Românismul este extirpat cu forța de peste tot din spațiul etnic românesc din jurul României? Nici de Eminescu n-au loc!?

În perioada iulie–august 1885, Mihai Eminescu a traversat Basarabia, trecând prin Chișinău în drumul său către Odesa, mai exact către sanatoriul de la de la Kuialnic, pentru a urma o cură „cu ape şi nămol” timp de o lună de zile. De acolo de lângă Odesa, Eminescu a scris cerând bani pentru plata taxelor. La începutul lunii septembrie a aceluiași an, încă nu venise la Iași. Editura Socec i-a dat 500 lei în contul volumului de poezii.

Din câte se cunoaște, aceasta era pentru prima dată când marele poet național al românilor lua cunoștință fizic cu spațiul basarabean, despre care a vorbit atât de frumos în operele sale, și pentru care s-a luptat cu voință de fier, nezdruncinată, pentru readucerea Basarabiei în sânul Patriei Mamă, România.

“A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii rusești. Numele Basarab și  Basarabeni exista cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă.”, spunea Mihai Eminescu

La întoarcere, în drumul său de la Odesa către București, Mihai Eminescu a trecut și prin gara din orășelul Vatra (Ghidighici), poposind câteva momente pe peronul acestei gări feroviare.

Pentru a se marca trecerea lui Mihai Eminescu prin Basarabia, s-a propus ca în fiecare gară prin care a trecut marele nostru poet național pe teritoriul basarabean, să fie amplasată pe pereți câte o placă memorială care să facă trecerea lui Eminescu cu trenul prin Basarabia cunoscută tuturor celor care poposesc în aceste gări feroviare.

Încă din anii 80, la inițiativa locuitorilor din Strășeni, în gara de tren Strășeni a fost amplasată o placă memorială cu următorul conţinut: „În vara anului 1885 în drum spre Odesa prin gara Străşeni a trecut poetul Mihai Eminescu”.

Și în gara de tren din orășelul Vatra (Ghidighici) a fost amplasată o astfel de placă memorială ce marca trecerea pe acolo a lui Mihai Eminescu, culmea, amplasată potrivit cunoscătorilor, încă din perioada țaristă.

Însă aflăm că în urmă cu câțiva ani, această placă a fost îndepărtată de pe pereții gării din Vatra, o gară despre care actualii localnici își amintesc mai curând că a apărut ca decor prin filmele filosovietice, decât pentru prezența plăcii care marca trecerea lui Mihai Eminescu pe aici.

“Aici se află și vechea stație de cale ferată Ghidighici . În drumul său de la Odesa spre București, Mihai Eminescu a poposit câteva clipe pe peronul acestei gări. Era o placă comemorativă pusă pe timpul țarului: Era scrisă cu caractere românești, nu în caractere chirilice sau altfel, scrisă deci în românește. Cei care au privatizat clădirea au scos-o în urmă cu câțiva ani. Dacă s-ar fi păstrat clădirea cu aspectul său original și placa aceea comemorativă, aici ar fi fost un loc de pelerinaj și de înaltă pietate pentru români…”, a declarat Vasile Zaiaț în anul 2018, atunci când s-a făcut comemorarea celor trei ostași români eroi, căzuți la Vatra în 1918 pentru eliberarea Basarabiei

Articolul O placă memorială ce atesta trecerea lui Mihai Eminescu prin Basarabia, îndepărtată de pe gara din orașul Vatra apare prima dată în Glasul.info.