La începutul lunii iulie 1601, Mihai Viteazu îşi schimbă tabăra militară de la Debreţin, trece prin Carei, apoi se aşează la Moftin pe malul stâng al râului Crasna.

La începutul lunii iulie 1601, în tabăra militară a lui Mihai Viteazu de la Moftin se aflau peste 16.000 de oameni, din care 8.000 erau călăreţi. De remarcat este faptul că Mihai Viteazu din tabăra de la Moftin s-a deplasat de mai multe ori în cetăţile din Carei şi Satu Mare, pentru a definitiva strategia de eliberare a Ardealului.

Trecerea lui Mihai Viteazul prin Satu Mare la 13 iulie 1601 este un episod important din ultima sa campanie militară înainte de moartea sa tragică, la 9 august 1601. Evenimentul are loc în contextul pregătirilor pentru bătălia de la Guruslău, care a avut loc pe 3 august 1601, unde Mihai, aliat cu generalul imperial Giorgio Basta, a înfrânt armata condusă de Sigismund Báthory.

După ce a fost înlăturat de Basta în toamna anului 1600 și a pierdut controlul asupra celor trei țări românești (Țara Românească, Transilvania și Moldova), Mihai nu a renunțat la visul său de reunificare.Cu sprijinul împăratului Rudolf al II-lea, a reușit să obțină o nouă armată de mercenari, formată din aproximativ 8000 de oameni, majoritatea străini (valoni, italieni, nemți, cehi etc.).

La mijlocul lunii iulie 1601, în marș spre Transilvania, Mihai trece prin Satu Mare, un punct strategic important al vremii, situat pe ruta spre Cluj și Guruslău. După traversarea orașului Satu Mare, Mihai își stabilește tabăra pe câmpia Moftinu Mic, unde face un popas strategic. Acest popas a avut rolul de a reorganiza trupele, a asigura logistica și de a consolida moralul mercenarilor înainte de confruntarea finală cu Sigismund Báthory. Tot aici este posibil să fi avut loc consfătuiri militare importante între Mihai și căpitanii săi.

Trecerea prin Satu Mare și oprirea la Moftinu Mic arată strategie militară, cunoașterea terenului și importanța logisticii în campaniile lui Mihai. Demonstrează că, în ciuda trădărilor și a resurselor limitate, Mihai a continuat să lupte pentru cauza sa națională, susținut de propriul prestigiu și de autoritatea sa militară.

După victoria de la Guruslău, Mihai Viteazul a fost asasinat mișelește la 9 august 1601 din ordinul lui Basta, chiar dacă tocmai își recâștigase poziția în fruntea armatei române și imperiale.

Articolul Mihai Viteazu trece de la 13 iulie 1601 prin Satu Mare cu 8000 de mercenari aflaţi sub comanda sa, după care îşi stabileşte tabăra pentru popas pe câmpia Moftinu Mic apare prima dată în Glasul.info.

Joi, 4 iunie începând cu ora 14, sărbătorim Trianonul la Sfântu Gheorghe, printr-un eveniment cultural ce cuprinde poezie si cântec românesc, în fața Statuii lui Mihai Viteazu!

Pentru Jertfa de sânge prin care s-a înfăptuit Marea Unire, pentru a cinsti eroismul Armatei Române din Campania Militară din 4 august 1919 de înfrângere a bolșevismului din Ungaria, pentru tot acest sânge românesc care a fost în cerneala iscălirii Tratatului de la Trianon, mergem la Sfântu Gheorghe. De ce aici, si nu la Brasov, Iasi, sau Craiova?

Pentru că nici la Brasov, nici la Iasi, nici la Craiova, nici la Galați, forțele iredentiste maghiare nu cer autonomie teritorială. La Sfântu Gheorghe, da, se întâmplă acest lucru. An de an se adună, inclusiv acum, pe 4 iunie, pentru a deplânge Tratatul de la Trianon. An de an, zi de zi, contestă Tratatul de la Trianon. ,,Nem, nem, soha!” nu se aude în stradă la București sau la Botoșani, ci în Covasna si Harghita, mai ales.

De aceea sărbătorim PACEA acestui Tratat la Sfântu Gheorghe, pentru că acolo este contestată Jertfa Eroilor noștri prin care România a devenit Întreagă, prin care a fost consfințit faptul că Transilvania este Pământ Românesc.

Steagul Tricolor, Poezia si Cântecul Românesc, aici trebuie să se audă cu precădere, pentru ca toată lumea să înteleagă, ce nu a înțeles într-o sută de ani: Transilvania este Pământ Românesc, Harghita si Covasna aparțin Statului Național Român, Limba Română este singura limbă oficială pe tot cuprinsul acestui Stat.

De aceea venim si ”fluturăm” Tricolorul aici, de 1 Decembrie, de 24 Ianuarie, de Trianon, pentru că în toate aceste zile, alții arborează steaguri negre, sau pe cele ale Ungariei. Aici este nevoie mai întâi de afirmarea Identității Naționale Românești, pentru că aici, această Identitate, este contestată si se vrea a fi ștearsă. Pentru un așa zis ”ținut secuiesc” UDMR elaborează legi de autonomie, nu pentru Tulcea sau Iași.

Noi, cei care venim din alte colțuri ale Țării în Covasna sau Harghita, nu venim si ”plecăm”, ci rămânem aici, pentru că oasele bunicilor si străbunicilor noștri din Moldova si Țara Românească sunt rămase si aici, pe câmpurile de luptă datorită cărora Covasna si Harghita sunt două județe din România.
Trăiască Pacea de la Trianon!

Autor: Mihai Tîrnoveanu

Articolul Trianonul sărbătorit la Sfântu Gheorghe: poezie si cântec românesc, în fața Statuii lui Mihai Viteazu! apare prima dată în Glasul.info.

Complexul Leul de Aur din Sebeș, locul de popas al voievodului Mihai Viteazul, atât în anul 1599 după victoria extraordinară repurtată de armatele sale la Șelimbăr, cât și în anul 1600 pentru lucrările Dietei din Transilvania, perioadă în care a acordat drepturi fundamentale românilor ardeleni asupriți de cele trei națiuni privilegiate din provincie: sașii, secuii și maghiarii, a primit o donație inedită din partea Societatății Cultural-Istorice „Mihai Viteazu”.

Societatea Cultural-Istorică „Mihai Viteazu” a donat sâmbătă, 7 septembrie 2019, o efigie din bronz a marelui voievod Mihai Viteazu, complexului Leul de Aur din Sebeș.

Inaugurarea efigiei instalate pe zidul exterior al complexului Leul de Aur din Sebeș a fost făcută în prezența proprietarilor clădirii, a primarului Municipiului Sebeș, Dorin Nistor, a domnului Ioan Istrate, în prezența domnului Andrei Țurcanu, director general ANL precum și în prezența unui reprezentant al SMV, respectiv a domnului Mircea Cosma, președintele Societății Cultural-Istorice „Mihai Viteazu” din Ploiești.

Articolul Donație inedită: Societatea Cultural-Istorică „Mihai Viteazu” a donat o efigie din bronz a lui Mihai Viteazu, complexului Leul de Aur din Sebeș apare prima dată în Glasul.info.