Adevarații intelectuali sunt pentru Tradiție, pentru ramanerea in Datina. Sunt pentru Țara. Sufletul lor este la fel de inalt ca al țaranului, caci este legat de pamantul Romaniei și privește spre Cer. Acestea sunt reperele fundamentale si comune ale țaranului si intelectualului roman.

Doamna Profesor Dr. Catinca Agache din Iași, doamna Florentina Barsan din Brasov si domnul Profesor Universitar Ion Ciurea, fiu al Covasnei au contribuit fiecare la realizarea costumelor populare pentru copiii din Martanuș si Ojdula, jud. Covasna. De Florii vor rasari flori romanesti in aceste doua sate și datorita lor.

Adevaratii intelectuali sunt pentru Traditie, pentru ramanerea in Datina

Doamne ajuta, poporul roman nu se lasa.
Fondurile pentru realizarea costumelor se strang prin conturile BRD:Cont
lei:RO43BRDE080SV33092560800.Cont euro: RO35BRDE080SV33092720800(cod SWIFT: BRDEROBU).

Ambele sunt deschise pe numele TIRNOVEANU ADRIANA. Adresa: Brașov, str. Liviu Cornel Babes, nr.15, bl. 20, sc. C, ap.1, Cod Poștal 50042. Ele vor fi confectionate in Voinesti Covasna si Ojdula. Aceste costume populare vor fi transmise prin grija bisericilor celor doua sate si generatiilor viitoare de copii romani, pentru a duce Traditia mai departe, pentru a ramane in Neam, pentru a ramane cu adevarat in Istorie.

Doamne ajuta, dragi prieteni!

Autor/Foto: Mihai Tirnoveanu

Articolul Adevaratii intelectuali sunt pentru Traditie, pentru ramanerea in Datina apare prima dată în Glasul.info.

Dragobetele este o sărbătoare de origine dacică, celebrată de români pe 24 februarie. Iată câteva tradiții și obiceiuri din popor despre această sărbătoare considerată de români echivalentul sărbătorii Valentine’s Day (ziua Sfântului Valentin), sărbîtoare a iubirii.

Dragobetele are radacini foarte vechi, fiind sarbatorit chiar de pe timpul dacilor, dupa cum se precizeaza in volumul Tradiții și obiceiuri romanești, coordonat de editura Flacara. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea in casa și in suflet.

Traditii si obiceiuri de Dragobete

Superstiții sau zicale legate de ziua de Dragobete la români

• Cand cineva lucreaza in ziua de Dragobete , canta toate pasarile. In ziua de Dragobete se insoțesc pasarile. ( zona Rudeni, Argeș)
• Dragobete e un flacau iubareț și umbla prin paduri dupa fetele și femeile care au lucrat in ziua de Dragobete, le prind și le fac de rasul lumii, atunci cand ele se duc dupa lemne, flori, bureți …
• Daca in ziua de Dragobete (24 Faur) ploua, primavara vine devreme. Alții cred ca daca ziua  I si a II-a a aflarii Capului Ioan (Dragobete) vor fi ploioase, primavara va fi frumoasa
• Daca in ziua de Dragobete este vreme buna atunci baietii și fetele tinere merg in padure pentru a culege primele flori de primavara

Oamenii de la țara iși mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și baieților care, in ziua lui Dragobete, se primeneau in haine curate, de sarbatoare și porneau cu voie buna spre padure, pentru a culege ghiocei, viorele, tamaioasa, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste.

Inspre ora pranzului, fetele porneau in goana spre sat, fuga fiecareia atragand dupa sine cate pe baiatul care le indragea. Dupa ce iși prindea aleasa, baiatul ii fura o sarutare in vazul lumii, sarut care simboliza legamantul lor de dragoste pe intregul an de zile. De aici și celebra zicala:

„Dragobetele sărută fetele!”

Articolul Tradiții și obiceiuri de Dragobete apare prima dată în Glasul.info.