Minoritarii din România fac legea cu ajutorul guvernanților obedienți. Un post de televiziune privată anunță că din decembrie 2023 pe placa de la intrarea în Bistrița va apărea numele localității în limba maghiară. În condițiile  în care maghiarii sunt mult sub 10%, mai exact, 3,67%. De ce trebuie scrise numele orașelor din România cu caracterele altor limbi? Cine permite batjocorirea numelor proprii românești? Un nume este un nume și se scrie ca atare nu în formă modificată.

Bistrițenii își amintesc și acum de perioada de tristă amintire dintre anii 1940-1944 când românilor din Bistrita si judetul Bistrita-Năsăud, care lucrau în detasamentul pentru constructia căii ferate Bistrita-Târgu Mures li se aplica un tratament “mai rău decât al animalelor, fiind fortati să muncească flămânzi si să îndure în permanență bătăile cele mai crâncene si batjocoririle cele mai umilitoare, bătăi care nu au fost înregistrate statistic în acea perioadă.

Dintr-o statistică a Arhivelor de istorie militara maghiară din Budapesta, rezultă că între 1 septembrie 1940-8 septembrie 1944, la granita vremelnică ungaro-română din Transilvania, s-au întâmplat 254 de incidente soldate cu răniti si morți.

In timpul ocupatiei horthyste, între anii 1940-1944, aproape o jumătate de milion de români au fost fortati de horthysti să plece si să se stabilească dincolo de Carpati, în România dezmembrată.

Ar fi o datorie de onoare pentru bistrițeni amplasarea unei troițe în memoria românilor maltratați și uciși de ocupația hortistă.

Buletin de Carei

Articolul BISTRIȚA, oraș românesc! Puneți-vă pofta în cui! apare prima dată în Glasul.info.

(VIDEO) Ăsta nu este pelerinaj, ci propagandă iredentistă! Priviți ce se întâmplă într-un oraș românesc, în gară la Carei!

În același oraș din România în care pentru multă vreme a fost refuzată o statuie a lui Mihai Eminescu, iar acum, în an centenar, se refuză amplasarea unui catarg românesc, se întâmplă anual niște manifestări la care românii din Ungaria nici măcar nu îndrăznesc să viseze pe teritoriul statului ungar.

[alert-success]

„De ce aţi pus steagul rămânesc la noi în biserică? Astă biserică e pe pământ unguresc, nu rămânesc!”, asta este reacția enoriaşilor ortodocşi de etnie română de la Micherechi din Ungaria, potrivit unui articol publicat de adevarul.ro

[/alert-success]

Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc este motivul oficial pentru care în fiecare an România are parte de o mică “invazie” de cetățeni unguri. Orice om civilizat n-are în mod obișnuit nimic de obiectat la opțiunea religioasă și la dorința unor oameni de a efectua un pelerinaj din motive religioase.

Numai că sub pretextul acestui pelerinaj, trenurile care vin din Ungaria se umplu pe lângă steagurile Ungariei și de steaguri secuiești, sau de steaguri istorice cu o simbolistică nu tocmai plăcută pentru istoria românilor din Transilvania.

CLICK AICI pentru VIDEO

Cu toată bunăvoința de care poți da dovadă, nu poți totuși să nu realizezi că pe lângă motivele religioase există și un alt substrat legat de acest fenomen din ultimii ani. Chiar și fără să fii cunoscător al limbii maghiare, unele gesturi și simboluri afișate produc un declic în conștiința nostră de români. 

Ăsta nu este pelerinaj, ci propagandă iredentistă! 

Articolul (VIDEO) Ăsta nu este pelerinaj, ci propagandă iredentistă! Priviți ce se întâmplă într-un oraș românesc, în gară la Carei! apare prima dată în Glasul.info.