“Suveranitatea prevăzută în Constituție nu înseamnă co-suveranitatea Ungariei în România, așa cum Înalta Curte de Casație și Justiție nu trebuie să însemne “Înalta Poartă” de la Bruxelles!
Situația generală de acum seamănă izbitor de mult cu cea a anilor 1940, premergătoare Dictatului de Viena.

Avem o putere politică fără niciun fel de putere morală și nici instituțională, în fața poporului român. Credibilitate zero. Asta înseamnă maximă vulnerabilitate din punctul de vedere al siguranței naționale.

În plan extern, “puterea de la București” are în continuare veșnicul statut de sclav nevolnic în fața unei Uniuni Europene pe cale de implozie internă din cauza ideologiei lgbt și a “găurii de ozon” care nu face gaură în cer, ci în buzunarele cetățenilor statelor membre.

Față de cealaltă “Înalta Poartă” din SUA, mai “înăltă” decât UE, “puterea politică” de la București nu este în “stare de urgență”, ci în stare de dezastru, Iohannis-Ciolacu pur și simplu nu există pentru Trump, zero comunicare directă.

Nici opoziția nu stă prea bine. Are în schimb, nu doar comunicare directă, ci relații puternice, consolidate în timp, Viktor Orban, “prietenul” noului prostănac, Marcel Ciolacu, care în timp ce Titanicul se scufundă, face pe tik-toc clipuri simpatice culinar-vestimentare menite să contracareze “factorul străin”.

Dacă n-ar fi de plâns, ar fi cu hohote de râs! Desigur, Viktor Orban, nu plânge, ci chiar râde, pentru că vede destul de clar cum harta Dictatului de la Viena se poate reface, având aliați externi, resurse energetice românești, oameni fideli în guvernul de la București, inclusiv în CSAT și pe Kelemen Hunor la încălzire înainte de a intra pe teren ca sef al SRI.

PNL-Bolojan, din același guvern, dă comunicate comice anti-Rusia, ei fiind tovarăși de guvernare chiar cu Viktor Orban prin UDMR, dar pentru ei treaba asta nu reprezintă niciun fel de problemă rusească! Nu reprezintă niciun fel de problemă pentru nimeni de la conducerea statului român, că în statul român a intrat o structură care are în programul ei politic, ca obiectiv, obținerea autonomiei Transilvaniei.
Soluția, desigur, nu are cum să vină de la actuala putere, sper în schimb, sper să vină de la opoziție, aceasta trebuind să-și noteze ca punct principal în agenda unei viitoare guvernări, scoaterea Ungariei (UDMR) din zona de putere a statului român. Soluția este conștientizarea oamenilor asupra acestui fapt (pe televiziuni vorbindu-se după părea mea prea puțin despre acest lucru) pentru ca opinia publică să poată reactiona.
Soluția este este consolidarea cu resurse umane și financiare a organizațiilor (foarte puține) care știu ce înseamnă “bătălia” pe acest “câmp minat” al confruntării cu statul vecin și “prieten” care tinde să ocupe România.
Dincolo de toate însă, ,,Domnul este luminarea mea şi Mântuitorul meu, de cine mă voi teme? şi apoi zi: Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt!”. “

Mihai Tîrnoveanu

Articolul Suveranitatea prevăzută în Constituție nu înseamnă co-suveranitatea Ungariei în România apare prima dată în Glasul.info.

Câți își dau acum palme pentru că au putut vota cu liberalii… Ai grijă ce-ți dorești. Liberalismul nu înseamnă … libertate!

Redăm câteva citate pe care o serie de personalități universale le-au rostit de-a lungul vremii după ce s-au fript în viață cu așa zisele beneficii aduse societății de “Liberalism”.

Oficial, Liberalismul este promovat ca fiind “un curent ideologic și social-politic care promovează libertatea și egalitatea în drepturi.” În realitate însă, sub umbrela liberalismului se ascund azi unele dintre cele mai crunte pericole la adresa societății umane.

“Liberalismul este creştinismul fără Iisus.”

( Revilo P. Oliver)

“Un liberal este un om care părăseşte încăperea când începe bătaia.”

(Heywood C. Broun)

“Un liberal este o persoană ale cărei interese nu sunt în pericol, pentru moment.”

( Willis Player)

“Liberal este cel care simte o datorie imensă faţă de apropiatul său, datorie pe care işi propune să o plătească cu banii tăi.”

( G. Gordon Liddy)

“Mai cred în liberalism şi astăzi la fel de mult ca întotdeauna, dar, ah, era o perioadă fericită când credeam în liberali.”

( G.K. Chesterton)

“Anarhistul este un liberal fără compromisuri.”

(Emile Faguet)

“Canalia liberală a nimicit ideile ce mi le făurisem despre viaţă! Rămas fără o poziţie materială asigurată şi purtând lovitura morală ca o rană care nu se poate vindeca, voi fi nevoit să iau toiagul pribegiei. O singură fericire ar renaşte în sufletul meu, dacă aş putea să ascund nedreptatea, posteritatea nu vreau să afle că am suferit de foame din cauza fraţilor mei. Sunt prea mândru în sărăcia mea. I-am dispreţuit şi acest gest e prea mult pentru un suflet care nu s-a coborât în mocirla vremurilor de azi.”

(Mihai Eminescu)

“Elemente străine, îmbătrânite şi sterpe, s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Neavând tradiţii, patrie hotărâtă ori naţionalitate hotărâtă, au pus totuşi, mâna pe statul român. Conştiinţa că ele sunt deosebite de neamul românesc nu le-a dispărut încă – ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o ţară vrăjmaşă. De-aceea nu-i de mirare că întreaga noastră dezvoltare mai nouă, n-a avut în vedere conservarea naţionalităţii, ci realizarea unei serii de idei liberale şi egalitare cosmopolite.”

(Mihai Eminescu)

“M-am lamentat adesea de faptul că odată cu colapsul Blocului Sovietic, forţele liberalismului nu au petrecut nici pe departe suficient timp înfingând fără milă ţepuşe, intelectualmente, prin inimile acelora care au sprijinit “Imperiul Răului” sau au predicat convieţuirea ori au clamat că Sistemul sovietic era “doar un alt mod de viaţă” mai degrabă decât o tiranie criminală în masă.”

( Perry de Havilland)

Articolul O lecție dură: Liberalismul nu înseamnă … libertate! apare prima dată în Glasul.info.