“Partidul AUR consideră inadmisibilă intenția guvernului de a-i transforma pe prefecți în politruci, numiți în funcție strict pe criterii politice. În prezent, aceștia sunt înalți funcționari publici și reprezintă legalitatea în administrația publică din România.

Atragem atenția asupra faptului că depolitizarea funcției publice este asumată la nivel european, prin implementarea Aquis-ului comunitar. Oameni și partide care au clamat și au susținut acest lucru în trecut, odată ajunși la guvernare fac exact pe dos și politizează la maximum administrația publică din România.

De peste zece ani se investesc bani publici în pregătirea înalților funcționari publici, iar acum se renunță la tot ce s-a făcut în această direcție. Dacă proiectul de OG va fi adoptat, va însemna că revenim la epurări politice și numiri pe post în funcție de culoarea carnetului de partid, nu de competențele deținute.

Partide care în 2019, când se aflau în opoziție, s-au opus adoptării Codului Administrativ prin OUG, procedează acum exact în aceeași manieră ca și guvernul Dăncilă. Dacă această soluție a fost greșită atunci, înseamnă că este la fel de greșită și acum. AUR solicită majorității guvernamentale să nu repete erorile pe care le-au criticat de atâtea ori în trecut.

„Am impresia că partidele aflate la guvernare și-au propus crearea unei noi generații de baroni locali și fac asta măcelărind Codul Administrativ prin ordonanță de urgență. Ne opunem politizării administrației publice din România. Avem nevoie de profesioniști, nu de politruci de partid”, a declarat George Simion, copreședintele AUR.”, se arată în comunicatul AUR primit pe adresa redacției noastre

Articolul “Partidele aflate la guvernare măcelăresc Codul Administrativ prin ordonanță de urgență” apare prima dată în Glasul.info.

Ordonanţa de Urgenţă dată de Guvernul PNL privind programele naţionale de sănătate a fost publicată în Monitorul Oficial, miercuri, 12 februarie 2020, fără a avea avizul obligatoriu al Comisiei interministeriale pentru suport tehnic. Rămâne ca Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la Ordonanţa de Urgenţă prin care a fost modificată Legea 95/2006 – privind reforma în sănătate.

“Sănătatea românilor nu trebuie să fie o tablă de şah pe care clasele politice să îşi joace obiectivele politice după bunul plac. Sistemul de sănătate trebuie să fie concentrat asupra pacientului, asupra modernizării infrastructurii, a dezvoltării medicilor şi a personalului medical, dar în nici un caz asupra îmbogăţirii agenţilor economici şi accesul furnizorilor privaţi la sistemul de sănătate, după bunul plac.

Ordonanţa de urgenţă pe sănătate adoptată de către Guvernul PNL şi publicată în Monitorul Oficial asigură accesul furnizorilor privaţi la serviciile medicale decontate de la bugetul de stat. Această privatizare a programelor de sănătate publică înseamnă mai puţini pacienţi care vor beneficia de serviciile medicale şi costuri mai mari la bugetul de stat.Partidul Social Democrat se opune în continuare privatizării sănătăţii.

Această privatizare a programelor de sănătate publică însemnă mai puţini pacienţi care vor beneficia de servicii de sănătate. Prin creşterea ponderii de finanţare a spitalelor private din România din bugetul public se va reduce drastic bugetul pentru spitalele de stat, iar pe viitor vor putea apărea probleme legate de plata salariilor medicilor şi asigurării serviciilor medicale în spitalele publice.

De asemenea, prin privatizarea programelor de sănătate se va oferi accesul furnizorilor privaţi din România la programele de sănătate foarte scumpe.Programele de sănătate din România trebuie să asigure accesul tuturor pacienţilor la serviciile medicale din România. PNL nu trebuie să împartă societatea în săraci şi bogaţi când este vorba de sănătate.

Din păcate, timpul va demonstra că doar PSD a avut grijă deopotrivă de pacienţi şi personalul medical. Programul PSD pentru sănătate a situat pacientul în centrul sistemului medical, beneficiind de programe de screening, aparatură modernă şi de servicii de bună calitate.”, se arată în comunicatul de presă al deputatei Maricela Cobuz 

Articolul Ordonanţa de Urgenţă controversată privind modificările în sistemul de sănătate, publicată în Monitorul Oficial apare prima dată în Glasul.info.

Articolul Liviu Pleșoianu: “Dacă am deranjat niște companii străine, trebuie dată repede-repejor o ordonanță de urgență pentru a le liniști?!? Trebuie, eventual, să ne cerem și scuze pentru că suntem un popor recalcitrant care nu vrea să-și dea resursele GRATIS!??” apare prima dată în Glasul.info.

La fel cum a procedat si in cazul Codului silvic, presedintele Iohannis a trimis spre reexaminare Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului privind infiintarea Garzilor forestiere

Presedintele României, Klaus Iohannis, a trimis vineri, 8 decembrie, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere. Printr-o cerere de reexaminare adresata Președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, presedintele Iohannis a formulat un mesaj prin care solicita reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere.

Prin actiunea presedintelui Iohannis se intarzie iarasi masurile de protejare ale padurilor României, dand timp suplimentar celor vizati de aceste masuri sa-si intensifice exploatarile forestiere, fara ca nimeni sa aiba cadrul legal pentru a putea interveni in cazurile in care se comit abuzuri.

La fel cum a procedat si in cazul Codului silvic, presedintele Iohannis a trimis spre reexaminare Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului privind infiintarea Garzilor forestiere

Ne amintim de altfel cu totii cum presedintele Klaus Iohannis a procedat intr-un mod similar si atunci cand a fost vorba de modificarea și completarea Legii Codul silvic.

In timp ce românii din diverse zone ale tarii se plang de ani buni de dezastrul care se intampla prin  padurile României si de faptul ca nu se intreprind masuri pentru a stopa jaful si ilegalitatile care au dus la distrugerea a unor imense de suprafete forestiere, presedintele face din nou jocul celor interesati ca situatia sa ramana in continuare neschimbata in ceea ce priveste reglementarea situatiei din sivicultura.

Sigur, se invoca iarasi ca de obicei niste pretexte pentru a argumenta nevoia acestei cereri de reexaminare, insa ghinionul sau si al prietenilor sai care ne defriseaza muntii României este ca daca aceasta legea se va intoarce inapoi la Cotroceni nu va mai avea incotro si va trebui sa o promulge.

Insa noi ramanem din nou cu un gust amar si cu regretul ca ne-am trezit cu un asemenea “ghinion” pe capul tarii.

Articolul La fel cum a procedat si in cazul Codului silvic, presedintele Iohannis a trimis spre reexaminare Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului privind infiintarea Garzilor forestiere apare prima dată în Glasul.info.

Ordonanța de urgență a Guvernului care pune capăt dramei prin care au trecut zeci de mii de concetățeni ajunși fără voia sau vina lor «non-cetățeni» români”

Deputatul Constantin Codreanu: ”Salut adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului care pune capăt dramei prin care au trecut zeci de mii de concetățeni ajunși fără voia sau vina lor «non-cetățeni» români”

Urmare a multiplelor demersuri oficiale făcute de către deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, Guvernul României a adoptat joi, 21 septembrie, o ordonanță de urgență (OUG) pentru modificarea și completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, care rezolvă problema zecilor de mii de tineri cetățeni români care au fost tratați abuziv drept ”non-cetățeni” de către reprezentanții unor autorități române.

Ordonanța de urgență a Guvernului care pune capăt dramei prin care au trecut zeci de mii de concetățeni ajunși fără voia sau vina lor «non-cetățeni» români”

Amintim că acest subiect a făcut obiectul mai multor declarații politice și interpelări parlamentare ale deputatului Constantin Codreanu. La 24 iulie 2017, acesta i-a adresat o scrisoare prim-ministrului României, Mihai Tudose, cerând adoptarea OUG, aceasta fiind calea cea mai scurtă de soluționare a chestiunii.

În primele opt luni ale anului 2017, deputatul Constantin Codreanu a organizat mai multe ședințe ale Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, luând în dezbatere această problematică și a purtat discuții, atât la sediul Parlamentului, cât și la sediile mai multor autorități centrale ale statului român, cu șefii și reprezentanții Autorității Naționale pentru Cetățenie, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Direcției Generale Pașapoarte, Direcției pentru Evidența Pașapoartelor și Administrarea Bazelor de Date, ai altor factori implicați.OUG din 21 septembrie 2017 oferă o soluție demnă și corectă, pe care a cerut-o insistent deputatul Constantin Codreanu.

Între altele, OUG din 21 septembrie 2017 prevede:

”Art. II – (1) Sunt cetăţeni români de la data dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către ambii părinți sau, după caz, de către unul dintre părinți, persoanele pentru care nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetăţeniei române la autoritatea competentă potrivit legii, odată cu părinţii care au dobândit cetăţenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română, dar au obținut, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, înscrierea ori transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine sau, după caz, înscrierea pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române a menţiunilor cu privire la dobândirea cetăţeniei române, în temeiul art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și al Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către ambii părinți sau, după caz, de către unul dintre părinți, fiind minori la data dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către părinții lor sau, după caz, de către părintele lor.(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile, cu respectarea condițiilor acolo prevăzute, și persoanelor:a) cărora, prin hotărâre judecătorească definitivă li s-au anulat, după caz, actele de stare civilă, menţiunile cu privire la dobândirea cetăţeniei române înscrise pe acestea ori actele de identitate sau documentele de călătorie românești eliberate în temeiul actelor de stare civilă sau al menţiunilor cu privire la dobândirea cetăţeniei române, cu motivarea că nu au dobândit cetățenia română, întrucât pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetăţeniei române la autoritatea competentă potrivit legii odată cu părinţii care au obţinut cetăţenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română;b) cu privire la care, prin hotărâre judecătorească definitivă, în alte situații decât cele prevăzute la lit. a), s-a stabilit că nu au dobândit cetățenia română, cu motivarea că pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetăţeniei române la autoritatea competentă potrivit legii odată cu părinţii care au obţinut cetăţenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română.(3) Cererile de înscriere sau transcriere în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, precum şi cererile prin care se solicită înscrierea mențiunii cu privire la dobândirea cetăţeniei române pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române, formulate în temeiul art. 9 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și al Legii nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, și depuse la autoritățile competente până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se soluționează ținându-se seama de dispozițiile alin. (1), cu îndeplinirea condițiilor acolo prevăzute. Dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt și rămân aplicabile la soluționarea acestor cereri; cu toate acestea, prin derogare de la dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, copilul devenit major hotărăște asupra cetățeniei sale. Persoanele cărora li s-au respins aceste cereri până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pot depune noi cereri”.”

Folosesc prilejul pentru a mulțumi Guvernului României pentru adoptarea Ordonanței de urgență din 21 septembrie 2017. Interesele românilor și interesul național al României transcend diferențele de partid și ne obligă să acționăm solidar și consensual, ca oameni de stat.

Ne vom concentra în următoarea perioadă pe elaborarea unor modificări și completări la Legea cetățeniei române care să rezolve alte aspecte încă nesoluționate: acceptarea criteriul recunoașterii ca formă de dobândire a cetățeniei, exceptarea românilor de pretutindeni și persoanelor aparținând filonului cultural și lingvistic românesc de la obligativitatea șederii în România pentru obținerea cetățeniei române, mărirea numărului de membri ai Comisiei Naționale pentru Cetățenie și altele.

Sper că vom putea conta pe spiritul de solidaritate națională transpartinică în soluționarea acestor aspecte importante. Românii din țară și din afara granițelor merită să tratăm și să rezolvăm problemele lor cu maximă seriozitate și competență”, a ținut să precizeze deputatul Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

comunicat de presa primit de la președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, domnul deputat Constantin Codreanu (Grup PMP)

Articolul Ordonanța de urgență a Guvernului care pune capăt dramei prin care au trecut zeci de mii de concetățeni ajunși fără voia sau vina lor «non-cetățeni» români” apare prima dată în Glasul.info.

Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991

Având în vedere necesitatea clarificării în regim de urgență a unor aspecte incidente în procedura de acordare și redobândire a cetăţeniei române rezultate din practica neuniformă în materia dobândirii cetățeniei române de către copiii minori născuți din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie, care a generat interpretări divergente la nivelul autorităților cu atribuții în acest domeniu, cu consecințe grave în ceea ce privește situația persoanelor care au invocat drepturi izvorâte din modul în care instituțiile statului au aplicat, până în prezent, reglementările în vigoare, astfel:

– într-o primă etapă, interpretarea și aplicarea în practică a art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost aceea că, pentru minor, dobândirea cetățeniei române ar decurge cvasiautomat din legătura de filiație, nefiind obligatorie parcurgerea procedurii de acordare a cetățeniei române odată cu părinții, la autoritatea competentă potrivit legii. – în prezent, la nivelul autorităților publice cu atribuții în domeniul actelor de stare civilă, actelor de identitate și documentelor de călătorie prevederile legale amintite sunt aplicate în sensul că acordarea la cerere a cetățeniei este incompatibilă cu dobândirea prin efectul legii a acesteia, astfel că, în situația în care pentru persoanele solicitante nu a fost urmată procedura de dobândire a cetățeniei române odată cu părinții sau cu părintele acestora, la autoritatea competentă, aceste autorități refuză înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau eliberarea actului de identitate ori pașaportului românesc – ori, după caz, reînnoirea acestor documente eliberate anterior -, considerând că persoanele respective nu au dobândit cetățenia română.

Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991

Luând în considerare faptul că această practică a generat numeroase litigii, soluționate în mod definitiv sau în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești,

Ținând cont de faptul că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului precizează că:

– în materie de calitate, claritate și previzibilitate a legii o importanță deosebită o are existența unei practici uniforme și constante în stabilirea caracterului previzibil al reglementării aplicabile în materia cetățeniei;

– dreptul de a dobândi sau a păstra cetățenia unui anumit stat nu este garantat de Convenție sau protocoalele la aceasta, însă nu a exclus posibilitatea ca refuzul sau retragerea arbitrară a cetățeniei să pună o problemă pe terenul art. 8 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în anumite împrejurări, din cauza impactului unei astfel de măsuri asupra vieții private a persoanei,

Având în vedere, față de situația expusă anterior, că procedura de dobândire a cetățeniei române de către copiii minori trebuie regândită din nevoia adoptării unor norme care să înlăture, cu efect imediat, posibilitatea apariției în continuare a stării de incertitudine în rândul persoanelor care ar putea fi afectate prin aplicarea procedurii menționate, instituindu-se, pentru instituțiile cu atribuții în domeniu a unor reguli de fond și procedurale clare, având ca scop înlăturarea riscului apariției unor interpretări diferite,

Ținând seama de faptul că, în considerarea existenței, la acest moment, a unui număr foarte mare de persoane care, invocând, în diferite etape, drepturi rezultate din aplicarea legii, au o situație incertă cu privire la statutul lor juridic, este necesară reglementarea unor norme tranzitorii care să le recunoască calitatea de cetățeni români și să înlăture în termen cât mai scurt consecințele grave suferite de aceste persoane în ceea ce privește derularea unei activități de familie și profesionale normale,

Ținând cont de faptul că sunt necesare măsuri legislative similare, ca soluție cu titlu excepțional, care să evite apariția unui tratament diferențiat determinat de excluderea unor categorii de persoane de la aplicarea acestui beneficiu, respectiv persoanele cu privire la care s-a stabilit prin hotărâre judecătorească definitivă că nu au dobândit cetățenia română, întrucât pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă odată cu părinții sau cu părintele care a obținut cetățenia română, dar care și-au înscris ori transcris în registrele de stare civilă române certificatele sau extrasele de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau au obținut, după caz, înscrierea în actele de stare civilă române a mențiunilor privind dobândirea cetățeniei române, fiind minori la data dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către părinții sau, după caz, de către unul dintre părinții lor,

În considerarea necesității de asigurare a unui statut juridic cert cu privire la dobândirea cetăţeniei române de către copilul adoptat, se impune reglementarea situaţiei în care adopţia se face de către soţul cetăţean român al părintelui firesc sau adoptativ, cetăţean străin, ori de către persoana de cetăţenie română care se află într-o relaţie stabilă şi conviețuiește cu acest părinte în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată.

Comunicat de presă – ședință de guvern – Reglementări noi privind acordarea cetățeniei române pentru minori

Guvernul a modificat și completat astăzi cadrul legal privind acordarea cetățeniei române, modificările propuse urmărind reglementarea de o manieră detaliată a condițiilor privind dobândirea cetățeniei de către copiii minori ai cetățenilor străini sau fără cetățenie.

În acest sens, Guvernul a decis ca acestor minori să li se acorde cetățenia la cererea părinților și odată cu aceștia. Cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române, în condițiile Legii nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 576 din 13 august 2010. În propunerea de reglementare este prevăzută condiția ca, la data cererii, copiii minori să domicilieze, în condițiile legii, în România.

De asemenea, sunt modificate şi dispozițiile cu privire la dobândirea cetăţeniei române de către copilul adoptat, fiind reglementate situaţiile în care adopţia se face de către soţul cetăţean român al părintelui firesc sau adoptativ, cetăţean străin, ori de către persoana de cetăţenie română care se află într-o relaţie stabilă şi conviețuiește cu acest părinte, în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările ulterioare.

În ambele cazuri, dacă părinții nu cad de acord în privința cetățeniei minorilor, decizia va fi luată de tribunalul de la  domiciliul minorului sau, după caz, de către instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția, ținând cont de interesele acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimțământul, iar dacă devine major în timpul perioadei de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul, în condițiile legii.

Minorilor care dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei li se va elibera certificat de cetățenie distinct de cel al părinților. Anterior modificărilor legislative aprobate în ședința de astăzi a Guvernului, minorii care dobândeau cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei erau înscriși în certificatul de cetățenie al părinților.

Noile reglementări au fost adoptate prin ordonanță de urgenţă, pentru a elimina, cu efect imediat, aspecte care au generat interpretări divergente la nivelul autorităților cu atribuții în domeniu, urmate de numeroase litigii, soluționate definitiv sau în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătoreşti. În acest fel, dispozițiile aprobate sunt aplicabile și persoanelor cărora, prin hotărâre judecătorească definitivă, li s-au anulat, după caz, actele de stare civilă, mențiunile cu privire la dobândirea cetățeniei române înscrise pe acestea ori actele de identitate sau documentele de călătorie românești eliberate în temeiul actelor de stare civilă sau al mențiunilor cu privire la dobândirea cetățeniei române, sub motivul că nu au dobândit cetățenia română întrucât nu s-a parcurs procedura privind acordarea cetățeniei române la autoritatea competentă, odată cu părinții care au obținut cetățenia română.

sursa: http://gov.ro/ro/media/comunicate

Articolul Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 apare prima dată în Glasul.info.