<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Macedonia Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/macedonia/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/macedonia/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Fri, 28 Apr 2017 18:04:15 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Macedonia Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/macedonia/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>La 28 aprilie 1879 se nastea Theodor Capidan</title>
		<link>https://glasul.info/2017/04/28/la-28-aprilie-1879-se-nastea-theodor-capidan/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/04/28/la-28-aprilie-1879-se-nastea-theodor-capidan/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 28 Apr 2017 18:04:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Aromâni]]></category>
		<category><![CDATA[28 aprilie 1879]]></category>
		<category><![CDATA[lingvist român]]></category>
		<category><![CDATA[Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[macedoromanii]]></category>
		<category><![CDATA[negustori aromâni]]></category>
		<category><![CDATA[Perlepe]]></category>
		<category><![CDATA[se nastea. Theodor Capidan]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=27444</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 28 aprilie 1879 se nastea la Perlepe (n.r. Prilep, in Macedonia) Theodor Capidan, lingvist român care a promovat si aparat interesele românilor din intreaga peninsula Balcanica. Theodor Capidan s-a nascut intr-o familie de negustori aromâni, a facut scoala primara in Perlepe (n.r. Macedonia), iar liceul in Bucuresti. Devenit doctor in filologia romanica la Weigand in Leipzig, apoi asistent la „Institutul...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/28/la-28-aprilie-1879-se-nastea-theodor-capidan/">La 28 aprilie 1879 se nastea Theodor Capidan</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">La 28 aprilie 1879 se nastea la Perlepe (n.r. Prilep, in Macedonia) Theodor Capidan, lingvist român care a promovat si aparat interesele românilor din intreaga peninsula Balcanica.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Theodor Capidan s-a nascut intr-o familie de negustori aromâni, a facut scoala primara in Perlepe (n.r. Macedonia), iar liceul in Bucuresti.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Devenit doctor in filologia romanica la Weigand in Leipzig, apoi asistent la „Institutul Balcanic” din Leipzig, profesor de limba româna si director la Scoala Superioară de Comert in limba româna din Salonic, Theodor Capidan se specializeaza pe dialecte transdanubiene, publicand cateva monografii lingvistice si etnografice referitoare la limba româna si limba aromâna respectiv dialectele istroromân si meglenoromân.</span></p>
<h2><span style="font-size: 14pt; font-family: impact, sans-serif;">La 28 aprilie 1879 se nastea Theodor Capidan</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Lui Theodor Capidan ii datoram faptul ca s-au realizat primele studii stiintifice cu privire la limba meglenoromâna din punct de vedere lexic, fonologic, etimologic, al literaturii populare si al istoriei limbii si a vorbitorilor ei.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Monografiile sale au si valoare istorica, acesta portretizand destul de detaliat in multe dintre ele viata si cultura romanilor din Balcani.</span></p>
[quote style=&#8221;4&#8243; author=&#8221;Theodor Capidan&#8221;]„Privind limba ca supremul instrument al conștiinței romanești, ea nu se infațișaza numai ca un reflex al spiritului și al felului de a vedea lumea, ci reprezinta și expresia soartei noastre: numai prin limba noi ne dam seama de ceea ce am ajuns și suntem in mijlocul popoarelor ce ne inconjoara. Ea ne aparține mai mult decat oricare alta moștenire spirituala, pentru ca numai in ea se resfrange sufletul poporului nostru și intreaga realitate a vieții noastre spirituale.”[/quote]
[info] Sursa: <strong>Glasul.info</strong>[/info]
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='La 28 aprilie 1879 se nastea Theodor Capidan' data-link='https://glasul.info/2017/04/28/la-28-aprilie-1879-se-nastea-theodor-capidan/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/28/la-28-aprilie-1879-se-nastea-theodor-capidan/">La 28 aprilie 1879 se nastea Theodor Capidan</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/04/28/la-28-aprilie-1879-se-nastea-theodor-capidan/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bitola, capitala romanilor din toata &#8220;Turcia&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2017/04/04/bitola-capitala-romanilor-din-toata-turcia/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/04/04/bitola-capitala-romanilor-din-toata-turcia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 04 Apr 2017 13:13:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Panromanism]]></category>
		<category><![CDATA[aromani]]></category>
		<category><![CDATA[Bitola]]></category>
		<category><![CDATA[capitala romanilor din toata Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[Imperiul Otoman]]></category>
		<category><![CDATA[Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[Monastir]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=26013</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Bitola, capitala romanilor din toata &#8220;Turcia&#8221; (n.r. Imperiul Otoman): Bitola (sau Bitolia, arom. Bitule) este un oras din Macedonia cu o concentratie mare de aromâni. Dupa distrugerea metropolei Moscopole din Albania, numeroase familii de aromâni s-au refugiat si stabilit in Bitola. Numarul aromânilor a crescut apoi constant, alaturandu-li-se si familii de aromâni din Gramoste, ajungandu-se curand ca orasul sa devina un...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/04/bitola-capitala-romanilor-din-toata-turcia/">Bitola, capitala romanilor din toata &#8220;Turcia&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Bitola, capitala romanilor din toata &#8220;Turcia&#8221; (n.r. Imperiul Otoman): Bitola (sau Bitolia, arom. Bitule) este un oras din Macedonia cu o concentratie mare de aromâni. Dupa distrugerea metropolei Moscopole din Albania, numeroase familii de aromâni s-au refugiat si stabilit in Bitola. Numarul aromânilor a crescut apoi constant, alaturandu-li-se si familii de aromâni din Gramoste, ajungandu-se curand ca orasul sa devina un puternic centru industrial, agricol, comercial, educational si cultural.</p>
<p>Aromânii din Bitola, aflati la sfarsitul secolului XIX inca sub dominatie otomana, au cautat sprijinul <em><strong>&#8220;fratilor luminati de la Carpati&#8221; </strong></em>in lupta lor de emancipare nationala si spirituala. Prin intermediul unei corespondente cu Ziarul Lupta, un intelectual aromân publica la 1892 sub pseudonimul Ertogrul, gandurile aromânilor din Macedonia cu privire la oportunitatea numirii unui Episcop pentru aromânii din Imperiul Otoman.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Bitola, capitala romanilor din toata &#8220;Turcia&#8221; (n.r. Imperiul Otoman)</span></h2>
<div class="message_box announce"><p>&#8220;Sunt multi dintre romanii nostri care cred ca soarta scolilor romanesti sau a casei se va ameliora indata ce se va putea obtine dreptul de a avea si noi un Episcop roman; odata cu venirea acestui Episcop lucrurile se vor schimba ca printr-o minune si ca numai decat atunci toti fratii nostri romani care astazi imbratiseaza si sustin interesele grecesti, se vor lumina, isi vor veni in fire si se vor intoarce cu trup si suflet romani. Cu alte vorbe socotesc ca ceea ce n-am putut reusi intr-un interval de treizeci de ani cu scolile noastre, acuma prin prezenta Episcopului vom reusi sa convertim pe romani.<br />
Si chestiunea Episcopului roman din Macedonia a inceput de catva timp sa se agite de catre unii, care cred ca savarsesc un act national prin aceasta. Nu ma indoiesc ca si aceasta dorinta romaneasca se va realiza; se vor face numai din partea Patriarhului din Constantinopol niscaiva opuneri pentru forma, dar in cele din urma, acesta va ceda si marinimosul Imparat va decreta prin berat numirea unui Episcop roman la doua milioane de romani din toata Turcia.<br />
Sa aratam fratilor nostri luminati de la Carpati, in ce hal se gasesc lucrurile pe aici si apoi judeca dansii, de vor gasi cu cale, ca acuma asa cum ne aflam sa intreprinda ca sa ne trimita episcopi.<br />
Se stie ca episcopul trebuie sa se stabileasca la Constantinopol ca Erarh al romanilor, unde va avea misiunea sa apere chestiunile si interesele bisericesti romane; sau se va stabili in centrul sau focarul romanismului, in capitala romanilor din toata Turcia (n.r. Imperiul Otoman), adica in Bitolia.<br />
In cazul intai nu va avea nici o importanta pentru romanii din tara Turceasca, autoritatile turcesti favorizeaza indeajuns romanilor, pentru ca interesul Turciei depinde in mare masura de prosperitatea si dezvoltarea nationala a romanilor.&#8221;<br />
Ertogrul, Ziarul Lupta, aprilie 1892</p></div>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Bitola, capitala romanilor din toata &quot;Turcia&quot;' data-link='https://glasul.info/2017/04/04/bitola-capitala-romanilor-din-toata-turcia/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/04/bitola-capitala-romanilor-din-toata-turcia/">Bitola, capitala romanilor din toata &#8220;Turcia&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/04/04/bitola-capitala-romanilor-din-toata-turcia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>In Macedonia s-a cristalizat o miscare anti-Soros!</title>
		<link>https://glasul.info/2017/02/08/macedonia-cristalizat-miscare-anti-soros/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/02/08/macedonia-cristalizat-miscare-anti-soros/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 08 Feb 2017 14:07:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[George Soros]]></category>
		<category><![CDATA[anti-Soros]]></category>
		<category><![CDATA[cristalizat]]></category>
		<category><![CDATA[Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[miscare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=24020</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>In Macedonia s-a cristalizat o miscare anti-Soros! Caracatita fundatiilor, ONG-urilor, asociatiilor si miscarilor sorosiste si-a impanzit tentaculele lungi in multe tari ale globului, inclusiv in tarile din Peninsula Balcanica, iar Macedonia este una dintre tarile in care politicienii au iesit deschis in public si au declarat ca vor lua masuri impotriva actiunilor subversive pe care...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/02/08/macedonia-cristalizat-miscare-anti-soros/">In Macedonia s-a cristalizat o miscare anti-Soros!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>In Macedonia s-a cristalizat o miscare anti-Soros! Caracatita fundatiilor, ONG-urilor, asociatiilor si miscarilor sorosiste si-a impanzit tentaculele lungi in multe tari ale globului, inclusiv in tarile din Peninsula Balcanica, iar Macedonia este una dintre tarile in care politicienii au iesit deschis in public si au declarat ca vor lua masuri impotriva actiunilor subversive pe care le intreprind diversele organizatii sorosiste impotriva statului de drept si a ordinii publice.</p>
<p>Membrii unei miscari care s-a autodenumit SOS ( Stop Operation Soros) sunt decisi sa demareze o campanie sistematica impotriva &#8220;sorosizarii&#8221; Macedoniei, combatand actiunile subversive ale organizatiilor finantate de catre controversatul miliardar american George Soros.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">In Macedonia s-a cristalizat o miscare anti-Soros!</span></h2>
<p>Dupa ce liderul principalei formatiuni politice care se afla la guvernare in Macedonia, Nikola Gruevski,  lansase de curand niste atacuri virulente impotriva actiunilor destabilizatoare pe care organizatiile sorosite le intreprind in tara sa, multi macedoneni considera acum ca &#8220;de-sorosizarea&#8221; Macedoniei este o prioritate de o importanta majora pentru apararea intereselor nationale.</p>
<p>Miscarea SOS  ( Stop Operation Soros) a lansat un apel prin care le cere cetatenilor macedoneni constienti de pericolul pe care il reprezinta organizatiile sorosiste, sa adere la miscare si sa se implice in lupta impotriva ONG-urilor finantate din exteriorul tarii si care se implica in actiuni subversive si destabilizatoare indreptate impotriva statului de drept si a ordinii publice.</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='In Macedonia s-a cristalizat o miscare anti-Soros!' data-link='https://glasul.info/2017/02/08/macedonia-cristalizat-miscare-anti-soros/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/02/08/macedonia-cristalizat-miscare-anti-soros/">In Macedonia s-a cristalizat o miscare anti-Soros!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/02/08/macedonia-cristalizat-miscare-anti-soros/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Europa este vulnerabila! Printre refugiati se pot ascunde chiar agresorii acestora</title>
		<link>https://glasul.info/2015/09/01/europa-este-vulnerabila-printre-refugiati-se-pot-ascunde-chiar-agresorii-acestora/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/09/01/europa-este-vulnerabila-printre-refugiati-se-pot-ascunde-chiar-agresorii-acestora/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 01 Sep 2015 22:40:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[Europa este vulnerabila]]></category>
		<category><![CDATA[Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[refugiati]]></category>
		<category><![CDATA[statul islamic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=9630</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Printre refugiatii care incercau sa treaca granita din Macedonia s-au infiltrat si teroristi ai statului islamic. Unul dintre acestia a fost fotografiat, recunoscut si oprit la granita. Priviti imaginea de mai sus si observati cicatricea din dreptul ochiului pe care cel mai probabil teroristul statului islamic a capatat-o in cursul luptelor pe care le desfasoara...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/09/01/europa-este-vulnerabila-printre-refugiati-se-pot-ascunde-chiar-agresorii-acestora/">Europa este vulnerabila! Printre refugiati se pot ascunde chiar agresorii acestora</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Printre refugiatii care incercau sa treaca granita din Macedonia s-au infiltrat si teroristi ai statului islamic. Unul dintre acestia a fost fotografiat, recunoscut si oprit la granita. Priviti imaginea de mai sus si observati cicatricea din dreptul ochiului pe care cel mai probabil teroristul statului islamic a capatat-o in cursul luptelor pe care le desfasoara gruparea fundamentalista islamica in Siria sau in Irak. Dar oare cati or fi trecut deja de granitele Europei, neobservati de catre autoritatile care s-au vazut total depasite de aceasta situatie?</p>
<h2>Europa este vulnerabila! Printre refugiati se pot ascunde chiar agresorii acestora</h2>
<p>La inceput ceva mai timide, constranse si de rigorile ideologiei neomarxiste a „corectitudinii politice”, impusa fortat de ceva vreme ca un adevarat etalon pentru toate tarile membre ale UE in ceea ce priveste politicile legate de fenomenul imigrationist, unele autoritati ale statelor europene au inceput sa declare tot mai clar si mai raspicat ca de fapt avem de a face cu o adevarata conspiratie, o imigratie organizata si finantata cu bani foarte multi de anumite forte oculte.</p>
<p>Nu trebuie sa fii cine stie ce savant ca sa observi de la bun inceput ca marea masa a imigrantilor este formata din barbati tineri, in putere, ba chiar cu unele abilitati atletice de invidiat, adica niste specimene cu totul si cu totul diferite de cum arata de regula niste refugiati de razboi. Nu seamana nici macar cu valurile de imigranti „economici”, asa cum au fost numiti musulmanii care au emigrat in anii 70-80 in Europa pentru a munci sau a-si deschide afaceri (vezi marea imigratie a turcilor in Germania).</p>
<p>Tot sub impresia dictaturii corectitudinii politice, unele mari cotidiene europene incep sa traga discret semnale de alarma cu privire la o potentiala ciocnire a civilizatiilor, una atat de brusca si de brutala incat poate duce in viitorul apropiat la sfarsitul batranei Europe, asa cum o stiau bastinasii pana acum.</p>
<p><iframe title="Szelényi Zsuzsa szerint így néz ki, amikor pár békés bevándorló vitatkozik" width="720" height="405" src="https://www.youtube.com/embed/pjYJCPw79Eg?feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Comportamentul unora dintre imigranti nu este deloc unul tipic pentru niste refugiati de razboi sau nici macar pentru niste imigranti „economici”. Atitudinea de neinteles a unora dintre imigranti, care nu se sfiesc sa participe la acte antisociale de o violenta iesita din comun, a reusit deja sa divida Europa atat fizic (vezi gardul ridicat de Ungaria la granita cu Serbia) cat si politic, prin aparitia unor formatiuni politice nationaliste a caror popularitate creste simtitor.</p>
<p>Glasul.info</p>
[tp_product id=&#8221;194110087&#8243; feed=&#8221;396&#8243;]
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Europa este vulnerabila! Printre refugiati se pot ascunde chiar agresorii acestora' data-link='https://glasul.info/2015/09/01/europa-este-vulnerabila-printre-refugiati-se-pot-ascunde-chiar-agresorii-acestora/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/09/01/europa-este-vulnerabila-printre-refugiati-se-pot-ascunde-chiar-agresorii-acestora/">Europa este vulnerabila! Printre refugiati se pot ascunde chiar agresorii acestora</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/09/01/europa-este-vulnerabila-printre-refugiati-se-pot-ascunde-chiar-agresorii-acestora/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Peste 100 de albanezi au fost ucisi intr-o operatiune antiterorista in Kumanovo, Macedonia</title>
		<link>https://glasul.info/2015/05/10/peste-100-de-albanezi-au-fost-ucisi-intr-o-operatiune-antiterorista-in-kumanovo-macedonia/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/05/10/peste-100-de-albanezi-au-fost-ucisi-intr-o-operatiune-antiterorista-in-kumanovo-macedonia/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 May 2015 04:05:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[albanezi]]></category>
		<category><![CDATA[Kumanovo din Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[operatiune antiterorista]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=6625</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>In urma unei ample operatiuni antiteroriste desfasurate in orasul Kumanovo din Macedonia, politistii macedoneni au ucis peste 100 de albanezi implicati in acte de terorism. In timpul puternicului conflict a fost ucis si liderul gruparii KLA, Fadil Fejzullahu, dar au fost omorati de asemenea si 3 politisti iar alti 20 au fost raniti. Peste 100 de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/05/10/peste-100-de-albanezi-au-fost-ucisi-intr-o-operatiune-antiterorista-in-kumanovo-macedonia/">Peste 100 de albanezi au fost ucisi intr-o operatiune antiterorista in Kumanovo, Macedonia</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>In urma unei ample operatiuni antiteroriste desfasurate in orasul Kumanovo din Macedonia, politistii macedoneni au ucis peste 100 de albanezi implicati in acte de terorism. In timpul puternicului conflict a fost ucis si liderul gruparii KLA, Fadil Fejzullahu, dar au fost omorati de asemenea si 3 politisti iar alti 20 au fost raniti.</p>
<h2>Peste 100 de albanezi au fost ucisi intr-o operatiune antiterorista in Kumanovo, Macedonia</h2>
<div class="one_half">[tp_product id=&#8221;198149957&#8243; feed=&#8221;396&#8243;]</div>
<p>Orasul Kumanovo, care are in componenta sa locuitori din mai multe grupuri etnice, se afla in nordul Macedoniei, o regiune care este de ceva timp tinta unor incursiuni ale unor grupari teroriste, formate aproape in majoritate din etnici albanezi, indivizi foarte bine pregatiti si antrenati din punct de vedere militar si logistic.</p>
<p>In 2001, Kumanovo a mai fost scena unor ciocniri violente pornite pe fondul conflictelor etnice, intre rebelii albanezi si fortele guvernamentale ale Macedoniei.</p>
<p>Ministrul Afacerilor Interne din Macedonia a declarat ca pana la sfarsitul zilei va organiza o conferinta de presa in timpul careia va prezenta un raport detaliat despre aceasta operatiune antiterorista.</p>
<figure id="attachment_6626" aria-describedby="caption-attachment-6626" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/05/liderul-KLA.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-full wp-image-6626" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/05/liderul-KLA.jpg" alt="Peste 100 de albanezi au fost ucisi intr-o operatiune antiterorista in Kumanovo, Macedonia, foto: Facebook" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-6626" class="wp-caption-text">Peste 100 de albanezi au fost ucisi intr-o operatiune antiterorista in Kumanovo, Macedonia, foto: Facebook</figcaption></figure>
<p>&nbsp;</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Peste 100 de albanezi au fost ucisi intr-o operatiune antiterorista in Kumanovo, Macedonia' data-link='https://glasul.info/2015/05/10/peste-100-de-albanezi-au-fost-ucisi-intr-o-operatiune-antiterorista-in-kumanovo-macedonia/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/05/10/peste-100-de-albanezi-au-fost-ucisi-intr-o-operatiune-antiterorista-in-kumanovo-macedonia/">Peste 100 de albanezi au fost ucisi intr-o operatiune antiterorista in Kumanovo, Macedonia</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/05/10/peste-100-de-albanezi-au-fost-ucisi-intr-o-operatiune-antiterorista-in-kumanovo-macedonia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Junii macedoromâni siliţi de către profesorii greci nici a nu gândi românește</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/17/junii-macedoromani-siliti-de-catre-profesorii-greci-nici-a-nu-gandi-romaneste/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/17/junii-macedoromani-siliti-de-catre-profesorii-greci-nici-a-nu-gandi-romaneste/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 17 Jan 2015 00:12:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[aromani]]></category>
		<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[istroromani]]></category>
		<category><![CDATA[Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[macedoromani]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=2774</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Raportul profesorului I. Caragiani asupra însușirilor didactice ale tinerilor veniţi din Macedonia (28 octombrie 1865): Domnule Ministru, După invitarea Dumneavoastră, subscrisul, examinând pe tinerii macedoromâni, am constatat cele următoare: 1) D. Dimitrie Papa Ioachim cunoaște gramatica elenă cu elemente din sintaxul ei, geografia elementară, aritmetica elementară, istoria elenă, noţiuni de catehism și de istoria sacră...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/17/junii-macedoromani-siliti-de-catre-profesorii-greci-nici-a-nu-gandi-romaneste/">Junii macedoromâni siliţi de către profesorii greci nici a nu gândi românește</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Raportul profesorului I. Caragiani asupra însușirilor didactice ale tinerilor veniţi din Macedonia (28 octombrie 1865):</p>
<p>Domnule Ministru,</p>
<p>După invitarea Dumneavoastră, subscrisul, examinând pe tinerii macedoromâni, am constatat cele următoare:</p>
<p>1) D. Dimitrie Papa Ioachim cunoaște gramatica elenă cu elemente din sintaxul ei, geografia elementară, aritmetica elementară, istoria elenă, noţiuni de catehism și de istoria sacră și din limba franceză declinările și conjugările verburilor regulate.</p>
<p>2) D. Apostol Tatiu cunoaște tot aceleași obiecte, cu diferenţa că, în limba elenă, nu cunoaște toată gramatica, iar din limba franceză nu cunoaște decât numai cetirea.</p>
<p>3) Dintre ceilalţi, dnii Gh. Dauti, N. Ciumetti și Apostol Misiu cunosc numai cele trei declinaţiuni din gramatica elenă iar din aritmetică cele patru operaţiuni asupra numerilor întregi; din celelalte obiecte nu cunosc nimic.</p>
<p>4) Ceilalţi și anume D-nii D. Patralexi, G. Papa Costa, Dimitrie Papa Sterghiu și Iac Guma cunosc numai cele patru operaţiuni asupra numerilor întregi și cetire liberă în limba elenă.</p>
<p>Observaţii. La examenul făcut de subscrisul, junii macedo-români siliţi fiind în școale de către profesorii greci a nu vorbi nici a nu gândi românește, au fost examinaţi în limba greacă modernă, neputând a se servi de limba română, neștiind termenii tehnici românești.</p>
<h2>Junii macedoromâni siliţi de către profesorii greci nici a nu gândi românește</h2>
<p>Subscrisul dar opinează că D. Papa Ioachim și Apostol Tatiu sunt în stare de a urma lecţiunile de clasa I gimnaziu, ca auditori până la examenele de vară, ca până atunci obișnuindu-se cu dialectul de aici și pregătindu-se în particular cu profesori, să poată, la anul, depune examenul pentru clasa II gimnazială. Iar pentru ceilalţi, subscrisul, este de opiniune să urmeze la clasele primare, tot ca auditori până la semestrul al doilea, pregătinduse și în particular, ca atunci dând examen să se înscrie ca elevi regulaţi.</p>
<p>Primiţi, Domnul Ministru, asigurarea profundului meu respect.<br />
Al Domniei Voastre plecat servitor,<br />
I. Carajeane</p>
<p>(Rezolutia pusa pe raport:)</p>
<p>Divizia școalelor</p>
<p>Pentru pregătirea junilor români macedoneni, până a fi în stare să urmeze cursurile gimnaziale, se va cere binevoitorul concurs al d-lor profesori Massim și Angelescu. D. Ianculescu va repeti școlarii și se va ocupa cu deosebire de cei cu studiile primare.</p>
<p>Junii Apostol Tatiu și dl. Papa Ioachim vor urma ca auditori și la gimnaziul mai apropiat, la obiectele ce vor alege D. D. Massim și Angelescu. Acești D. D. profesori vor regula și programul de limba școalei macedonene. Se mulţumește d-lui Caragiani pentru lucrarea de faţă.</p>
<p>V.A. Urechia</p>
<p>(“Documentele redeșteptării macedoromâne adunate și selectate de Victor Papacostea și Mihail Regleanu” – ed. Predania, Bucuresti, 2012)</p>
<figure id="attachment_2775" aria-describedby="caption-attachment-2775" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/macedoromanii-1.jpg"><img decoding="async" class="size-full wp-image-2775" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/macedoromanii-1.jpg" alt="Junii macedoromâni siliţi de către profesorii greci nici a nu gândi românește" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-2775" class="wp-caption-text">Junii macedoromâni siliţi de către profesorii greci nici a nu gândi românește</figcaption></figure>
<p>Sursa:</p>
[1] <a href="https://daimadeadun.wordpress.com/2013/07/31/junii-macedoromani-siliti-de-catre-profesorii-greci-nici-a-nu-gandi-romaneste/" target="_blank">daimadeadun.wordpress.com</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Junii macedoromâni siliţi de către profesorii greci nici a nu gândi românește' data-link='https://glasul.info/2015/01/17/junii-macedoromani-siliti-de-catre-profesorii-greci-nici-a-nu-gandi-romaneste/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/17/junii-macedoromani-siliti-de-catre-profesorii-greci-nici-a-nu-gandi-romaneste/">Junii macedoromâni siliţi de către profesorii greci nici a nu gândi românește</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/17/junii-macedoromani-siliti-de-catre-profesorii-greci-nici-a-nu-gandi-romaneste/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 15 Jan 2015 08:24:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Aromâni]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[imnul de stat]]></category>
		<category><![CDATA[Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[Macedoniei]]></category>
		<category><![CDATA[omagiat]]></category>
		<category><![CDATA[Pitu Guli]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<category><![CDATA[roman omagiat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=2705</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pitu Guli, unul dintre marii eroi ai romanilor (n. 1865 – d. 1903), zis și Pitu Vlahul, s-a nascut intr-o familie de aromani din localitatea Crusova, azi in FYROM (fosta Republica Iugoslava a Macedoniei). El și-a legat numele de lupta din Balcani pentru independența de jugul otoman, visand la o viața libera pentru toate popoarele,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/">Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pitu Guli, unul dintre marii eroi ai romanilor (n. 1865 – d. 1903), zis și Pitu Vlahul, s-a nascut intr-o familie de aromani din localitatea Crusova, azi in FYROM (fosta Republica Iugoslava a Macedoniei).</p>
<p>El și-a legat numele de lupta din Balcani pentru independența de jugul otoman, visand la o viața libera pentru toate popoarele, indiferent de națiune.</p>
<p>Pitu Guli sau Pitu Vlahul a condus armata aromanilor in batalia de la Piatra Ursului la un sacrificiu eroic asemanator cu cel al spartanilor din batalia de la Termopile.</p>
<p>Una dintre cele mai tragice și mai eroice figuri din istoria aromanilor, una dintre cele patru ramuri ale poporului roman, este cea a lui Pitu Guli, supranumit Pitu Vlahul.</p>
<div class="post-text">
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Un roman omagiat in Imnul de stat al Macedoniei</span></h2>
<div class="one_half"><script language="JavaScript" src="https://afiliati.librarie.net/ext/js_aff_image.php?nia=109&#038;width=200&#038;instoc=1&#038;showtitle=1&#038;pid=281934"></script></div>Mareția eroului este cantata și azi in baladele aromanilor din intreaga lume, iar imnul de stat al Macedoniei il pomenește printre eroii fondatori ai statului balcanic.</p>
<p>Pitu Guli și-a pierdut viața in timpul bataliei de la Piatra Ursului din anul 1903, din timpul rascoalei antiotomane care i-a unit pe romanii balcanici, pe macedonenii slavi și pe albanezi, cunoscuta in istoriografia internaționala drept Rascoala Ilinden.</p>
<p>Batalia de la Piatra Ursului poate fi comparata, prin tragismul ei, cu batalia de la Termopile, unde regele spartan Leonidas și-a sacrificat viața, alaturi de 300 de razboinici, pentru a intarzia invazia persana in Elada și pentru a oferi grecilor posibilitatea sa iși mobilizeze armatele impotriva cotropitorilor.</p>
<p>La fel, Pitu Vlahul, unul dintre parinții fondatori al Republicii de la Crușevo, și-a sacrificat viața, alaturi de un detașament format din 903 aromani, pentru a intarzia inaintarea armatei otomane și pentru a da posibilitatea aliaților macedoneni și albanezi sa iși regrupeze forțele.</p>
<p>Pitu Guli sau Pitu Vlahul a devenit un erou legendar pentru romanii balcanici și pentru macedoneni.</p>
<p>Insa, dincolo de legenda, biografia sa cuprinde elementele care contureaza figura unui luptator pentru libertate.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://iframewidth=420height=315src=//www.youtube.com/embed/5OlDYrpWwWYframeborder=0allowfullscreen/iframe"><iframe loading="lazy" src="//www.youtube.com/embed/5OlDYrpWwWY" width="420" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></a></p>
<p><strong>Cine a fost în realitate Pitu Guli</strong></p>
<p>Pitu Guli s-a nascut in anul 1865, in orașul Crușevo, de pe teritoriul Imperiului Otoman de atunci, azi parte a Republicii Macedonia, intr-o familie saraca de aromani.</p>
<p>La varsta de 17 ani, el a plecat in Bulgaria, ca sa iși faca un rost.</p>
<p>Ajuns la Sofia, tanarul roman a decis sa se inroleze intr-o organizație clandestina, care urmarea eliberarea Balcanilor de dominația otomana.</p>
<p>In anul 1885, Pitu Guli s-a intors in Macedonia, insa, pentru activitatea sa revoluționara, in 1887, a fost arestat de autoritațile otomane. Vreme de opt ani, el a fost trimis in Anatolia, iar șapte ani i-a petrecut dupa gratii, in inchisoarea de Trabzon.</p>
<p>Eliberat dupa ispașirea anilor de inchisoare, Pitu Guli s-a intors in Crușevo, unde a devenit membru in conducerea unei organizații care lupta pentru independența Macedoniei fața de Imperiul Otoman.</p>
<p>Revoluționarii macedoneni l-au insarcinat pe Pitu Guli sa faca rost de arme pentru lupta antiotomana.</p>
<p>Pentru ca avea vechi prieteni la Sofia, Pitu Guli a pus la punct o rețea prin intermediul careia pastorii vlahi aduceau prin contrabanda arme din Bulgaria.</p>
<p>In timp ce pazea un transport de arme, la frontiera dintre Bulgaria și Imperiul Otoman, Pitu Guli a fost ranit intr-un schimb de focuri dintre granicerii turci și rebelii aromani. Transportat la Crușevo, el s-a refacut rapid.</p>
<p>In anul 1903, Pitu Guli a condus un detașament de revoluționari romani, macedoneni și albanezi care au eliberat orașul sau natal, Crușevo, iar la 3 august 1903, aceștia au proclamat Republica de la Crușevo, care, in concepția parinților sai fondatori, ar fi trebuit sa devina parte a unei viitoare Federații Balcanice.</p>
<p>Republica era condusa de un Consiliu format din 60 de membri. 20 dintre ei erau romani, 20 erau macedoneni, iar 20 erau creștini albanezi.</p>
<p>Consiliul trebuia sa indeplineasca rolul unui Parlament al Republicii de la Crușevo.</p>
<p>Membrii Consiliului au ales un Guvern Provizoriu, compus din șase membri, cate doi din fiecare comunitate. Pitu Guli indeplinea rolul unui adevarat șef al armatei revoluționare.</p>
<p>Președintele Republicii a fost ales macedoneanul Nikola Karev, iar premier a devenit aromanul Dinu Vangel.</p>
<p>Conducatorii Republicii de la Crușevo au facut un apel și la musulmanii din Balcani sa se alature revoluției, pentru a scapa de tirania sultanului.</p>
<p>Insa, la doar 10 zile de la proclamarea Republicii de la Crușevo, orașul a fost atacat de o puternica armata otomana, pornita in ofensiva din Bitolia, un important oraș locuit de aromanii din sudul Macedoniei de azi.</p>
<p>Pitu Guli a decis sa formeze un detașament de sacrificiu, compus din razboinicii aromani din Crușevo, care sa intarzie inaintarea armatei otomane, pentru a da timp autoritaților revoluționare sa se refugieze spre nord și sa organizeze rezistența antiotomana.</p>
<p>Ceata lui Pitu Guli a ocupat o poziție strategica in zona muntoasa Piatra Ursului.</p>
<p>Aromanii au reușit sa reziste o zi intreaga in fața unei forțe otomane copleșitoare.</p>
<p>Pitu Guli și membrii cetei sale și-au pierdut viața in confruntarea cu otomanii, iar forțele macedonenilor și albanezilor au reușit sa se salveze. Insa sacrificiul lui Pitu Guli și al cetei sale a fost in van.</p>
<p>Revolta creștinilor, cunoscuta și sub numele Ilinden, a fost inabușita de otomani. Orașul Crușevo a fost cucerit de armata sultanului.</p>
<p>Potrivit istoricului Georgi Khazdiev, otomanii au organizat represalii salbatice. 201 sate au fost distruse. 12.400 de case au fost arse pana la temelii. 4.694 de oameni, suspectați ca ar fi luat parte la mișcarea revoluționara, au fost uciși.</p>
<p>Represaliile au determinat un adevarat exod. Aproximativ 30.000 de oameni au fost nevoiți sa se refugieze in Bulgaria. Aceste represalii au devenit subiectul unor reportaje cutremuratoare publicate in presa europeana a timpului, iar indignarea opiniei publice i-a determinat pe imparații Francis Iosif al Austro-Ungariei și Nicolae al II-lea al Rusiei sa adreseze note ultimative Imperiului Otoman, iar aceste acte au determinat autoritațile din Constanti-nopole sa ordoneze incetarea masacrelor și sa acorde unele compensații financiare victimelor.</p>
<p>Insa moștenirea simbolica a Republicii de la Crușevo este una deosebit de importanta. Republica din 1903 este considerata drept precursorul statului macedonean de azi.</p>
<p>Pitu Guli este, de asemenea, considerat drept unul dintre cei mai importanți eroi ai romanilor balcanici insa este aproape necunoscut in Romania, in condițiile in care istoriografia oficiala este concentrata asupra evenimentelor și personalitaților romanești de la nord de Dunare și ignora in mare masura istoria celorlalte ramuri ale poporului roman, aromanii, meglenoromanii și istroromanii.</p>
<p>(“Povestea romanului omagiat in Imnul de stat al Macedoniei” de Claudiu Padurean in Romania Libera din 7 august 2014).</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://iframewidth=560height=315src=//www.youtube.com/embed/Xd1awjLZLswframeborder=0allowfullscreen/iframe"><iframe loading="lazy" src="//www.youtube.com/embed/Xd1awjLZLsw" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></a></p>
<figure id="attachment_2706" aria-describedby="caption-attachment-2706" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-2706 size-full" title="Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1.jpg" alt="Pitu Guli, Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1-300x223.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1-465x346.jpg 465w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-2706" class="wp-caption-text">Pitu Guli, Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei</figcaption></figure>
<p>Surse:</p>
[1] <a href="http://daimadeadun.wordpress.com/" rel="nofollow">daimadeadun.wordpress.com</a></p>
[2] c<a href="https://cersipamantromanesc.wordpress.com/category/romanii-din-jurul-romaniei/page/2/" target="_blank">ersipamantromanesc.wordpress.com</a></p>
<p>&nbsp;</p>
</div>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei' data-link='https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/">Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>4</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Hyperboreii si Zamolxismul</title>
		<link>https://glasul.info/2014/06/10/hyperboreii-si-zamolxismul/</link>
					<comments>https://glasul.info/2014/06/10/hyperboreii-si-zamolxismul/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 10 Jun 2014 12:22:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Branislav Stefanovski]]></category>
		<category><![CDATA[geto-dacii]]></category>
		<category><![CDATA[Hyperboreii]]></category>
		<category><![CDATA[Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[macedoroman]]></category>
		<category><![CDATA[Zamolxismul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=200</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Lucrarea macedoneanului Branislav Stefanovski ofera accesul la izvoare si la un tezaur de informatii istorice necunoscute pana acum in istoriografia romana si care sunt in concordanta cu izvoarele indirecte din scrierile istoricilor sau autorilor antici. In acelasi timp, amploarea si complexitatea investigatiei multidisciplinare, realizata cu instrumente istorice, lingvistice, arheologice, recursuri la Biblie, propune ipoteze indraznete...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2014/06/10/hyperboreii-si-zamolxismul/">Hyperboreii si Zamolxismul</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Lucrarea macedoneanului Branislav Stefanovski ofera accesul la izvoare si la un tezaur de informatii istorice necunoscute pana acum in istoriografia romana si care sunt in concordanta cu izvoarele indirecte din scrierile istoricilor sau autorilor antici.</span><br />
<span style="font-size: 14pt;"> <span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span>In acelasi timp, amploarea si complexitatea investigatiei multidisciplinare, realizata cu instrumente istorice, lingvistice, arheologice, recursuri la Biblie, propune ipoteze indraznete legate de cunoasterea lumii vechi si despre radacinile crestinismului.</span></p>
<h2><span style="font-size: 14pt; font-family: impact, sans-serif;">Hyperboreii si Zamolxismul</span></h2>
<p><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Sunt date extrem de utile pentru istoricii din diferite domenii, pentru filozofia istoriei si a cunoasterii si, nu in cele din urma, pentru toti cei care sunt interesati de propria cunoastere.</span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Branislav Stefanovski s-a nascut la 23 decembrie 1951 in Macedonia  si este inginer electronist, pictor, poet, apicultor profesionist, cercetator in domeniile istoriei, limbii, religiei si mitologiei, heraldicii si toponimiei, expert in medicina alternativa si are deja publicate mai multe studii si carti legate de lumea traco-daca dar si depsre macedo-romani.</span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Sursa: </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: x-small;">1) <a href="http://www.editurauranus.ro/index.php?option=com_content&amp;task=view&amp;id=198&amp;Itemid=36">http://www.editurauranus.ro</a>  apud Glasul-Moldovei.blogspot.md</span></p>
[info]Zamolxianismul avea la geto-daci un caracter de cunoastere si de insusire a unor deprinderi morale de viata. Din putinele izvoare scrise care s-au pastrat pana in zilele noastre, putem spune ca aceasta religie insufla un cod moral unic in aceasta zona a Europei pentru acele vremuri, fiind de altfel printre putinele religii monoteiste din regiune de care avem acum cunostinta.[/info]
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Hyperboreii si Zamolxismul' data-link='https://glasul.info/2014/06/10/hyperboreii-si-zamolxismul/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2014/06/10/hyperboreii-si-zamolxismul/">Hyperboreii si Zamolxismul</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2014/06/10/hyperboreii-si-zamolxismul/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
