Molitfelnicul, panahida și principalele izvoare canonice recomandă a fi împărțite drept milostenie colaci, vin, fructe, colivă, lumânări, mâncare, chiar și obiecte de îmbrăcăminte. Sunt doar recomandări, nu reglementări impuse. Situația se poate modifica în funcție de tradițiile și obiceiurile parohiei în care ne desfășurăm viața – mai precis, în funcție de nevoile celor cărora le facem milostenie.

Mai concret, creștinii, încă din cele mai vechi timpuri, au împărțit daruri celor aflați în nevoie. Din punct de vedere teologic, aceste daruri reprezintă cinstirea memoriei pentru cel drag, trecut la cele veșnice. Teologia creștin-ortodoxă a arătat că milostenia noastră nu ajunge, din punct de vedere material, la cel adormit, ci este împlinirea datoriei noastre de a ne ruga unul pentru celălalt, deoarece, prin rugăciunea împletită cu milostenie, Biserica devine un singur Trup – iar săracii comunității, beneficiind de daruri, au datoria de a se ruga pentru cel adormit. Pentru cei ce nu cunosc izvoarele biblice și istorice ale păstrării memoriei strămoșilor noștri le recomandăm să citească> “Temeiuri doctrinare ale rugăciunilor pentru cei raposați“.

Totul ține de modul în care simțim că trebuie să facem pomană – milostenie. De multe ori, un cuvânt bun și un dar simplu, ține locul unei mese îndestulate la un restaurant cu faimă din oraș.

Ionel Cioabă

Pentru o presă independentă, fără cenzură, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, educațional și creștin-ortodox. Nihil Sine Deo

Articolul Ce împărțim pentru sufletul celui adormit? apare prima dată în Glasul.info.

Duminică, 30 august 2020, a avut loc la Carei marcarea a 80 de ani de la Dictatul de la Viena care a avut  consecințe dramatice pentru românii din partea de Nord Vest a Transilvaniei.

Organizatorii manifestării au fost Asociația foștilor refugiați și expulzați din 1940, filiala Carei în colaborare cu Muzeul Județean Satu Mare. Alături de careieni au fost  reprezentanți din toate satele  de foști refugiați: Ianculești, Horea, Marna Nouă, Scărișoara, Lucăceni dar  și  oaspeți din Oradea, Satu-Mare, Iași sau A fost  sfințit drapelul tricolor de către vicarul foraneu pr.Radu Filip și preotul ortodox  Gheorghe Sorian și a fost ridicat pe catarg în acordurile Imnului Național iar apoi a fost săvârșit  un parastas în memoria foștilor refugiați.

Imnul refugiaților a fost intonat de către toți cei prezenți care au primit la intrare un pliant care conținea versurile.

A onorat cu prezența subprefectul Cosmin Bota care a depus  o coroană de flori și a rostit  o alocuțiune.

Au mai fost prezenți reprezentanți ai Asociației rezerviștilor militari, Asociațiunii ASTRA Despărțământul Aurel Coza, Asociației Unirea 2009, Asociației Codrenii.

După depunerea de coroane de către Asociațiunea ASTRA , Asociația Refugiaților  și Instituția Prefectului au urmat alocuțiunile.

Ionel Costescu, președintele Asociației Codrenii a  rostit o alocuțiune  în care a relatat despre consecințele Dictatului de la Viena în locurile sale natale dar și despre lipsa totală de atenție pentru istoria locală din partea politicienilor.

.

.

.

Au recitat poezii de George Coșbuc Mara Țineghe din Lucăceni și Răzvan Fuzi din Marna Nouă.

.

.

Grupurile de  moți din Marna  Nouă și Scărișoara au prezentat doinele de jale din perioada refugiului anilor 40  dar și cântece patriotice. O prezență constantă la acțiunile culturale românești din Carei este apreciata interpretă Angela Muntean care  și de această dată a bucurat sufletele participanților cu melodiile  adecvate momentului.

Asociația foștilor refugiați și expulzați din 1940, filiala Carei, a acordat  Diplome de Excelență celor care susțin activitățile atât prin prezență constantă cât  și prin implicare.

Veșnica pomenire, din veac în veac, celor care au îndurat suferințe cumplite dar nu au acceptat să renunțe la identitatea lor românească!

Sursa: Buletin de Carei

GALERIE FOTO

Articolul Parastas, lacrimi și cântece patriotice pentru românii refugiați și expulzați în 1940 apare prima dată în Glasul.info.