Academia Română are programată pentru data de 17 octombrie 2023 o ,,Sesiune Aniversară  Academician Marius Porumb – 80,, .

Academicianul clujean Marius Porumb va împlini în această lună frumoasa vârstă de 80 de ani, prilej cu care Academia Română va organiza o amplă manifestare.

În Aula Academiei Române vor fi prezenți de la ora 11,00, președintele Acad. Ioan Aurel Pop, cei patru vicepreședinți precum și alți academicieni, oameni de artă și cultură, prieteni, apropiați ai acad.Marius Porumb, invitați. Nu va lipsi nici Î.P.S.S. Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și  Sălajului.

La ceas aniversar, academicianul Marius Porumb își va lansa lucrarea ,,Pictura românească din Transilvania Sec. XIII-XVIII,, tipărită la Editura Academiei Române & Editura MEGA.

Academicianul Marius PORUMB este Istoric de artă, Directorul Institutului de Arheologie și Istoria Artei, Academia Română, Filiala Cluj−Napoca.

S−a născut la 9 octombrie 1943 în localitatea Grozești−Lăpușna, Republica Moldova. A urmat cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș−Bolyai“ din Cluj−Napoca (1961−1966). În anul 1973 devine doctor în istorie, specialitatea istoria artei, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Virgil Vătășianu, „Icoane românești din Transilvania (sec. XV−XVIII)”. A urmat specializări în domeniul civilizației și culturii bizantine la Ravenna, Italia (1971) și la Bari (1977, 1978, 1980, 1981, 1984).

În perioada 1966−1990 a fost cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj−Napoca. Începând cu anul 1992 este director al Institutului de Arheologie și Istoria Artei, Cluj−Napoca. În perioada 1984−1985 a susținut cursuri postuniversitare la invitația Academiei de Arte București. Din anul 1990 este profesor și conducător științific de doctorat în specialitatea istoria artei al Universității „Babeș−Bolyai“ din Cluj−Napoca.

Este coordonatorul principal al monumentalei lucrări ARTA din România, lansată în anul 2019 la Academia Română și prin bunăvoința domniei sale, și la Carei, de Ziua Armatei, în același an.

Ampla lucrare, cuprinde materiale ale celor mai importanți cercetători ai domeniului, ce fac parte din elita istoriei și criticii de artă din România și este o remarcabilă realizare, cuprinzând în cele două volume peste 1500 pagini de text și peste 2100 fotografii color, numeroase desene, planuri, gravuri și fotografii istorice. Bogatul material ilustrează un excepțional tezaur artistic al României, cu numeroase aspecte ale realizărilor și performanțelor artistice, documentate de cercetările din ultimele decenii, fenomenul artistic românesc remarcându-se printr-o superbă originalitate și o permanentă conexiune cu lumea europeană.

Activitatea academicianului Marius Porumb este deosebit de amplă. Este fondator şi redactor responsabil al primei reviste de artă medievală din România „Ars Transilvaniae“.

De-a lungul timpului a avut calitatea de membru în colegiile de redacție ale mai multor publicații periodice: „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca“, „Studii şi cercetări de istoria artei“, „Revue Roumaine de l’histoire de l’art“, „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice“, „Revista Monumentelor Istorice“, „Apulum, Acta Musei Apulensis“, „Acta Musei Napocensis“, „Ephemeris Napocensis“, „Sargetia, Acta Musei Devensis“, „Biharea, Muzeul Ţării Crişurilor“, „Terra Sebus“, „Ephemeris Dacoromana“.

Titlurile și distincțiile primite de-a lungul anilor se întind pe pagini întregi și sunt menționate pe pagina dedicată excelenței sale la Academia Română. AICI

Este unul dintre membrii de onoare ai ASTRA Despărțământul ,,Aurel Coza,, Carei și este mereu prezent la manifestările acesteia precum și la comemorările anuale din 25 octombrie ale eroilor români căzuți în luptele pentru eliberarea patriei.

La ceas aniversar, urăm distinsului academician Marius Porumb, multă sănătate, succes în tot ceea ce își propune să realizeze și multe zile senine.

Buletin de Carei

Articolul  17 octombrie 2023: Sesiune aniversară „Academician Marius Porumb – 80“ apare prima dată în Glasul.info.

108 ani de la nașterea marelui sculptor

GHEZA VIDA (1913-1980)

La 28 februarie 1913 s-a născut la Baia Mare Gheza Vida marele sculptor român de talie europeană, autorul unor remarcabile monumente de for public: Monumentul Ostașului Român de la Carei, Monumentul Martirilor de la Moisei și Sfatul bătrânilor din Baia Mare.

Anul acesta la 108 ani de la nașterea sa îi evocăm personalitatea și creația artistică, amintind cuvintele sale: „Maramureșul m-a format ca om și ca artist. Îi rămân adânc recunoscător”.

În Centrul istoric al municipiului Baia Mare poate fi vizitat Muzeul Memorial Gheza Vida, spațiu în care este reconstituit atelierul maestrului cu numeroase sculpturi, desene, gravuri.

Un gând pios pentru marele sculptor ! Fie-i memoria binecuvântată!

Zoe Vida și Marius Porumb

Articolul 28 Februarie 1913: Se năștea GHEZA VIDA apare prima dată în Glasul.info.

Anul acesta, la 11 mai, se împlinesc patru decenii de când maestrul Gheza Vida, unul dintre cei mai importanți artiști ai României postbelice a plecat spre veșnicie.

S-a născut la 28 februarie 1913 la Baia Mare, străveche localitate minieră, a cărei faimă artistică internațională se datora școlii de pictură întemeiată la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Vida a început să sculpteze încă din tinerețe, mai întâi personaje din lumea satului maramureșean sau inspirate din viața minerilor, manifestând o puternică comuniune și admirație față de arta populară , care îi va fi un permanent izvor de inspirație.

Atmosfera artistică de la Baia Mare l-a influențat încă din 1932, frecventând atelierul pictorului Alexandru Ziffer, care mereu afirma că Vida va avea un strălucit viitor. Debutul artistic și expozițional are loc în 1937 la Baia Mare, când expune două sculpturi (Miner și Țăran legat de stâlp), lucrările fiind elogiate în presa locală.

În toamna aceluiași an pleacă spre Spania unde participă ca voluntar în Armata republicană. Traversează întreaga Europă și se întoace la Baia Mare în 1941, orașul împreună cu întregul Maramureș fiind în urma Dictatului de la Viena, sub ocupație horthystă.

Compozitii tematice in sculptura moldoveneasca 1940-2010 – Ana Marian

Fiind român și având cetățenie română, a fost atent supravegheat de poliție, fiind de trei ori concentrat în detașamentele de muncă forțată din Ungaria. În timpul șederii la Budapesta urmează cursurile Academiei de Belle-Arte (1942-1944), având ca profesor pe Jenö Bori.

După eliberarea de sub ocupația horthystă, Vida s-a înrolat voluntar în Armata Română, luptând pe frontul antihitlerist.Revenind după război acasă la Baia Mare, Gheza Vida sculptează și participă la expoziții începând cu anul 1946 la Cluj, iar în 1948 expune la Expoziția regională a Transilvaniei grupul statuar Dans oșenesc și Buciumașul, lucrări ce în decembrie același an au fost expuse la București la Palatul Republicii, fiind admirate și apreciate elogios de critica de specialitate.

„În sculptura în lemn, Gheza Vida este, alături de Brâncuși și Ladea, cel mai apropiat de linia tradiției populare, iar Dans Oșenesc, cioplit dintr-un trunchi de copac de către Vida, este una din pilduitoarele înfăptuiri în acest material” (Petre Comarnescu, 1958).

În anii următori artistul participă la numeroase expoziții personale și colective din țară (Baia Mare, Cluj Napoca, Brașov, Satu Mare, București) și în străinătate (Bienala internațională de la Veneția, Moscova, Budapesta, Cairo, Alexandria, Damasc, Bratislava, Berlin, Praga, Sankt Petersburg, Sofia, Paris, Varșovia, Belgrad, Helsinki, Bologna, Torino, Roma, Londra, Haga, Oslo, Bruxelles).

În 1964 se inaugurează, la Carei, Monumentul Ostașului Român, operă datorată sculptorului Gheza Vida, care a colaborat cu arhitectul Anton Dâmboianu, grandiosul complex monumental fiind o realizare de excepție a artei monumentale de for public din România.

Opera maestrului Vida, sculpturile sale de o remarcabilă vigoare, înfățișează adesea personaje în atitudini genuine din viața cotidiană a maramureșenilor (La fân, Odihna,
Horitoarea, Țărancă cu coșul, Cap de țăran, Butimanul, Tropotita, Dans oșenesc, Veselia, Recolta, Miner cu lămpaș, Mineri, Miner citind, Copil cu pasăre, Copil mâncând, Muncitor forestier, Femeie împovărată), precum și personaje și secvențe ale istoriei românești ( Horia, Cloșca și Crișan, Balada lui Pintea, Pintea Grigore judecând un boier, Dragoș Vodă, Menumorut, Voievodul Gelu, Bogdan Vodă, Răscoala).

Un mare grup de sculpturi au o bogatăîncărcătură metaforică, fiind inspirate din universul mitic maramureșean (Omul apelor, Omul dintre focuri – Foca, Omul nopții, Omul pădurii, Cușma dracului, Mărțoaia, Vâlva minelor, Varvara, Carnaval, Botejunea de pe Iza).

Cioplit mai întâi în lemn în 1966, Monumentul țăranilor martiri de la Moisei a fost transpus în piatră în 1972, despre care criticul Constantin Prut scria că monumentalul complex este „ o sinteză a spiritualității românești atingând acea tensiune unică la care s-a afirmat vocația ordinii, a echili\brului psihic și cosmic, a locului impregnat decisiv de umanitate, de sanctuarele dacice sau din spațiile brâncușiene”.

Călătorind prin Maramureș Geo Bogza nota; „În vara trecută, oamenii Maramureșului nu s-au desmințit și au ridicat la Moisei, din trainic și nobil lemn de stejar, un complex monumental, cum nu se mai găsește… căruia i se poate spune așa pe bună dreptate, ca aceluia ridicat de Brâncuși la Târgu Jiu.

Totul este sobru, sever, plin de simboluri și semnificații profunde și reintegrând în nobilele tradiții ale Maramureșului, amintirea celor douăzeci și nouă de fii ai săi, uciși de cea mai rea fiară ce și-a purtat pașii pe acolo. Autorul acestui monument inspirat din sanctuarul dacic, este sculptorul Gheza Vida a cărui faptă merită lauda întregului nostru popor”.

Sfatul bătrânilor, realizat mai întâi în lemn (1973) și apoi în piatră, amplasat la Baia Mare ca un simbol în vecinătatea Palatului administrativ, este un grup statuar impresionant, cu o largă deschidere filosofică, ce vine dinspre străvechea civilizație a satului românesc, reprezentând un moment profund și solemn legat de viața obștei.

Ansamblurile monumentale create de Vida au devenit simboluri naționale în conștiința publică românească, Monumentul Ostașului Român de la Carei sau Monumentul țăranilor martiri de la Moisei, excepționale realizări artistice, sunt adevărate repere în evoluția sculpturii contemporane românești.

Vasta și valoroasa operă înfăptuită de maestrul Vida se află în patrimoniul a numeroase muzee din țară, dar și din străinătate, opera sa fiind încununată cu numeroase premii și distincții: Premiul de Stat (1953), titlul de Maestru Emerit al Artei (1957), Artist al Poporului (1964), Steaua Republicii (1978).

În 1974 Gheza Vida a fost ales membru al Academiei Române, cel mai înalt for științific și cultural al țării.Fiu al Maramureșului, Vida a lăsat o valoroasă moștenire, îmbogățind patrimoniul cultural național.

Atelierul memorial (întemeiat în 2013 cu sprijinul municipiului Baia Mare), este ofranda inchinată orașului natal. În orașul de la poalele Dealului Florilor arta sculptorului este mereu prezentă în Muzeul de Artă, la Atelierul Memorial din Centrul istoric, prin monumentele de for public Sfatul bătrânilor, Statuia Minerului, sau Statuile de lemn dela Moisei de la Muzeul Etnografic, Colecția de Cactuși din Parcul central străjuită de figura în bronz a maestrului (realizare Ioan Marchiș), sunt tot atâtea locuri în care ne întâlnim cu nemuritorul Vida.

La împlinirea a patru decenii de la înveșnicirea marelui sculptor, recunoștință și pioasă amintire !

Acad. MARIUS PORUMB

Articolul GHEZA VIDA A PLECAT SĂ SE ÎNTÂLNEASCĂ CU BRÂNCUȘI! apare prima dată în Glasul.info.

“Arta din România, carte-monument de a cărei apariție s-a îngrijit academicianul Marius Porumb a fost lansată de Ziua Armatei la Carei la Catedrala ortodoxă  Sf.Dimitrie, în prezența Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului în organizarea Academiei Române, a Asociațiunii ASTRA Carei și a Direcției de Cultură Carei.

Academicianul Marius Porumb  a cucerit  asistența prin  alesele cuvinte cu care a motivat apariția acestei lucrări marcante pentru poporul român dar  mai ales prin  căldura sufletească ce răzbătea din exprimare. Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului a avut cuvântul de final. Cuvinte de o mare încărcătură emoțională care au îndemnat la iubirea de neam și țară.

,,Sinteza privind Arta din România din preistorie în contemporaneitate vede lumina tiparului după 50 de ani de la apariția ultimului tratat de istoria artei, publicat de Institutul de Istoria Artei al Academiei Române la Editura Meridiane. Sinteza prezentă este   redactată de peste 40 de autori, cei mai importanți cercetători ai domeniului, ce fac parte din elita istoriei și criticii de artă din România.

Arta din Romania din Preistorie in Contemporaneitate vol. I, II

Cele  două volume cuprind peste 1500 pagini de text și  peste 2200 de fotografii color la care se adaugă desene, planuri și relevee, gravuri și fotografii istorice. Bogatul material ilustrează un excepțional tezaur artistic  al României, cu numeroase aspecte ale realizărilor și performanelor artistice, documentate de cercetările din ultimele decenii, fenomenul artistic românesc remarcându-se printr-o superbă originalitate și o permanentă conexiune cu lumea europeană. “

Preluare BuletindeCarei.ro

Articolul Carte-monument lansată la Carei de Ziua Armatei: “ARTA DIN ROMÂNIA, din preistorie în contemporaneitate” apare prima dată în Glasul.info.

Marți, 9 iulie 2019, de la ora 12:00 în Aula Magna a Academiei Române din București, va avea loc lansarea unei lucrări monumentale în două volume la Academia Română din București, intitulată “ARTA din România. Din preistorie în contemporaneitate“. Lansarea va avea loc în prezența autorilor și a conducerii Academiei Române.

Lucrarea ce apare în 2 volume la Editura Academiei Române & Editura Mega Sinteza, cuprinde peste 2.200 de pagini cu peste 2.400 de imagini color în formatul 31,5×24,5 cm.

Nu mai puțin de 40 de autori, nume care se regăsesc în elita istoricilor și criticilor de artă din țara noastră, și-au pus semnăturile pe textele ce apar în această lucrare monumentală, sintetizată și coordonată de acad. Răzvan Theodorescu și acad. Marius Porumb.

Sursa / Foto: BuletindeCarei.ro

Articolul Invitație la lectură: ARTA DIN ROMÂNIA, o lucrare monumentală ce va fi lansată la Academia Română apare prima dată în Glasul.info.