Evenimentele românești de mare amploare din Transilvania din luna mai a anului 1848 au atras atenția și îngrijorarea guvernului ungar de la Peste (n.r. Budapesta). Marea Adunare Națională de la Blaj din 3/15 mai 1848 a fost semnalul că ungurii pierd controlul tot mai mult în Transilvania și că mișcarea de redeșteptare națională a românilor ardeleni nu mai poate fi oprită decât prin forță brută, prin atrocități și masacre împotriva românilor.

Revendicările națiunii române din Transilvania au stârnit panică la Budapesta și liderii guvernului ungar deja stabileau măsuri împotriva liderilor români ardeleni. Unul dintre cei vizați de aceste măsuri era și Avram Iancul, liderul incontestabil al Revoluției românești din Transilvania de la 1848.

La sfârșitul lunii mai 1848, Iancu, alături de fruntașii români din Munții Apuseni, au ținut o consfătuire la Câmpeni, pentru a decide atitudinea de urmat în privința iobăgiei, care încă nu fusese ștearsă legal.

La 4 iunie, baronul Perenyi a înaintat un raport despre situația din Munții Apuseni, iar ca urmare, la 6 iunie 1848, comisarul guvernului din Pesta a ordonat luarea de măsuri severe împotriva lui Avram Iancu.

Aflat la Sibiu, Avram Iancu a aflat noile știri despre situația politică din Transilvania: guvernul Transilvaniei, întrunit în ziua de 29 mai la Cluj, decretase unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără să se dezbată memoriul românilor care constituiau majoritatea în Transilvania (1.250.000 români față de cca 600-700.000 maghiari și 250.000 sași), precum și dizolvarea Comitetului Național Român de la Sibiu, amenințând cu pedepse aspre pe cei care ar îndrăzni să mai convoace adunări.

Articolul 6 Iunie 1848 – Comisarul guvernului din Pesta a ordonat luarea de măsuri severe împotriva lui Avram Iancu apare prima dată în Glasul.info.