La data de 2 Ianuarie 1919, Consiliul Dirigent al Transilvaniei decide organizarea administrativă a teritoriilor unite cu România. Hotărârea prevedea împărțirea României în 23 de județe și numirea de prefecți pentru fiecare dintre cele 23 de județe.

Pe lângă clasicele județe românești ale Transilvaniei, pe listă apăreau și câteva județe care astăzi fac parte din păcate din teritoriul Ungariei: Bichiș, Cenad, Haidu, Ugocea. Toate aceste județe aveau comunități însemnate de români în ele. Mai erau de asemenea revendicate de către români și județele Bereg, Ung, Sabolc(iu), Solnoc și Cionsgrad.

Despre județele Bichiș și Cenad știm că au fost teritorii incorporate României între anii 1919-1920 și cedate Ungariei după Tratatul de la Trianon, deși erau județe cu importante comunități de români. În cei doi ani, cele două județe au fost sub administrație românească și populația de acolo a participat până și la alegerile din anul 1919 din România Mare.

Consiliul Dirigent al Transilvaniei a fost un organism politic provizoriu, cu atribuții legislative, executive și administrative limitate, al Transilvaniei, în perioada 2 decembrie 1918 și 4 aprilie 1920. Din acest consiliu făceau parte 15 membri, cu Iuliu Maniu președinte, Alexandru Vaida-Voievod (vicepreședinte), Ștefan Cicio-Pop (vicepreședinte), Aurel Vlad (vicepreședinte), Vasile Goldiș (vicepreședinte), Aurel Lazăr, Ioan Suciu, Iosif Jumanca, Romul Boilă, Emil Hațieganu, Ion Flueraș, Victor Bontescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga și Valeriu Braniște.

Consiliul Dirigent al Transilvaniei a avut un rol foarte important în organizarea tranziției și adaptării administrative a Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria în timpul unirii acestor teritorii cu România. Organizația avea filiale locale care au ușurat tranziția și adaptarea în timp record la noua stare administrativă a acestor teritorii. De asemenea au jucat un rol extrem de important asigurând logistica și informații esențiale din punct de vedere militar pentru Armata Română, angajată încă într-un război atipic cu bandele bolșevice ungare ale lui Bela Kun.

Prin activitatea sa eficientă, Consiliul Dirigent al Transilvaniei a reușit să separe jurisdicția județelor Ugocea, Bichiș și Cenad și să le subordoneze statului român, însă lipsa unor buni negociatori și diplomați ai României au făcut ca în cele din urmă România să piardă aceste județe și să le cedeze Ungariei după Tratatul de la Trianon din 1920.

Participând la alegerile parlamentare din anul 1919 din România, românii din județele Bichiș, Cenad și Ugocea au avut până și reprezentanți în Parlamentul României.

Articolul 2 Ianuarie 1919 – Consiliul Dirigent al Transilvaniei decide organizarea administrativă a teritoriilor unite cu România apare prima dată în Glasul.info.

La 16 februarie 1968 România renunța la organizarea administrativă sovietică în regiuni și raioane și revine la județe. Cu aceasta ocazie este desfiintata organizarea  administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și este reînființata unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București.

Reforma administrativ-teritorială din anul 1968, atunci cand s-a trecut de la impartirea pe regiuni si raioane (n.r. dupa modelul organizarii teritoriului Uniunii Sovietice) la reimpartirea pe judete (n.r. unitrati administrativ-teritoriale care fusesera desfiintate la presiunea sovieticilor de catre autoritatile comuniste in anul 1951), a fost in egala masura o descatusare de sub influenta sovietica si trecerea de la comunismul internationalist la un regim national-comunist.

La 16 februarie 1968 România renunța la organizarea administrativă sovietică în regiuni și raioane și revine la județe

Prima atestare documentara a impartirii tarilor romane in judete este facuta la 8 ianuarie 1392, atunci cand domnitorul Mircea cel Bătrân numeste printr-un hrisov „ținutul Vâlcii” județ. Asadar,  județul Vâlcea este primul județ atestat documentar de pe teritoriul actual al României.

Incepand cu anul 1968, teritoriul Romaniei este impartit in 41 de judete, la care se adauga  municipiul București, care cu toate ca este si resedinta pentru judetul Ilfov, acesta este administrat separat, ca municipiu cu statut de judet, care nu face parte din judetul Ilfov.

Articolul La 16 februarie 1968 România renunța la organizarea administrativă sovietică în regiuni și raioane și revine la județe apare prima dată în Glasul.info.