La data de 21 iulie 1718, în urma Tratatului de la Passarowitz: Imperiul Otoman cedează Austriei  Banatul, Oltenia, nordul Serbiei și al Bosniei.

“Tratatul de la Passarowitz sau de la Pojarevăț din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre  Imperiul Otoman pe de-o parte și Imperiul Habsburgic și Republica Venețiană de cealaltă parte. Tratatul a fost semnat la Pojarevăț (sârbă Požarevac,  germană Passarowitz, în Serbia de nord, pe râul Morava). “

Dacă până la tratatul de la Passarowitz din anul 1718 elita românească nutrea speranțe și iluzii deșarte într-o posibilă salvare de sub jugul otoman venită din partea monarhiei habsbugice, după “reformele” brutale întocmite cu arma în mână de forțele imperiale germanice în Oltenia și Banat împotriva populației autohtone, începe o lungă și înverșunată formă de rezistență românească pe toate planurile împotriva Imperiului Habsburgic: de la sabotaj economic și administrativ, până la rezistența armată, exprimată mai ales prin formele de haiducie din Oltenia, sau de sabotaj militar (n.r. foștii haiduci sau pandurii se angajau în forțele militare ale administrației austriece din Oltenia, fără a-și îndeplini însă obligațiile de a stârpi fenomenul haiduciei).

[su_quote style=”default” cite=”” url=”” class=””]

“Dar această nălucire a muntenilor asupra binelui ce era sa vina țării din partea predomnirei germane nu ținu mult timp. Anume războiul dintre turci si monarhia habsburgică sfârșindu-se în paguba celor dintâi, prin tratatul de Passarowitz, 1718, Serbia și cu Oltenia fură cedate Germaniei. Se întocmi în ele câte o ocârmuire germană care își puse ca țintă reformarea așezămintelor țărilor supuse după principiile civilizatoare pe care Austria credea că le reprezenta. În Oltenia cu deosebire ocârmuirea germană se sili a introduce reformele ei. ” ( Istoria partidelor politice în România, A.D. Xenopol )

[/su_quote]

[su_quote style=”default” cite=”” url=”” class=””]

«Ocârmuirea germană în Oltenia, care la început, umblase dupa ținte atât de înalte, căzuse cu totul la pământ. Ea se zdrobise de o stare de lucruri, prea adânc înrădăcinată și de plecarea spre abuzuri a organelor însărcinate cu reformele plănuite și nu ajunsese decât la rezultatul de a nemulțumi pe toata lumea: boieri, cler, călugari și țărani.Toți blestemau acuma momentul când chemaseră pe nemți și doreau reînturnarea la prima lor stare. Cugetele mai înalte începură, a vedea că, dacă, era rău sub turci, nu era mai bine nici sub austriaci» ( Istoria partidelor politice în România, A.D. Xenopol )

[/su_quote]

Articolul 21 Iulie 1718, Ziua când Oltenia a fost cedată Austriei de către Imperiul Otoman apare prima dată în Glasul.info.

Mișcarea făcută de primarul Craiovei, Mihail Genoiu, anume aceea de a-și anunța intenția de a muta statuia lui Mihai Viteazul de la Oradea în capitala Olteniei, este văzută ca fiind o inițiativă neinspirată. După ce a văzut la fel ca tot restul țării cum este batjocorită statuia lui Mihai Viteazul și îndepărtată din Piața Unirii din Oradea, edilul craiovean și-a manifestat intenția de a duce statuia marelui voievod român în Bănie.

“În timp ce Craiova îl omagiază pe Mihai Viteazul, întâiul unificator al Țărilor Române, într-un alt oraș din țară statuia acestuia este dată jos pentru a face loc alteia, lucru care mă întristează profund. Motiv pentru care am luat decizia de a contacta proprietarii acestei statui, Asociația Mihai Viteazul din orașul respectiv, pentru a le propune strămutarea acesteia la Craiova, într-o locație centrală stabilită de comun acord.”, a scris pe facebook primarul Craiovei, Mihail Genoiu

Internauții români însă consideră propunerea primarului craiovean ca fiind o greșeală prin care intră singur în jocul secesioniștilor, adâncind și mai tare faliile între provinciile României. Simbolurile naționale din Transilvania nu trebuie îndepărtate, ele trebuie să rămână la locul lor, și dimpotrivă, ele trebuie nicidecum împuținate, ci multiplicate.

Mihai Viteazul trebuie să se găsească și la Craiova, și la București, și la Iași, la Cluj sau la Oradea, în toate orașele țării. Pentru că el aparține întregului popor român, nu doar Olteniei. Așa cum este prețuit și omagiat Mihai Viteazul în Moldova sau în Oltenia, la fel îi trebuie cinstită memoria și sacrificiul său și pe tot cuprinsul Transilvaniei.

Articolul Intenția primarului de la Craiova de a aduce statuia lui Mihai Viteazul de la Oradea în Oltenia e văzută ca fiind o greșeală: “Nu intrați în jocurile secesioniștilor!” apare prima dată în Glasul.info.

Cel mai vechi text biblic in limba romana a fost scris in Oltenia pe la 1560, el cuprinzand aproape intreg capitolul 26 (XXVI) din Levitic si anume verseturile 3-41.

Scris pe doua foi de pergament, el se pastreaza in Biblioteca Nationala din capitala Serbiei, de unde a fost copiat pentru prima data de cercetatorii romani in anul 1871. Dupa modul de compunere a documentului, dupa ortografie si dupa limba, cercetatorii romani nu s-au sfiit la momentul respectiv sa numeasca acest text ca  fiind “cel mai vechi text biblic in limba romana”.

In ce mod si cu ce prilej a putut ajunge acest document in posesia Serbiei nu se specifica, insa cercetatorii romani cred ca acesta s-ar fi putut rataci accidental printre numeroase documente diplomatice si alte acte din “vremea Brancovenilor”, intre care a fost gasit si acest text biblic in limba romana. Exista deci o posibilitate ca acest text biblic sa fie de provienienta brancoveneasca.

Cel mai vechi text biblic in limba romana a fost scris in Oltenia pe la 1560

Singura traducere romaneasca veche a Leviticului mai este cea cuprinsa in “Biblia, adecă Dumnezeiasca scriptură”, publicata prin grija si cheltuiala lui Serban Cantacuzino la Bucuresti in 1688:

[alert-announce]”Biblia, adecă Dumnezeiasca scriptură. Care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre înţăleagerea limbii rumâneşti, la porunca Prea bunului creştin şi luminatului domn IOAN ŞERBAN CANTACOZINO BASARAB VOEVOD, şi cu îndemânarea dumnealui COSTANDIN BRÂNCOVEANUL marele logofăt.Tipăritu-s-au întâiu în scaunul Mitropoliei Bucureştilor, în vreamea păstoriei Preasfinţitului părinte Chir Theodosie, mitropolitul ţării si exarhul laturilor.Şi pentru cea de obşte priinţă s-au dăruit neamului rumânesc, la anul de la Facerea lumii 7197, iară de la Spăsenia lumii 1688, în luna lui noiemvrie în 10 zile.”[/alert-announce]

Bibliografie:

[1] Columna lui Traian, serie nouă, 08, nr. 05, mai 1877

[2] Biblia de la Bucureşti,1688 (www.scribd.com)

Articolul Cel mai vechi text biblic in limba romana a fost scris in Oltenia pe la 1560 apare prima dată în Glasul.info.

Partidul antiaustriac din România

Tot în sensul întăririi simțământului, și deci a unui partid național, lucra in decursul vecurilor situatia Tarilor Romane fata cu puterile crestine ce le inconjurau. Groaznica apasare turceasca impinsese totdeauna pe romani a cauta sprijin si ajutor la popoarele vecine. Experienta totdeauna daduse de gres ; dar nevoia neaparata constrangea pe romani a o reincerca, si aceasta reincercare e era chiar impusa de imprejurari.

Invataturile cele mai vii si mai puternice le venira de la cele doua state, Austria si Rusia, ce inlocuisera in decursul istoriei pe vechii lor vecini : polonii si ungurii.

Dar romanii se convinsera in curand ce rau era a-si cauta mantuirea in sprijinul si ajutorul strainilor, pentru a scapa de apasarea straina. Mihaiu Viteazu este cel  dintai domnitor care fu impins de imprejurri la o aplecare catre nemti. Politica lui destepta in Muntenia o impotrivire a unei parti din boieri care se temeau de propaganda catolica. Acelasi curent fu reluat de Serban Cantacuzino aduse o crestere a impotrivirei la supunerea sub nemti, care pricinui chiar moartea silnica a domnitorului: dar partidul prieten Germanilor se intarea cu cat sporea neomenia turceasca, mai ales pe timpul  lui Brancoveanu si Stefan Cantacuzino, si dupa uciderea ambilor domni unul dupa altul de catre turci, vazand si aspra, purtare cu dansii, a domnitorului grec Neculai Mavrocordat pentru a-i pedepsi de plecarea lor tot mai mare catre nemti strigau intr-un glas “De ar veni o data nemtii sa ne mantue de turci!”

Partidul care spera deci sa gaseasca in nemti scaparea lor de robia turceasa, ajunsese in destul de raspandit in Muntenia, ceeace explica si faptul cum de Mavrocordat a putut fi inselat de boieri și dat prins în manile nemților. Dar această nălucire a muntenilor asupra binelui ce era sa vina țării din partea predomnirei germane nu ținu mult timp. Anume războiul dintre turci si monarhia habsburgica sfârșindu-se în paguba celor dintâi, prin tratatul de Passarowitz, 1718, Serbia si cu Oltenia fura cedate Germaniei. Se intocmi in ele cate o ocarmuire germana care isi puse ca tinta reformarea asezamintelor tarilor supuse dupa principiile civilizatoare pe care Austria credea ca le reprezenta. In Oltenia cu deosebire ocarmuirea germana se sili a introduce reformele ei.

Partidul antiaustriac din Romania

Dar aceste reforme isi pusesera o tinta cu mult mai presus de putinta realizarii. Ele cautau sa prefaca de azi pana maine o stare invechita; sa desradacineze faradelegi adanc prinse in obiceiurile poporului; sa inlocueasca mai ales hatarul cu dreptatea si neoranduiala cu statornice intocmiri.Chiar daca asemenea planuri ar fi fost indrumate cu curatenie si seriozitate, inca lovitura naprasnica data in deprinderi straverhi ar fi desteptat nemultamiri in randurile celor, asupra carora ele erau sa fie asternute.Dar reformele germane izbutira a jigni si clasele poporului, spre binele carora ele pareu a fi intreprinse. Inlocuirea darilor multiple numai cu patru, dar mai mari riguros incasate, nemultami pe toata lumea care mai inainte, in haosul ce predomnea putea usor scapa de plata; apoi dispozitia ca doua din aceste dari, tutunaritul si oieritul, sa fie luate si de la boieri, turbura aceasta clasa.

Impunerea unei dari obstesti clerului, in loc de darurile si pocloanele pe cari mai inainte preotii le dadeau episcopilor si de imprumuturile silite pe care acesti din urna trebueau sa le faca domnitorului,indispun pe intregul cler, intru cat mai inainte darul si imprumutul se dadeau dupa putinta fiecaruia, iar acum darea se cerea intr-o suma fixa.

Caraturile apoi, desi restranse acum numai pentru nevoile armatei, prilejau aceleasi abuzuri, si,in sfarsit culmea nemultumirei tarii cu ocârmuirea germana o aduse reducerea valoarei zlotului, moneda de aur stearsa si stricata, venita din Turcia pentru numeroasele producte desfacute acolo, si care moneda era primita de Germani cu scadere de 25%.

Rezultatul tuturor acestor imprejurari fu ca, pe la sfarsitul domniei germane, 1739, mai mult de jumatatea populatiei, destul de subtire a Olteniei se destasara( imprastiara) si cautase aiurea adapostirea traiului ei.

[alert-success]«Ocarmuirea germana in Oltenia,care la inceput,umblase dupa tinte atat de inalte, cazuse cu totul la pamant. Ea se zdrobise de o stare de lucruri, prea adanc inradacinata si de plecarea spre abuzuri a organelor insarcinate cu reformele planuite si nu ajunsese decat la rezultatul de a nemultumi pe toata lumea :boieri, cler, calugari si tarani.

Articolul Partidul antiaustriac din România apare prima dată în Glasul.info.