“Se ştie prea bine că una dintre condiţiile esenţiale pentru acceptarea unei ţări în NATO o constituie clarificarea problemelor litigioase prin încheierea de tratate cu ţările vecine.

Evident, orice bun român, orice om normal, doreste o intrare în Alianţa Nord-Atlantică. Dar, nu oricum.

Ce te faci, dacă printre aleşii valului nr. 1, Ungaria va fi luată în braţe, iar România lăsată să mai aştepte “la uşa cenuşăreselor”? Atunci, liniştea Transilvaniei va fi spulberată, iar în vestul României se va instala o altă graniţă, cea a îngrijorării.

Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, domnul Ghenadi Jelezniov, întrebat, cu ocazia întâlnirii de la Camera Deputaţilor, ce părere are despre NATO, a răspuns imediat… “dacă ar fi vorba de un arhaism din perioada războiului rece”.

După unii, ar trebui grabnic să încheiem tratatele cu Rusia, Ucraina şi Republica Moldova. Corect. Oricine ar dori-o, numai că aici e aici.

Rusia, fidelă a unui principiu imperial al politicii de forţă, ne este datoare un tezaur, încredinţat ei, încă din vremea primului război mondial, tezaur care, se pare, a luat definitiv calea cea fără de întoarcere a Moscovei.

Apoi, mai avem acolo un necaz numit “Insula Şerpilor”, pământ românesc înhăţat în dispreţul tuturor uzanţelor şi tratatelor internaţionale, după cel de-al doilea război mondial.

“Ce-am avea cu Ucraina?”, se întreabă naiv unii. “Nu importăm situaţia din Transilvania acolo” – exclama recent un mare demnitar. “Bucovina – zicea el, confundând grav Polul Nord cu Polul Sud- a fost provincie austriacă”. Atâta ştiu unii. Aşa văd ei istoria scrisă cu cerneala cea roşie a învingătorului.

Ce se vrea? O clară “Euroregiune Bucovina”, adică hulitul odinioară “Plan Valev”, aplicat parşiv şi introdus prin uşa din dos.

Aflat la Davos, preşedintele Ucrainei, Leonid Kucima, invoca “un motiv foarte specific”. “Avem relaţii foarte bune”, zice el, cu toţi vecinii noştri, cu excepţia României, şi credem că dacă nu se semnează un Tratat româno-ucrainean în care să fie definite graniţele, România nu poate vorbi de NATO”.

Un lucru este limpede: semnând tratatele după placul unora doar, pierdem absolut totul şi nu primim nimic. Or, noi dorim să încheiem un tratat de fiecare dată, nu să ni se impună un dictat.

Noi nu ne vom lua gândul de la teritoriile româneşti din Nordul Bucovinei şi Sudul Basarabiei, de la Ţinutul Herţei şi “Insula Şerpilor”.

Nu trebuie să renunţăm la nimic din ce s-a luat “…din moşia cea Ştefană”. Fără compromisuri.

Cu dracul frate nu-i bine să ne facem, numai pentru a trece puntea. Acest amănunt ar trebui să-l ştie bine şi şeful diplomaţiei româneşti, domnul Adrian Severin.”, a spus Lazăr Lădariu în cadrul Sedintei Camerei Deputatilor din 4 februarie 1997

Articolul Lazăr Lădariu: Noi nu ne vom lua gândul de la teritoriile româneşti din Nordul Bucovinei şi Sudul Basarabiei, de la Ţinutul Herţei şi “Insula Şerpilor” apare prima dată în Glasul.info.

Pe 27 septembrie 2023 a avut loc prezentarea filmului „VASILE TĂRÂȚEANU – ARCAȘUL NEAMULUI ROMÂNESC DIN NORDUL BUCOVINEI”.

“Fundația Culturală de binefacere „Casa Limbii Române” din regiunea Cernăuți anunță prezentarea filmului „VASILE TĂRÂȚEANU – ARCAȘUL NEAMULUI ROMÂNESC DIN NORDUL BUCOVINEI” . Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Fundația culturală l-a avut drept președinte timp de 20 de ani pe poetul și academicianul Vasile Tărâțeanu.

El a luptat și a apărat identitatea românească din nordul Bucovinei în cele mai dificile timpuri pentru etnicii români. El a relatat în fiecare colț al României despre problemele zilnice cu care se confruntă comunitatea românească din regiunea Cernăuți.

[one_half]

Mihai Eminescu despre Bucovina si Basarabia – Gica Manole

[/one_half]

Ideea principală a filmului este de a familiariza comunitatea românească din Ucraina și din întreg spațiul românesc cu valoarea personalității scriitorului bucovinean Vasile Tărâțeanu, care și-a dedicat întreaga viață limbii române și valorilor național-culturale ale românilor din Ucraina, fiind una din puținele personalități ale Bucovinei, care a creat „poduri de flori” între românii din Cernăuți și cei din Patria istorică.

Fundația „Casa Limbii Române” își asumă din plin responsabilitatea de a păstra memoria vie a academicianului Vasile Tărâțeanu pentru eforturile depuse la păstrarea limbii române, culturii naționale și credinței strămoșești pe aceste meleaguri mioritice din dulcea și frumoasa Bucovină. Evenimentul se va desfășura în incinta Palatului Național al Românilor din regiunea Cernăuți, pe 27 septembrie, de ziua nașterii poetului, la orele 15:00.”, a scris pe facebook DRPRomânia

Articolul „VASILE TĂRÂȚEANU – ARCAȘUL NEAMULUI ROMÂNESC DIN NORDUL BUCOVINEI” apare prima dată în Glasul.info.

Tu ce faci pentru românii din Ucraina? În nordul Bucovinei și sudul Basarabiei sunt cel puțin 400.000 de români!

Ajută-ne să:

– îi ajutăm pe refugiații care fug din calea războiului din Ucraina și să oferim ajutor umanitar celor care au nevoie;

– susținem identitatea românească a românilor basarabeni și bucovineni, inclusiv prin lobby politic și politici publice;

– să întărim comunitățile românești din aceste zone;

– dotăm biblioteci școlare și parohiale cu carte românească, destinată în principal elevilor și să dotăm bisericile românești cu cărți noi de cult (evanghelii, liturghiere, cărți pentru strană etc.);

– realizăm transportul cărților în localitățile din Basarabia (inclusiv Bugeac) și nordul Bucovinei;- susținem elevii și studenții români la studii, în vederea păstrării și afirmării identității lor românești;

– organizăm ateliere, conferințe, tabere și activități sociale în localitățile și parohiile românești din aceste regiuni;

– realizăm înfrățiri între localitățile, parohiile și școlile din cele două regiuni cu cele din România.

În spatele frontului, oamenii aceștia trebuie susținuți prin toate mijloacele posibile! Să le arătăm că nu i-am uitat!

Cu ajutorul dumneavoastră, Liga Studenţilor (LS IAŞI) poate ajunge la ei!

1. Puteți dona cu cardul aici:

https://www.paypal.me/ligastudentilor

sau aici http://ligastudentilor.net/sustine-ls-iasi/

2. ori în contul nostru deschis la Raiffeisen Bank, Sucursala IaşiRO 02 RZBR 0000 0600 1892 5736 (RON)S.W.I.F.T.: RZBRROBUNume: Asociatia Liga Studentilor din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi3.

Prin revolut, folosind tagul @ligastudentilor sau linkul http://revolut.me/ligastudentilor ori la nr. de telefon +04 0788.388.488cu mențiunea „români Ucraina”Vă mulțumim!

Mulțumim tuturor parohiilor și persoanelor care ne-au ajutat până acum în demersurile noastre!Dacă ești preot, poți organiza o colectă în parohie.

Dacă ești antreprenor, ne poți ajuta cu o donație deductibilă.Dacă ești angajat, organizează o colectă alături de colegii tăi!

Dacă poți să ne ajuți și altfel sau să susții campania, contactează-ne:0735.198.851 – Raluca

Articolul Tu ce faci pentru românii din Ucraina? În nordul Bucovinei și sudul Basarabiei sunt cel puțin 400.000 de români! apare prima dată în Glasul.info.

La 26 iulie 1941 este eliberată Cetatea Albă.Odată cu eliberarea Cetății Albe se încheie și campania militară purtată de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei și Basarabiei.

Între 22 iunie și 26 iulie 1941, peste Prut s-au dat lupte grele pentru eliberarea Basarabiei. În retragerea lor din fața trupelor române și germane, sovieticii distrugeau totul în cale, începând cu elementele de infrastructură, poduri, cale ferată, șosele, și arzând bisericile și mănăstirile care aveau ghinionul să se afle în calea lor.

După eliberarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei, autoritățile românești au găsit niște teritorii devastate, pe lângă dezastrul lăsat în urmă de distrugerile fizice asupra infrastructurii și a numeroase clădiri, descoperind și cel puțin câteva masacre în masă la adresa populației românești, dublate de un exod al populației forțate de sovietice să ia calea deportărilor către… Siberii de gheață.

Eliberarea Cetății Albe la 26 iulie 1941 a constituit și un moment simbolic, marcând practic încheierea campaniei militare purtate de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei și Basarabiei.

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”111339″]

Articolul 26 Iulie 1941: Este eliberată Cetatea Albă și se încheie campania militară pentru eliberarea Basarabiei și a nordului Bucovinei apare prima dată în Glasul.info.

Potrivit unor estimări din partea istoricilor, numărul celor deportați din Basarabia şi Nordul Bucovinei către Siberia şi Kazahstan se ridică de la câteva sute de mii de persoane, până la peste un milion.

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a avut loc primul val de deportări în Basarabia şi Nordul Bucovinei către Siberia şi Kazahstan. Deportarea era una din formele de represiune politică preferate de către autoritățile sovietice, adesea echivalentă cu suprimarea fizică, ținând cont de condițiile groaznice în care erau ținuți cei deportați: hrană insuficientă, îmbrăcăminte inadecvată pentru condițiile meteo extreme, muncă forțată până la epuizare, torturi, violuri, execuții, etc.

Au existat trei valuri de deportări ale populației din Basarabia și Bucovina de Nord. Primul val a avut loc în blestemata noapte de 12 spre 13 iunie 1941, atunci când structurile NKVD-iste au constituit baza logistică a mecanismului deportării.

Generalul NKVD Sergo Goglidze, unul din organizatorii deportărilor din 12-13 iunie 1941, îi solicita lui Stalin să fie strămutate în regiunile îndepărtate din nordul și estul URSS-ului nu mai puțin de 5.000 de familii. La data de 7 iunie 1941, structura NKVD a RSS Moldovenești a cerut 1315 vagoane pentru transportul deportaților.

[one_half]

Basarabia și destinul ei secret

[/one_half]

Listele cu cei deportați erau alcătuite pe baza rapoartelor NKVD despre rămășițele unor partide și organizații românești, dar și pe bază de delațiuni, ținându-se cont de pregătirea și activitatea capului familiei, de averea sa și de faptul dacă a colaborat cu administrația românească.

Operațiunea propriuzisă de deportare, a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, după miezul nopții, respectiv pe la ora 02:30. Urmau să fie ridicate 32.423 persoane, dintre care 6.250 să fie arestate, iar restul 26.173 de persoane – deportate (inclusiv 5.033 persoane arestate și 14.542 persoane deportate din RSS Moldovenească).

Modul “de lucru” era astfel: o echipă formată din doi-trei militari înarmați și un lucrător al securității bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere membrii gospodăriilor. “Într-un sfert de oră să fiți gata!“, acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși în spaimă de cele întâmplate, neînțelegând unde merg și de ce. Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea și  binevoitorul  sau binefăcătorul care a denunțat familia și, astfel,  ajuta NKVD-ul să depisteze “elementele periculoase“.

Cei deportați aveau permisiunea să ia cu ei doar câte 10 kg de fiecare persoană, numai că, în cele mai multe cazuri, tot ce reușeau să ia deportații cu ei mai de preț, ajungea să fie luat cu forța de către cei care-i ridicaseră în miez de noapte și împărțit între ei. După ce erau scoși din case, deportații erau urcați în camioane sau în căruțe, cu ajutorul cărora erau transportați până în gările unde-i aștepatu trenurile care să-i ducă înspre nescunoscut, către “Siberii de gheață”.

Abia după decenii bune, la 10 aprilie 1989 a fost adoptată hotărârea Consiliului de Miniștri al RSSM, prin care deportații au fost complet reabilitați. Iar la data de 20 august 2013 în scuarul gării feroviare din capitala Republicii Moldova, la Chișinău, a fost inaugurat un monument în memoria victimelor deportărilor staliniste, cunoscut și ca “Trenul durerii”.

Monumentul deportaților din Chișinău, sau “Monumentul în memoria victimelor deportărilor regimului comunist“, neoficial, denumit și „Trenul durerii”, este un monument comemorativ dedicat zecilor de mii de moldoveni (basarabeni) deportați în anii 1940–1953 în timpul deportărilor staliniste.

Articolul În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a avut loc primul val de deportări în Basarabia şi Nordul Bucovinei către Siberia şi Kazahstan apare prima dată în Glasul.info.

“Platforma Unionistă Acțiunea 2012 solicită Ambasadei Ucrainei la București o poziție oficială cu privire la declarația președintelui ucrainean, domnul Volodîmîr Oleksandrovici Zelenski, lansată de Ziua Unității și Libertății Ucrainei, în care acesta susține că „România a ocupat nordul Bucovinei în 1918”.

Suntem de părere că declarația care contrazice adevărul istoric este menită să denatureze o pagină semnificativă din istoria românilor. Îl informăm pe domnul președinte Zelenski că pe 28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei de la Cernăuți a votat unirea provinciei cu România, lucru care s-a petrecut într-un mod democratic înainte de data de 22 ianuarie 1919 când s-a produs ceea ce președintele Zelenski consideră actul fondator al Ucrainei de azi.

De asemenea, îi amintim actualului președinte al Ucrainei că soarta celor peste 500.000 de români de pe teritoriul ucrainean nu e subiect al vreunui scenariu de film, ci subiect al dreptului internațional.

Observăm că în ultimii trei ani, acțiunile autorităților ucrainene îndreptate împotriva comunităților de români de pe teritoriul statului vecin sunt tot mai agresive și declarația președintelui Zelenski se înscrie în acest registru al neprieteniei față de România și de poporul român.

Românii care astăzi se află între granițele Ucrainei, nu ale României, sunt populație băștinașă și, pe această cale, solicităm autorităților de la Kiev respectarea istoriei și a
drepturilor acestora.

Atitudinea statului ucrainean față de comunitățile românești din teritoriul Ucraineni, precum și declarația recentă a președintelui Zelenski nu fac cinste aspirațiilor de integrare euroatlantică a statului ucrainean.”, se arată în nota de protest a celor de la Platforma Unionistă Acțiunea 2012

Articolul Se solicită Ambasadei Ucrainei la București o poziție oficială cu privire la declarația președintelui ucrainean: „România a ocupat nordul Bucovinei în 1918” apare prima dată în Glasul.info.

Sincer vorbind, ne bucurăm de fiecare dată când suntem vizitaţi de înalţii demnitari din Ţară, că România nu uită de românii băştinaşi din istorica sa provincie, cu atât mai mult acum, când nu mai avem de unde aştepta salvarea. Am avut o mare bucurie,  aflând că după numirea sa în post, prima vizită peste hotarele Ţării, dna Natalia-Elena INTOTERO, Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, va întreprinde-o în Ucraina, la noi, românii din nordul Bucovinei.

Astfel,  dna ministru Natalia-Elena INTOTERO, la sediul Consulatului General al României la Cernăuţi, împreună cu dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, adjunctul său, ministru consilier Ionel Ivan, au avut o întâlnire constructivă cu liderii societăţilor naţional-culturale din ţinut.

Întrevederea a generat discuţii aprinse, în vizor fiind problemele acute, cu care se confruntă  românii autohtoni nu doar din nordul Bucovinei istorice, ci şi din întreaga Ucraină – odiosul articol nr.7 al Legii învăţământului ce ne scoate limba română din şcoli, bilingvismul din şcolile cu limba română de predare ce constituie aceeaşi ucrainizare mai rapidă, dar camuflată, necesitatea deschiderii unei grădiniţe româneşti în Cernăuţi, repararea sau reconstrucţia capitală a Casei Memoriale „Aron Pumnul”, viitorul Muzeu „M. Eminescu”.

[alert-warning] Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com[/alert-warning]

Articolul NATALIA INTOTERO: „ROMÂNII DIN NORDUL BUCOVINEI RĂMÂN O PRIORITATE PENTRU MINISTERUL NOSTRU” apare prima dată în Glasul.info.

Ucrainenii se arata deranjati de actiunile culturale desfasurate de romanii din nordul Bucovinei. Se tem ca acestia sa nu-si ceara autonomia.

“Romanii din nordul Bucovinei isi cer autonomia fata de Ucraina”, acesta era titlul unui articol publicat de portalul omiliya.org potrivit caruia Adunarea romanilor din Bucovina din Cernauti ar fi anuntat ca regiunea este provincie romaneasca.

O conferinta care ar fi fost tinuta la Cernauti de catre Adunarea Romanilor din Bucovina a alertat presa din Ucraina, care a preluat informatia potrivit careia reprezentantii acestei Adunari a Romanilor din Bucovina s-ar fi adresat presedintelui ucrainean Petro Poroșenko pentru a cere autonomie locala.

Cu toate ca reprezentantii comunitatii romanesti din nordul Bucovinei au dezmintit faptul ca romanii ar fi cerut autonomie, spiritele s-au inflamat atat in randul presei ucrainene cat si in mediul politic din Ucraina.

Ucrainenii se arata deranjati de actiunile culturale desfasurate de romanii din nordul Bucovinei. Se tem ca acestia sa nu-si ceara autonomia

Potrivit BucPress, portalul romanilor din Cernauti, aceasta stire preluata de mai multe medii de presa din Ucraina si Romania este una in totalitate falsa, neexistand o asemenea organizatie numita Adunarea Românilor din Bucovina.

La momentul propagarii acestei stiri noi am ezitat sa publicam detalii despre incidentul respectiv pentru ca informatiile initiale primite erau contradictorii inca de la bun inceput.

Intr-adevar, respectarea anumitor drepturi ale minoritatilor din Ucraina este doar mimata intr-un mod destul de stangaci de catre autoritatile ucrainene, insa perturbarea si destabilizarea Ucrainei cu informatii false nu face decat sa inrautateasca situatia minoritatii romanesti din Ucraina, atragand masuri si mai deplasate din partea autoritatilor.

[alert-success]”Reamintim că la începutul lui 2014 autoritatile din România au fost solicitate să profite de situația din Ucraina pentru reintregirea teritoriului “lor”. Ziarul românesc Adevărul a cerut, în special, intervenția militară în România ocupată în anii 1918-1940 și în anii 1941-1944. Nordul Bucovinei, județul Herta și sudul Basarabiei. “Ucraina este pe calea războiului civil. Nu este exclus ca teritoriile sa fie împărțite în vestul pro-european și estul rusesc. România este pregătită să intervină pentru a proteja nordul Bucovinei, județul Herta, Basarabia de Nord și de Sud”, scrie portalul omiliya.org facand referire la un articol publicat in Adevarul.ro[/alert-success]

Constatam astfel ca presa romaneasca este monitorizata atent si orice informatie legata de fostele teritorii romanesti aflate acum in componenta Ucrainei si de romanii din aceste teritorii, sunt disecate amanuntit in presa ucraineana si in mediul politic din aceasta tara.

Cat despre mediul politic ucrainean, in perioada de varf a crizei din estul Ucrainei au existat voci care au vazut rezolvarea acestei situatii numai printr-o federalizare a tarii pe criterii etnice. De cealalta parte, exista politicieni ucraineni care se tem ca Ucraina sa nu impartaseasca si ea cumva soarta fostei Iugoslavii, temandu-se foarte tare de o divizare a tarii dupa acelasi model.

Sursa: Glasul.info

[sg_popup id=”66″ event=”onload”][/sg_popup]

Articolul Ucrainenii se arata deranjati de actiunile culturale desfasurate de romanii din nordul Bucovinei. Se tem ca acestia sa nu-si ceara autonomia apare prima dată în Glasul.info.

Ziua românilor de pretutindeni va fi sărbătorită în nordul Bucovinei

Ziua românilor de pretutindeni va fi sărbătorită în nordul Bucovinei prin concerte deosebite, cu intrare liberă, marca maestrului Ioan Bocsa (Ioan Bocșa) și Alina Lucia Stan, ce conduc Ansamblul Icoane din Transilvania. Programul evenimentelor este după cum urmează:

– Vineri, 26 mai, ora 12:00: concert în aer liber în apropierea Școlii din Stănești, raionul Hliboca

– Sâmbătă, 27 mai, ora 19:00: Casa de cultură din Pătrăuții de Jos, raionul Hliboca

– Duminică, 28 mai, ora 15:00: Gimnaziul din Crasna, raionul Storojineț
Evenimentele sunt realizate de Institutul Cultural Român (ICR) (Institutul Cultural Român), prin Direcția Românii din Afara Granițelor.

Sursa: ZorileBucovinei.com

Articolul Ziua românilor de pretutindeni va fi sărbătorită în nordul Bucovinei apare prima dată în Glasul.info.

Re-Românizarea Bucovinei de Nord.

„Nu cumva buneii și strabuneii lor erau romani și și-au ascuns pana acum originile? Fiți bine veniți! Fie intr-un ceas bun!”

Cred ca fenomenul acesta daca ar fi mediatizat mai mult, ar putea sa se extinda si in Ungaria! Macar intre Cris si Tisa, daca nu pina la Dunare. De ce? Iata de ce:

Sunt tablouri foarte vechi care arata figuri de unguri de acum sute si sute de ani in urma. Daca veti vedea ce fete mongoloide aveau ungurii veniti in Cimpia Panonica, NU se poate sa nu constatati ca fetelea ACELEA de atunci, nu mai seamna deloc cu cele din vremea noastra! Eu cred ca este mai mult sange romanesc in Ungaria decit singe unguresc, si NU ar fi chiar imposibil – mai ales acum, cind Ungaria este marginalizata pe nedrept de UE – sa apara la indigo „fenomenul” din Ucraina.

 Românii care trebuie ajutati sa revina la matca românească

[info] Nevoia de romanism, de Nicolae Melinescu [/info]

Uitati-va mai cu atenite la tinerii din miscarile extremiste maghiare din zilele noastre! Cam cit la suta vi se par unguri? 5%?, 10%? Ce as mai ride ca multi dintre ei – SA SE DESTUPE LA MINTE – si sa prea „fenomenul” din Ucraina.

In Bucovina sunt multi romani care au pastrat radacina numelui romanesc, dar au mai adaugat un „schi”/”ski”

LUCA devine „Lucinski”
BUZA devine „Buzinski” (am cunoscut un BUZA/ Buzinsky chiar aici in Canada)
CORNEA devine „Corninski”, etc.

Gata fratilor! Nu va mai dati cu „schi-urile”!; dati-va pe treaba!

Doamne ajuta!

Sursa: ioncoja.ro, Dec.

Articolul Românii care trebuie ajutati sa revina la matca românească apare prima dată în Glasul.info.