Kiev, „Taras Șevchenko” ( Universitatea de Stat din Ucraina) si doctor in filologie, specializat in istoria lingvisticii romane, ucrainene si ruse.

Intrebat daca exista diferente intre limba romana si cea “moldoveneasca”, profesorul Serghei Luchkanin a raspuns ca din punct de vedere stiintific nu exista nici o diferenta intre limba romana si asa zisa “limba moldoveneasca”, aceasta din urma fiind o inventie din vremea Uniunii Sovietice, aparuta bineinteles cu un scop politic.

Cu toate ca denumirea de “limba moldoveneasca” a fost pastrata institutional in unele zone din Ucraina din motive pur politice, Serghei Luchkanin dezvaluie ca in regiunile Cernauti si Transcarpatia se preda numai limba romana, in schimb ce in regiunea Odesa, in unele scoli, se mai pastreaza inca institutional preluata din perioada sovietica, denumirea de “limba moldoveneasca”.

Articolul Sergii Luchkanin, profesor universitar: “Limba moldoveneasca – o inventie politica, ce va disparea din Ucraina” apare prima dată în Glasul.info.

Eminescu despre fratia romano-rusa: „niciodata insa in curgerea veacurilor, turcii nu au pus in discutie limba si nationalitatea romana. ”

Glasul.info — Wed, 18 Mar 2015 14:08:53 +0000

Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni

Iata ce spunea Mihail Eminescu in ziarul Timpul in ianuarie 1878 referitor la rusi: „Cu un cuvant, de la Rusia nu primim nimic. N-avem nevoie de patronagiul ei special si nu-i cerem decat ceea ce suntem in drept a-i cere ei, ca oricarui om de rand, cu fata curata: sa respecte pe deplin conventia incheiată cu noi. Nici s-a batut pentru noi, nici n-am poftit-o sa se bata; deci nu are dreptul de a trata cu Turcia in numele nostru. Nici ea s-a luptat pentru noi, nici noi pentru dansa, ci fiecare pentru sine si ale sale; ea pentru a implini mandatul Europei si pentru confratii ei de peste Dunare; noi pentru noi.

Eminescu despre fratia romano-rusa: „niciodata insa in curgerea veacurilor, turcii nu au pus in discutie limba si nationalitatea romana. ”

Deci inca o dată: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata in numele nostru, caci n-am insarcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene”.

In acelasi ziar in martie 1878 poetul nostru national spunea : Insusi numele „Basarabia” tipa sub condeiele rusesti. Caci Basarabia nu insemneaza decat tara Basarabilor, precum Rusia inseamna tara rusilor, Romania tara romanilor”.

Iar in iunie 1878 Mihai Eminescu aducea urmatoarele completari :

Mini MP3 Player with TF Card Slot Back Metal Clip – $1.84
„De atunci (1812, n.n.) si pana acum masurile silnice pentru starpirea romanismului se iau fara de curmare. Administratia, biserica si scoala sunt cu desavarsire rusesti, incat este oprit a canta in ziua de Pasti „Hristos a inviat” in romaneste.
Nimic in limba romaneasca nu se poate scrie; nimic ce e scris in limba romaneasca, nu poate sa treacă granita fara de a da loc la presupusuri si persecutiuni; ba oamenii de conditie se feresc de a vorbi in casa romaneste, pentru ca nu cumva o sluga sa-i denunte; intr-un cuvant, orice manifestatie de viata romaneasca e oprita, rau privita si chiar pedepsita.
Sute de ani, romanii au fost cel putin indirect stapaniti de turci: niciodata insa in curgerea veacurilor, turcii nu au pus in discutie limba si nationalitatea romana. Oriunde insa romanii au cazut sub stapanirea directa ori indirecta a slavilor, dezvoltarea lor fireasca s-a curmat prin mijloace silnice”.

Nota red. Material trimis de SURENA

Sursa: [1] ioncoja.ro

Foto: captura Youtube

Articolul Eminescu despre fratia romano-rusa: „niciodata insa in curgerea veacurilor, turcii nu au pus in discutie limba si nationalitatea romana. ” apare prima dată în Glasul.info.