Din fericire, nu chiar toți jurnaliștii români văd numai lapte și miere în cosmopolitismul agresiv inoculat zi și noapte ca picătura chinezească pe toate canalele și mijloacele posibile de informare, aproape ca o formă “modernă” de tortură a sufletelor noastre. Unii mai reacționează și sub imboldul rațiunii, nu doar sub cel al supunerii orbești față de directivele mainstreamului progresist.

Mihai Șomănescu, redactorul șef  al publicației activenews.ro, reacționează la un articol din Dilema Veche, simțindu-se direct vizat de “epistola” lui Andrei Pleșu:

“Domnul Andrei Pleșu scrie azi un text în Dilema Veche prin care, în esență, cere scuze „cetățeniilor noștri de toate etniile pentru cuvintele proaste ale cîte unei nulități autohtone”, pe motiv că aceștia s-ar fi simțit jigniți de remarcile din spațiul public făcute de anumite persoane care au remarcat faptul că în fruntea statului s-au instalat o suită de persoane cu nume de rezonanță străină.

Cum mă simt vizat de epistola domnului Pleșu, țin să-i răspund așa cum se cuvine. Așadar,

domnule Pleșu,

tot articolul dvs de azi din „Dilema” este operațiune de mutare a subiectului discuției astfel încât să pară că polemizați cu un inamic foarte slab, pe care argumentele dvs să-l arate în toată goliciunea lui. Doar că, de fapt, dvs creați un preopinent de paie, care nu există și pe care-l faceți KO.

În realitate, nimeni nu a contestat aportul unor străini la ridicarea națiunii și a statului românesc. Ce am spus eu și alții e că nu există nicio țară în Europa în care pozițiile cheie ale statului să ocupate de atâția minoritari etnic, asumați.

Vorbiți acolo de Regele Carol I. Păi se compară Regele Carol I cu prezidentul Klaus? Niciodată. Regele Carol I, conștient că este privit ca un străin, a făcut tot ce-a putut pentru a compensa acest handicap de percepție din partea poporului. A făcut ce-a putut pentru a se arăta loial poporului român.

„Ales de către naţiune Domn al românilor, mi-am părăsit fără a sta la îndoială, și patria, şi familia, pentru a răspunde la chemarea acestui popor care mi-a încredinţat destinele sale. Punând piciorul pe acest pământ sacru, eu am devenit român”, spunea el la proclamarea din 10 mai 1866.

Să vedem ce zice Klaus Iohannis: „Eu aparțin, provin, dintr-o minoritate etnică și religioasă. Eu cred că trebuie să revenim la ceea ce se numește toleranță, acceptarea celuilalt, cu bune și cu rele. Nu suntem toți la fel. Nu toate grupurile etnice și religioase sunt la fel”. (19 octombrie 2016).

Președintele, deci, nu numai că nu face niciun efort să se integreze, dar subliniază faptul că el nu aparține grupului majoritar. Dacă Regele Carol I a făcut toate eforturile să se integreze, președintele Klaus cere să-i respectăm identitatea. Foarte frumos. Dar noi, de ce nu avem voie să cerem să ne fie respectată identitatea? Dacă facem asta suntem xenofobi, dar dacă o fac alții, atunci ăia sunt demni.

În timp ce Regele Carol I a apărat și a luptat pentru Independența țării, Klaus întâiul mai că nu a scos această sintagmă din dicționar. De câte ori a sărbătorit Klaus Ziua Independenței obținută de Regele Carol în cei cinci ani de mandat? Vă spun eu, să vă scutesc de un efort: de ZERO ORI. Atât respect îi poartă Klaus ilustrului nostru Rege. ZERO.

În ceea ce privește ceilalți străini menționați de dvs, iarăși ignorați esența: cei născuți aici își asumau românitatea, iar restul au venit aici și au muncit PENTRU români. Arhitecții și specialiștii care au contribuit la dezvoltarea Bucureștilor nu au făcut-o din mărinimia inimii lor, ci pentru că au fost angajați sau erau în slujba unor români.

Că tot pomeniți de Ardeal: cum se face că pe 1 decembrie sărbătorim tocmai reușita luptei românilor de-acolo de a se pune sub stăpânirea românilor și a legii românești după 1000 de ani de „toleranță” în stil Unio Trium Nationum? Dacă ați fi fost dvs atunci să le explicați cum e cu toleranța…

Și regret să vă informez, pentru câți străini au făcut bine în țara asta, se găsesc de 100 de ori mai mulți care au făcut rău. Știți prea bine chestia asta, dar nu este convenabil de menționat în context.

Dar nici nu asta este important acum, ci de menționat că în fruntea statului român se află Iohannis, Weber, Hellvig, Orban, Siegfried. Mai rămâne ca pe viitorul Patriarh să-l cheme Ahmed, vorba unei butade anonime care circulă intens zilele astea pe rețelele sociale, și le-am văzut pe toate.

Arătați-mi un stat european în care președintele sau premierul este de altă etnie decât majoritatea populară. Nu există. Și nu există o asemenea discuție pentru că este ceva de la sine înțeles. E firesc ca majoritatea să se regăsească în cei de la vârf. Pentru că acestea sunt în principal funcții de REPREZENTARE.

Iar faptul că începeți articolul cu o referire la Holocaust este doar o încercare jenantă de a-i pune pe toți cei care nu vă împărtășesc raționamentul în categoria celor care au pus în practică acel măcel. Nimic mai fals. Israelul a fost și este condus de etnici evrei, nu am văzut niciun etnic francez sau britanic la conducerea acestui stat. Oare le veți cere scuze minorităților care locuiesc în Israel pentru asta?

Mă îndoiesc. Cum mă îndoiesc că apărarea dvs a străinilor este determinată de vreun spirit principial, ci de motive cât se poate de pragmatice: ați fost conectat la banii veniți din străinătate de peste 30 de ani și nu aveați cum să mușcați mâna care v-a hrănit. Altfel, obrazul se ține cu cheltuială.

Vă rog ca de-acum înainte să cereți scuze în nume propriu și/sau al celor care vă recunosc reprezentant al lor. În niciun caz, în niciun moment nu v-a desemnat cineva reprezentant al poporului român ca să vorbiți în numele vostru. Nici formal, nici informal. Închei parafrazându-vă: m-am săturat de slugi, curve (indiferent de gen) și profitori ai tuturor regimurilor!

Semnează,
un derbedeu”, scrie pe facebook Mihai Șomănescu

Articolul Jurnaliștii români s-au săturat să fie duși cu “Preșu”: “Ați fost conectat la banii veniți din străinătate de peste 30 de ani și nu aveați cum să mușcați mâna care v-a hrănit” apare prima dată în Glasul.info.