La 25 noiembrie 1843 Mihail Kogălniceanu rostea memorabilul “Cuvânt de deschidere al celui dintâi curs de istorie națională” la Academia Mihăileană din Iași, în care definește istoria și rolul ei în cristalizarea conștiinței naționale.

“Trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre impotriva națiilor străine. Neavând istorie, fieștecare popor dușman ne-ar putea zice cuvintele dlui Aaron.

“Începutul ce ai este necunoscut, numele ce porți nu este al tău, nici pământul pe care locuiești; soarta ta așa a fost ca sa fii tot după cum ești; leapădă-te de începutul tău, schimbă-ți numele sau primește pe acesta ce ți-l dau eu, ridică-te și du-te din pământul pe care locuiești, căci nu este al tău, și nu te mai munci în zadar, căci tu nu poți fi mai bine de cum ești”.

Și, în adevăr, toate aceste cuvinte ni s-au zis de către străini; începutul nostru ni s-a tăgăduit, numele ni s-a prefăcut, pământul ni s-a sfâșiat, driturile ni s-au călcat în picioare, numai pentru că n-am avut conștiința naționalității noastre, numai pentru că n-am avut pe ce să ne întemeiem și să ne apărăm dreptățile. “, rostea Mihail Kogălniceanu la inaugurarea celui dintâi curs de istorie națională la Academia Mihăileană din Iași

Nota noastră: Cât de actuale sunt astăzi cuvintele rostite atunci de către Mihail Kogălniceanu? Parcă ne regăsim astăzi mai mult ca niciodată în acele vremuri trăite de către înaintașii noștri, când românii erau prigoniți în și din propria lor țară și de pe propriile lor pământuri și “poftiți” să ia calea străinătății și a pribegiei: “ridică-te și du-te din pământul pe care locuiești, căci nu este al tău, și nu te mai munci în zadar, căci tu nu poți fi mai bine de cum ești”!? România, trezește-te la realitate!

Articolul La 25 noiembrie 1843 Mihail Kogălniceanu rostea memorabilul “Cuvânt de deschidere al celui dintâi curs de istorie națională” la Academia Mihăileană din Iași, în care definește istoria și rolul ei în cristalizarea conștiinței naționale apare prima dată în Glasul.info.

In cadrul Adunarii ad–hoc a Moldovei, Mihail Kogalniceanu prezinta Proiectul de rezoluție care cuprindea “dorințele fundamentale” ale romanilor moldoveni, aratand ca “dorința cea mai mare” este Unirea Principatelor intr–un singur stat.

La 7 octombrie 1857, Mihail Kogalniceanu prezinta in Adunarea ad-hoc a Moldovei proiectul de rezolutie care cuprindea “dorintele fundamentale” ale romanilor moldoveni, aratind ca:

[alert-success]”dorinta cea mai mare, cea mai generala, acea hotarita de toate generatiile trecute, acea care este sufletul generatiei actuale, acea care, implinita, va fi fericirea generatiilor viitoare, este UNIREA PRINCIPATELOR INTR-UN SINGUR STAT, o unire care este fireasca, legiuita si neaparata, pentru ca in Moldova si Valahia suntem acelasi popor, omogen, identic, ca nici unul altul, pentru ca avem acelasi inceput, acelasi nume, aceeasi limba, aceeasi religie, aceeasi istorie, aceeasi civilizatie, aceeasi institutii, aceleasi legi si obiceiuri, acelasi temeiuri si aceleasi sperante, aceleasi trebuinte, aceeasi hotare de pazit, aceleasi dureri de trecut, acelasi viitor asigurat si in sfirsit, aceeasi misie de indeplinit”.[/alert-success]

La 7 octombrie 1857, Mihail Kogalniceanu prezinta in Adunarea ad-hoc a Moldovei proiectul de rezolutie, dorinta de Unire a Principatelor intr–un singur stat

Rezolutia a fost votata cu 81 de voturi pentru si 2 voturi contra si cerea autonomia si neutralitatea celor doua Principate, unirea intr-un singur stat cu numele de Romania, print strain dintr-o familie domnitoare europeana, neutralitatea si inviolabilitatea noului stat, guvern reprezentativ si constitutional, garantarea colectiva a celor sapte puteri.

Surse/Note:

[1] Neamul Românesc

[2] istoria.md

Articolul La 7 octombrie 1857, Mihail Kogalniceanu prezinta in Adunarea ad-hoc a Moldovei proiectul de rezolutie, dorinta de Unire a Principatelor intr–un singur stat apare prima dată în Glasul.info.

Pe 9 mai  1877, Mihail Kogalniceanu a proclamat independența Romaniei. A doua zi, 10 mai, actul a capatat putere de lege prin semnarea lui de catre principele Carol I. Guvernul roman a hotarat incetarea platii tributului de 914.000 lei, suma fiind directionata catre bugetul apararii.

Tot cu aceasta ocazie a fost instituit ordinul national Steaua Romaniei cu 5 clase, care trebuia sa fie acordat tururor cetatenilor care se distingeu pe timp de pace sau razboi. Daca puterile europene au primit cu rezerva Proclamatia de Independenta (Franta) sau chiar ostilitate (Imperiul Otoman si Regatul Unit), opinia publica internationala a fost favorabila luptei poporului roman.

Pe 9 mai 1877 Mihail Kogalniceanu a proclamat independenta Romaniei

In sedinta solemna a Adunarii Deputatilor din 9 mai 1877, la o interpelare a lui Nicolae Fleva privind situatia tarii, ministrul de Externe Mihail Kogalniceanu rosteste celebrul discurs ce proclama independenta Romaniei:

[one_half]

Armata română în Războiul de independență – Cornel Scafes, Horia Serbanescu, Corneliu Andonie, Ioan Scafes

[/one_half]

„In stare de rezbel cu legaturile rupte, ce suntem? Suntem independenti, suntem natiune de sine statatoare….Ce-am fost inainte de declararea rezbelului? Fost-am noi dependenti catre turci? Fost-am noi provincie turceasca? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Strainii au zis acestea; noi nu am zis-o niciodata. Asadar, domnilor deputati, nu am nici cea mai mica indoiala si frica de a declara in fata Reprezentantei Nationale ca noi sintem o natiune libera si independenta .” (Mihail Kogălniceanu)

[alert-announce]
Surse:

[1] Mihail Kogălniceanu, Texte social-politice alese, Bucureşti, Editura Politică, 1977, pp.180-182

Articolul Pe 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu a proclamat independența României apare prima dată în Glasul.info.