Cinci ani de zile a durat lupta lui Gheorghe Funar în justiție pentru a anula o amendă dată de CNCD (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării) pentru că într-o emisiune de televiziune din octombrie 2014 a spus că maghiara este „limba cailor”.

“Fostul primar s-a luptat cinci ani prin tribunale iar finalul a fost pe măsura așteptărilor sale. Curtea de Apel Cluj a decis anularea hotărârii CNCD prin care Gheorghe Funar, fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, a fost amendat pentru că a spus într-o emisiune din octombrie 2014 că maghiara este „limba cailor””, scrie Monitorul de Cluj

[one_half]

Catolicismul si revizionismul maghiar – Petre Turlea

[/one_half]

Soluția pe scurt: „Admite cererea formulată de reclamantul Funar Gheorghe în contradictoriu cu pârâţii CNCD şi Tánczos Barna şi în consecinţă: Anulează Hotărârile nr. 159/18.03.2015 şi nr. 263/10.06.2015 pronunţate de CNCD. Obligă pârâtul la plata, în favoarea reclamantului, a sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel Cluj. Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei, azi, 22.05.2020”.

Articolul Gheorghe Funar a câștigat împotriva CNCD după ce spusese că maghiara e “limba cailor” apare prima dată în Glasul.info.

Deși Ungaria a asimilat forțat cel puțin un milion de români care au avut neșansa ca să rămână încă captivi pe teritoriul Ungariei la începutul secolului trecut, asta și prin largul concurs al marilor puteri europene care au lăsat la discreția unui stat abuziv, opresiv și cu o politică șovină, mai mult de două milioane de nemaghiari, acum vrea să facă același lucru și pe teritoriul României?

“Maghiara a cucerit și ultima redută. Examen de licență, de doctorat, de master, ”pe limba lui”.Minoritățile ar putea de acum înainte să susțină examenele de admitere la orice facultate, program de master și doctorat în limba maternă, stabilește un proiect de lege inițiat de UDMR, votat luni în Senat, cameră decizională, și care pentru a intra în vigoare mai are nevoie doar să fie promulgat de președintele Iohannis.”, scrie ancheteonline.ro

Din circa un milion de români (n.r. incluzând aici și aromânii / macedoromânii din Balcani, istroromânii și vlahii, din Croația și Serbia refugiați în Ungaria) prezenți la începutul secolului trecut pe teritoriul Ungariei, astăzi dacă se mai găsesc abia câteva zeci de mii, dar și aceia aflați în cursul unui proces foarte avansat de maghiarizare.

La adăpostul unor discursuri ipocrite legate de toleranță și multiculturalism, UDMR-ul își continuă politicile de maghiarizare agresivă a populației românești care a avut ghinionul să se nască în județele sau în localitățile unde UDMR-ul controlează politic și instituțional tot ce mișcă.

Pentru Tâmpiții care “conduc” țara și ne transformă “pas cu pas” în Ungaria, recomandăm vizionarea unui tulburător documentar realizat de către Răzvan Butaru despre românii maghiarizați din Doboi, Harghita, un film intitulat “Ultimii români”. Să vadă și cei care au pus copita și au votat pentru acest proiect inițiat de UMDR, de ce i-am făcut/numit public Tâmpiți:

Articolul Tâmpiții care “conduc” țara ne transformă “pas cu pas” în Ungaria? Examenele de licență, doctorat și master, de acum și în maghiară!? apare prima dată în Glasul.info.

Una dintre cele mai negre pagini din istoria neamului românesc s-a început a scrie odată cu ziua de 5 septembrie 1940, atunci când prima unitate militară maghiară invadează România, trecând frontiera pe la pe la Sighetu Marmației.

La numai cinci zile după Dictatul de la Viena de la 30 august 1940, în dimineața zilei de 5 septembrie a aceluiași an, prima unitate militarizată maghiară trecea frontiera pe la Sighetu Marmației, ajungând în foarte scurt timp până în Ocna Șugatag.

Pe data de 7 septembrie 1940, armata lui Miklós Horthy intra deja în Baia Mare, beneficiind de o primire oficială fastuoasă în fruntea căreia se afla Alexandru Rakoczi, primul din cei sapte primari care aveau să conducă orașul pe timpul invaziei și ocupației horthiste.

Numai între 30 august 1940 – 1 noiembrie 1941 se înregistraseră deja un număr de cel puțin 919 omoruri, 1.126 de schingiuri, 4.126 de bătăi, 15.893 de arestări, 124 de profanări, 525 de devastări colective și individuale, precum și 218.919 de expulzări ale românilor din Ardealul de Nord peste linia de demarcație.

Sunt consemnate de asemenea și torturile îndurate de către etnicii români pentru a semna declarații potrivit cărora doreau de bunăvoie să plece din Ardealul de Nord și să-și părăsească casele și avuțiile pentru a trece în Regatul României ca refugiați. În paralel se trece la maghiarizarea instituțională a numelor românești și a toponimelor românești de pretutindeni de prin Ardealul de Nord aflat sub ocupație horthista.

[one_half]

VASILE STOICA Suferintele din Ardeal

[/one_half]

Pagina neagră de istorie a neamului românesc se completează în următoarea perioadă cu mult sânge și suferință din partea românilor, având loc binecunoscutele și odioasele masacre de la Ip, Treznea, Moisei, Sărmașu, Mureșenii de Câmpie, Nușfalău, etc.

Dacă în doar primii doi ani de ocupație au fost consemnate mii de cazuri de crime, torturi și abuzuri împotriva românilor din Ardealul de Nord înfăptuite de către ocupația horthistă, oare poate măcar cuprinde imaginația noastră câte astfel de orori au avut loc secole la rând împotriva neamului românesc aflat sub opresiune maghiară în Transilvania, Maramureș, Banat, Crișana și în Ungaria?

Articolul La 5 septembrie 1940 prima unitate militară maghiară invadează România, trecând frontiera pe la pe la Sighetu Marmației apare prima dată în Glasul.info.

Batalia de la Guruslau (maghiara Goroszló) de la 3 august 1601, batalia pentru Transilvania

Bătălia de la Guruslău (maghiară Goroszló) a avut loc pe 3 august 1601 și s-a dat între oastea Imperiului Habsburgic condusă de Giorgio Basta, o oaste de cazaci și oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul pe de o parte și oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory pe de altă parte. Ea a făcut parte dintr-o serie de confruntări militare între Imperiul Otoman și statele europene în perioada 1591-1606.

Mihai Viteazul i-a cerut ajutor împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg cu prilejul unei vizite făcute la Praga în perioada 23 februarie – 5 martie 1601. Împăratul i-a acordat ajutor atunci când a auzit că generalul Giorgio Basta a pierdut controlul asupraTransilvaniei în favoarea nobilimii maghiare transilvănene conduse de Sigismund Báthory, care acceptase protecția Imperiului Otoman. Între timp, forțele loiale lui Mihai din Țara Românească conduse de fiul său, Nicolae Pătrașcu, îl alungaseră pe Simion Movilă din Moldova și se pregăteau să reintre în Transilvania.

[info]Vetre manastiresti din Transilvania si Maramures[/info]

Batalia de la Guruslau (maghiara Goroszló) de la 3 august 1601, batalia pentru Transilvania

Bătălia a avut loc între două armate, cea a lui Mihai Viteazul (valahi și cazaci) împreună cu Giorgio Basta pe de o parte și cea a lui Sigismund Báthory pe de altă parte. Bătălia a avut loc la 3 august 1601, între orele 09-19. Bătălia de la Guruslău a avut loc pe câmpia râului Guruslău.

Dupa doar sase zile de la aceasta batalie, Mihai Viteazul este ucis miseleste de catre asasini la aproximativ 3 km de orasul Turda, cel mai probabil chiar din ordinul generalului Basta. Trupul domnitorului roman a fost ingropat pe campia Turzii, iar capul sau a fost dus de catre comisul Radu Florescu la manastirea Dealului, in apropiere de Targoviste.

Sursa: ro.wikipedia.org

Articolul Batalia de la Guruslau (maghiara Goroszló) de la 3 august 1601, batalia pentru Transilvania apare prima dată în Glasul.info.