<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>patriotism Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/patriotism/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/patriotism/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Tue, 28 May 2024 16:08:46 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>patriotism Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/patriotism/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Lansare de carte: &#8220;Patriotism în case bihorene&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2024/05/28/lansare-de-carte-patriotism-in-case-bihorene/</link>
					<comments>https://glasul.info/2024/05/28/lansare-de-carte-patriotism-in-case-bihorene/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 28 May 2024 16:08:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Oradea]]></category>
		<category><![CDATA[Beiuș]]></category>
		<category><![CDATA[case bihorene]]></category>
		<category><![CDATA[Lansare de carte]]></category>
		<category><![CDATA[patriotism]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=122714</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Casa de Cultură a Municipiului Beiuș, în parteneriat cu Revista&#160;„Cetatea Cavalerilor”, Colegiul Național „Samuil Vulcan” –&#160;Beiuș, Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaș” – Beiuș, Colegiul Național „Avram Iancu” – Ștei, Școala Gimnazială „Miron Pompiliu” – Ștei, organizează vineri, 31 mai 2024, începând cu orele 12:00, în cadrul anului Bicentenar „Avram Iancu”, lansarea cărții&#160;„Patriotism în case biherene”,&#160;o antologie...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/05/28/lansare-de-carte-patriotism-in-case-bihorene/">Lansare de carte: &#8220;Patriotism în case bihorene&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<h4 class="wp-block-heading">Casa de Cultură a Municipiului Beiuș, în parteneriat cu Revista&nbsp;<em>„Cetatea Cavalerilor”</em>, Colegiul Național „<em>Samuil Vulcan” –&nbsp;</em>Beiuș, Colegiul Tehnic „<em>Ioan Ciordaș</em>” – Beiuș, Colegiul Național „<em>Avram Iancu</em>” – Ștei, Școala Gimnazială „<em>Miron Pompiliu</em>” – Ștei, organizează vineri, 31 mai 2024, începând cu orele 12:00, în cadrul anului Bicentenar „<em>Avram Iancu”</em>, lansarea cărții&nbsp;<strong>„Patriotism în case biherene”,&nbsp;</strong>o antologie de eseuri istorice scrise de către liceeni de la școlile partenere, coordonați de prof. Ana Cornelia Popa. Cartea apare la Editura „Aureo”, Oradea și este motivată printr-o prefațată scrisă de colonel dr. Constantin Moșincat.</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Gazda evenimentului editorial, va fi Anca Banda, directoarea Casei de Cultură Beiuș, care, în prima parte, va fi moderatoarea întru:</h4>



<h4 class="wp-block-heading">„<strong><em>Duhul lui Iancu”</em></strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><em>Aicea, în Ardeal, noi suntem veșnicie</em></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><em>Din coama unui deal și până în câmpie,</em></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><em>Împreunați cu toții-n jerfenicul lumesc,</em></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><em>Cu ochi-n lăcrimare, spre sfântul cel ceresc,</em></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><em>Cerșim iertări smerite la câte am făcut,</em></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><em>Rugând ca el ne fie îndrumător și scut,</em></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><em>În tot ceea ce facem în viața trecătoare</em></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><em>A fiecărui care, e trăitor sub soare.</em></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>(Mircea Dorin Istrate)</strong></h4>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="743" height="435" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/05/patriotism-in-case-bihorene.jpg" alt="Lansare de carte: &quot;Patriotism în case bihorene&quot;" class="wp-image-122715" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/05/patriotism-in-case-bihorene.jpg 743w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/05/patriotism-in-case-bihorene-300x176.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/05/patriotism-in-case-bihorene-640x375.jpg 640w" sizes="100vw" /><figcaption class="wp-element-caption">Lansare de carte: &#8220;Patriotism în case bihorene&#8221;</figcaption></figure>
</div>


<h4 class="wp-block-heading">Moment evocator va fi susținut de către Avocat Dr. Pașcu Balaci, autor a mai multor studii și lucrări dedicate Crăișorului Avram Iancu. Apoi elevii Magda Ștefania și Rareș Matei, pregătiți de doamna prof. Ojică, vor recita poeziile „No, hai” și „Românul Împărat”, din creația poetului Mircea Dorin Istrate. Momentele muzicale vor fi asigurate de „Muguri și mlădițe de tezaur”, prin Giulia David și George Jidai. Corul Asociației „Avram Iancu”, condus de col. Zoltan Boldiș, va închide momentul muzical.</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Partea a doua va fi destinată lansării și prezentării cărții „<strong>Patriotism în case bihorene”</strong>. Prof. Ana Cornelia Popa, coordonatoarea elevilor în cercetatrea și scrierea unor povești inedite, indrumându-i spre descoperiea unor urme și fapte ale străbunilor din casele lor. Așa cum spune în postfața cărții „<em>I</em><em>storia orală locală este o realitate a şcolii din zilele noastre, este de actualitate, dar este şi o necesitate. Este cea de lângă noi, din imediata vecinătate, este cea căreia îi aparţinem, este cea care aşteaptă să fie descoperită şi&nbsp;</em><em>valorificată.</em>&nbsp;<em>Cunoscând istoria locală ne este mai uşor să facem conexiunile cu evenimentele petrecute în istoria naţională şi universală. Orice localitate îşi are istoria ei, are o vechime, o întindere în timp şi spaţiu, are personalităţile ei, are OAMENI, LOCURI, FAPTE cu care se poate mândri oricine o cunoaște. Este rolul profesorului de istorie să le descopere, să încerce să pună în valoare cunoștințe și informații diverse, să-i facă pe elevi să le aprecieze în mod conştient însemnătatea, să fie interesaţi şi mândri de comunitatea locală în care s-au născut, în care trăiesc. Numai cunoscând istoria locală ne cunoaştem mai bine, învăţăm să fim mai buni, să apreciem valorile neamului, să ne cultivăm și să dezvoltăm spiritul patriotic</em>”.</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Despre cuprins povestirilor, câte un reprezentant de la cele patru colegii, la care studiază autorii, vor face cunoscute lucrările lor următorii: Simionaș Andrei, Macavei Nuria Beatriz, Popa Casandra și Cuc Yasmina. Preotul Ștefan Avram, directorul Editurii Aureo, va împărtășii publicului impresiile sale la prima lectură a acestei inedite alcătuiri, de povestiri adevărate, pe care o recomandă a fi citită de la grădiniță, la vârsta bunicilor responsabili cu povestea de seară! Cei care au cercetat trecutul din casele bihorenilor au reușit să descopere și să transmită cu emoție înfășurată în acest nobil atașament dintre generații și Țară pe care o apără și o slujesc.</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Coordonatorul lucrării, col. dr. Constantin Moșincat, subliniază mesajul comun și original transmis de către autori, prin acest titlu generic de patriotism, poate, prea modest față de cuprinsul inedit surprins cu talent, echilibru și cu moderație de tinerii semnatari-cercetători. Cineva cu talent ar putea surprinde întreaga poveste a cărții care să fie de folos cetățeanului de mâine, educat în rama dragostei de neam și înaintașii!</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Pentru a deconspira din conținut, redăm un fragment din prefața cărții, despre un episod inedit din „familiei”, petrecut în timpul războiului în 1944. Așa „mă alătur demersului elevilor, de cercetare a istoriei din familie, voi reda un fragment din lucrarea monografică<strong><sup>[1]</sup></strong>, în curs de apariție, din subcapitolul&nbsp;<em>Lagăre de muncă forțată.</em>&nbsp;Am reținut, din documentele de familie cercetate că, „Serviciul Muncii” (Munkaszolgálat) a reprezentat în Ungaria (1940-1944) un sistem instituțional militar care a fost creat și a existat în timpul celui de-al doilea război mondial. În mod caracteristic, deși a fost organizat în cadrul armatei, sub forma unor unități de tip militar, cei care au fost încadrați acestei instituții nu au deținut arme, efectuând serviciul de război prin&nbsp;<em>muncă forțată</em>. Dacă inițial recrutarea în acest serviciu a reprezentat numai scurte perioade, pentru tinerii declarați necorespunzători pentru serviciul militar de port-armă, mai târziu acesta s-a extins și pentru generațiile mai în vârstă, respectiv pentru cetățenii care primiseră pedepse, erau inadecvați sau nu prezentau încredere din punct de vedere politic, cetățenesc. În condițiile creșterii antisemitismului și a situației de război s-a extins și a devenit un întreg sistem, care a avut pe lângă rolul său militar și pe acela de marginalizare a minorităților naționale (mai ales a românilor și a evreilor, împotriva cărora s-a pornit o adevărată vânătoare) și a oponenților politici. Prost hrănite și îmbrăcate, în comparație cu unitățile trimise pe front,&nbsp;<em>Serviciului Muncii</em>&nbsp;a avut comandanți în exclusivitate unguri, adesea brutali, care s-au purtat abuziv și cu exces de zel, cruzime manifestată chiar în îndeplinirea funcție lor, pentru ca&nbsp;<em>norma de muncă</em>&nbsp;să fie depășită zilnic de fiecare&nbsp;<em>honved</em>. Aceste unități au fost desemnate să efectueze, în Ungaria, lucrări grele de construcție și să asigure extracția în cariere și mine, iar după invazia Uniunii Sovietice de către Germania Nazistă și aliații săi, acțiunile acestor formațiuni s-au extins și pe teritoriul Ucrainei, în special la extracția cărbunelui din Dombas.</h4>



<h4 class="wp-block-heading">În cercetarea acestor aspecte, am pornit de la premisa, conform căreia, cunoaşterea evenimentelor istorice referitoare la Dictatul de la Viena şi la consecinţele sale asupra populaţiei din Transilvania de Nord este pe cât de necesară, pentru o istoriografia ştiinţifică, pe atât de utilă și nealterată de interese politice, sau de altă natură, de mistificări care să slujească dezideratele unor grupări sau ale unor ideologii. Ca argument care să stea la baza justificării unor demersuri contemporane pentru anumite grupuri de interese (cu tentă neoiredentiste) dintr-o istorie recentă şi din actualitate reprezintă o istorie de „casă” puțin cunoscută.</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Din perspectiva istoricului militar român, menționez că informația orală am comparat-o cu documentele de arhivă și informații cuprinse în recent apărutele volume, studii şi lucrări, redactate în urma valorificării ştiinţifice a unor importante surse documentare, din arhivele româneşti şi maghiare. Majoritatea acestor lucrări sunt conceptute pe baza conştiinţei istorice a societăţii de azi şi de mâine. Deosebit de active, în spaţiul public românesc, sunt Asociaţiile Foştilor Refugiaţi (AFOR 1940-1947). La Bucureşti, istoricul bihorean Alexandru Porţeanu a desfăşurat o activitate notabilă în domeniul Drepturilor Omului, el însuşi fiind refugiat cu familia, în perioada 1940-1947, iar la revenirea la Oradea, pe vecinul lor, dovedit de serviciile de securitate și condamnat pentru terorism, în perioada 1939-1940, să-l găsească „secretar de partid (PMR) la Uzinele de Apă Oradea”<strong><sup>[2]</sup></strong>. Evocarea memorialistică a celor ce urmează se încadrează în valul de dezvăluiri care completează Marele Refugiu Românesc din 1940, prin câteva surse documentare edite și inedite, dar și cu informații de istorie orală. Aceste surse dovedesc evoluția evenimentelor, după ocupația Horthystă din toamna anului 1940. Ungaria refuzase drepturile minorităților etnice pentru români, pe baza a ceea ce rezulta din însăși textul din Tratatului de la Viena (Diktat, pct .5) prin care guvernul ungar se angaja solemn „<em>să asimileze în totul cu ceilalți supuși unguri persoanele de rasă română, care, pe baza arbitrajului de mai sus, vor dobândi naționalitatea ungară</em>”. Așa că, încadrarea în tabere de muncă, era complet și legal justificată. Întimidați, timorați de pățaniile românilor de prin satele vecine: Traian, Decebal, Boghiș, Carei, Lucăceni, Ianculești, Marna, Scărișoara Nouă, Resighea, Craidorolț, Terebești, Pir, Santău, Tășnad, Andrid, etc. al căror număr exact de expulzați și refugiați rămâne necunoscut, chiar și astăzi, sătenii rămași în Rădulești s-au resemnat ca și coloniști utili după reforma agrară, dar „abandonați ai regimului Regelui Carol al II-lea”. Concentrați pentru muncă forțată, potrivit unor informații orale, obținute de prof. Florica Cristea – pe baza discuțiilor avute cu cei în cauză – au fost următorii feciori de băștinași: Cristea Ioan, Sabou Ioan, Nicorici Dumitru, Moldovan Teodor, Moșincat Vasile, Marchiș Vasile, toți cu muncă prestată la Nușfalău, vreo 6 luni, într-o primă etapă.</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Menționăm că până la încheierea acestui studiu, nu s-au depistat documente care să certifice informația, altele decât cele de familie. Despre viața grea pe care au avut-o în lagărele și detașamentele de muncă forțată nu avem mărturii directe. Dar, din satul Dridiu, de pildă Topai Gavrilă, pentru că a întârziat 2 ore din permisia ce i se acordase a fost „<em>legat la stâlp</em>” de către gradații unguri și pentru motivul declarat că „<em>nu știu a vorbi ungurește</em>”. Despre maltratări s-a aflat în sat prin intermediul celor proveniți din zonă, fapt pentru care unii și-au propus să ia drumul României, presiunea fiind exercitată pe toae căile, prin biserica catolică (ungurească) în special.</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Anual măsurile de umilire a românilor s-au agravat prin aplicarea celor 177 de&nbsp;<em>legi antiromânești</em>&nbsp;date de guvernul lui Horthy, în perioada 5 septembrie 1940 – 25 octombrie 1944. E cunoscută născocirea lui Horthy de a face chiar și o&nbsp;<em>Episcopie Ortodoxă Maghiară,</em>&nbsp;pentru românii, deveniți fără voia lor, parte din națiunea maghiară, conform textului aplicat al Dictatului de la Viena. După ocuparea Ungariei de către nemți – 19 martie 1944 – sub pretextul apropierii frontului, s-a trecut la o mobilizare generală, sens în care recrutarea românilor pentru muncă, a celor cuprinși între 16-60 de ani, și aplicarea rechizițiilor, indiferent de starea materială a gospodăriei familiale, a devenit o regulă. Și femeile erau recrutate și trimise la muncă în Ungaria și Germania. În total s-au format 24 de Companii românești de muncă forțată în interiorul Ungariei. Nici neamurile, din cele 10 localități de baștină ale celor din Rădulești, n-au fost exceptate de la munca forțată. Conform informațiilor de care dispunem, numai în vara anului 1944, au fost recrutați pentru prestare de munci forțate în Ungaria țărani din localitățile: Ban=52, Recea=28, Ponița=2, din totalul celor 1.866 de bărbați și cei 73 de sălăjeni cărora li s-a stabilit domiciliul forțat. Mulți dintre români au respins ideea „statului maghiar” și au ales refugiul prin „vama cucului”, despre unii nu s-a mai auzit în veci nimic, probabil fiind ajunși de glonțul vigilent. Fuga peste graniță a multor sălăjeni i-a pus pe unguri într-o uluitoare împrejurare pentru că au ajuns să spună: „dușmanul se află înăuntrul granițelor țării”.</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Se pare că și dintre cei care făcuse campania din anul 1914-1919 au fost luați să participe la concentrările de muncă forțată din Ungaria, Slovacia, Germania, conform regulilor expuse mai sus, chiar dacă nu în prima linie, cum a fost cazul numiților consăteni: Vedinaș Petru, Creț Vasile, Ardelean Nicolae, Vedinaș Flore (Guleșu), Buboi Alexandru (Jarca) și Cionca Teodor. Concentrați la muncă forțată, în etape și perioade diferite, au mai fost și următorii: Cristea Pavel (1 an), Cristea Petru, Barbuș Pavel (2 ani), Păștean Nicolae (2 ani), Gal Șofon (2 ani), Moldovan Gavril, Bodonea Valentin, Nicorici Pavel, Silaghi Gheorghe, Șorian Ioan, Marchiș Virgil și Ghirean Vasile, undeva la Ekermezeő? Ungaria. Pentru a completa informația orală atașăm documente oficiale din epocă, din arhiva familiei. Satul Rădulești rămăsese aproape gol, ori cu tineri cu vârstă încă neîmpliniți ai majoratului și cu bătrânii băștinași peste limita legală, dar și aceștia cu obligații de a susține material frontul: cu vite, porci, untură, slănină, făină, etc. Astfel cum reiese dintr-o notă informativă maghiară, „averea bisericii ortodoxe (70 jugăre) era arendată numai de către unguri” (la Trăznea – Sălaj), iar presiunea continua asupra concentraților pentru a trece la religia catolică sau reformată era apăsătoare (…)”.</h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>&nbsp;</strong><strong>Mi-am pus întrebarea:</strong>&nbsp;cui folosește această carte? Răspunsul prezumtiv se asociază cu al cititorului, de vârsta autorilor și chiar mai mult, cu a celor care vor încerca să ridice nivelul de cunoaștere și să o facă mai bine decât cei care au avut curajul să așternă pe hârtie sentimentele și cunoștințele lor. Din partea coordonatorilor, ca profesioniști în domeniu, considerăm lăudabil efortul elevilor, și îi asigurăm de întreaga considerație și tot sprijinul și pe viitor!</h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>&nbsp;</strong><strong>Tematica patriotismului,&nbsp;</strong>sub raport istoric, se încadrează și reflectă ceea ce înaintașii au făcut, fapte cuprinse descriptiv în lucrări de certă valoare precum:&nbsp;<em>Beiușul și lumea lui vol.1-5,</em>&nbsp;<em>Asaltul vânătorilor de munte</em>, sau/și&nbsp;<em>Serviciul credincios,</em>&nbsp;vol. 1-2,&nbsp;<em>Jertfa de sânge a Bihorului</em>, ca să amintesc doar aceste exemple<strong>&nbsp;bibliografice&nbsp;</strong>semnificative pentru istoria locală din Țara Binșului. Aria de cuprindere a studiilor, din acest volum, de 22 antologii, reflectă prezența bihorenilor pe fronturile de luptă din al doilea război mondial și preocupările acestora care gravitează în jurul satului, a casei, școlii și bisericii din locurile atât de dragi lor.</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Îndrăznim să credem și să apreciem că acomodarea cu scrisul al autorilor a făcut ca această carte să aibă caracter unitar prin&nbsp;<strong>originalite și inedit</strong>, care și-a atins ținta de a menține dreaptă cumpăna interpretării faptelor înaintașilor și a desprinde în mod corect din faptele Eroilor caracteristica esențială a povestirii, printr-o prezentare cumpătată, realistă și echilibrată. Carte frumoasă cinste cui te-a scris!</h4>



<h4 class="wp-block-heading">–––––––––––</h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong><sup>[1]&nbsp;</sup></strong>Constantin Moșincat,&nbsp;<em>Rădulești. Plugari la datorie</em></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong><sup>[2]&nbsp;</sup></strong>Col. dr. Constantin Moșincat,&nbsp;<em>De vorbă cu istoricul orădean prof. univ. dr. Alexandru Porteanu de la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Romane, București,&nbsp;</em>în&nbsp;<em>Cetatea Cavalerilor nr.5/2021 și nr. 6/2021</em></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>–––––––––––––––</strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>NOTĂ:</strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading">Lansarea volumului va fi transmisă direct pe adresa:</h4>



<h4 class="wp-block-heading"><a href="https://www.facebook.com/share/p/AAfzpcYzSNdpDEuq/">https://www.facebook.com/share/p/AAfzpcYzSNdpDEuq/</a></h4>



<h4 class="wp-block-heading">și retransmisă pe radio ZIDUL pentru România și Italia.</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Oricine va fi interesat are acordul pentru retransmitere.</h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>–––––––––––––––</strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Col. Dr. Constantin MOȘINCAT</strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Oradea, 25 mai 2024</strong></h4>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/05/28/lansare-de-carte-patriotism-in-case-bihorene/">Lansare de carte: &#8220;Patriotism în case bihorene&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2024/05/28/lansare-de-carte-patriotism-in-case-bihorene/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>In Romania mai exista si institutii care stiu sa arate ca apartin statului roman, nicidecum unor asa zise &#8220;Tinuturi&#8221;, &#8220;Autonomii&#8221; sau alte bazaconii de acest gen</title>
		<link>https://glasul.info/2017/04/21/romania-mai-exista-si-institutii-care-stiu-sa-arate-ca-apartin-statului-roman-nicidecum-unor-asa-zise-tinuturi-autonomii-sau-alte-bazaconii-de-acest-gen/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/04/21/romania-mai-exista-si-institutii-care-stiu-sa-arate-ca-apartin-statului-roman-nicidecum-unor-asa-zise-tinuturi-autonomii-sau-alte-bazaconii-de-acest-gen/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 21 Apr 2017 18:39:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[apartin statului roman]]></category>
		<category><![CDATA[Autonomii]]></category>
		<category><![CDATA[bazaconii]]></category>
		<category><![CDATA[institutii]]></category>
		<category><![CDATA[patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Tinuturi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=27069</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>In Romania mai exista si institutii care stiu sa arate ca apartin statului roman, nicidecum unor asa zise &#8220;Tinuturi&#8221;, &#8220;Autonomii&#8221; sau alte bazaconii de acest gen.Felicitari pentru aceasta frumoasa dovada de patriotism! Pe unul dintre afisele afisate pe geamurile institutiei si care il infatiseaza pe Avram Iancu se poate citi urmatoarea inscriptie: &#8220;Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu”...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/21/romania-mai-exista-si-institutii-care-stiu-sa-arate-ca-apartin-statului-roman-nicidecum-unor-asa-zise-tinuturi-autonomii-sau-alte-bazaconii-de-acest-gen/">In Romania mai exista si institutii care stiu sa arate ca apartin statului roman, nicidecum unor asa zise &#8220;Tinuturi&#8221;, &#8220;Autonomii&#8221; sau alte bazaconii de acest gen</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">In Romania mai exista si institutii care stiu sa arate ca apartin statului roman, nicidecum unor asa zise &#8220;Tinuturi&#8221;, &#8220;Autonomii&#8221; sau alte bazaconii de acest gen.Felicitari pentru aceasta frumoasa dovada de patriotism!</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Pe unul dintre afisele afisate pe geamurile institutiei si care il infatiseaza pe Avram Iancu se poate citi urmatoarea inscriptie: &#8220;Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu” din Romania &#8211; Filiala locala Brad.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Nu stim unde au fost realizate aceste imagini care circula pe retelele de socializare, insa chiar am fost placut impresionati sa vedem ca exista asemenea initiative in institutiile din Romania, acesta putand fi un model demn de urmat si de alte institutii si localitati romanesti.</span></p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">In Romania mai exista si institutii care stiu sa arate ca apartin statului roman, nicidecum unor asa zise &#8220;Tinuturi&#8221;, &#8220;Autonomii&#8221; sau alte bazaconii de acest gen</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">In timp ce din partea noastra a majoritatii se asteapta sa imbratisam fara sa cracnim macar, orice forme de exprimare, oricat ar fi ele de vulgare sau reprezentand adesea chiar adevarate infractiuni de leznatiune, venite din partea unor minoritati obraznice si agresive, pe de alta parte la adresa exprimarilor legitime ale statalitatii si suveranitatiii romanesti sunt tot mai dese insultele si formele extreme de intoleranta din partea extremistilor si iredentistilor maghiari.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Uitati inca o dovada de intoleranta si de grobianism din partea extremismului maghiar: </span></p>
<p><figure id="attachment_27071" aria-describedby="caption-attachment-27071" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img decoding="async" class="size-full wp-image-27071" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2017/04/extremism-iredentism-maghia.jpg" alt="Uitati inca o dovada de intoleranta si de grobianism din partea extremismului maghiar:, Foto: facebook.com" width="730" height="430" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2017/04/extremism-iredentism-maghia.jpg 730w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2017/04/extremism-iredentism-maghia-300x177.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2017/04/extremism-iredentism-maghia-640x377.jpg 640w" sizes="(max-width: 730px) 100vw, 730px" /><figcaption id="caption-attachment-27071" class="wp-caption-text">Uitati inca o dovada de intoleranta si de grobianism din partea extremismului maghiar:, Foto: facebook.com</figcaption></figure></p>
<p>[notice]<a href="https://profitshare.ro/l/3488839"><strong>Patriotism, Yukio Mishima</strong></a>[/notice]</p>
<p>[info]Sursa: <strong>Glasul.info</strong>[/info]</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/04/21/romania-mai-exista-si-institutii-care-stiu-sa-arate-ca-apartin-statului-roman-nicidecum-unor-asa-zise-tinuturi-autonomii-sau-alte-bazaconii-de-acest-gen/">In Romania mai exista si institutii care stiu sa arate ca apartin statului roman, nicidecum unor asa zise &#8220;Tinuturi&#8221;, &#8220;Autonomii&#8221; sau alte bazaconii de acest gen</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/04/21/romania-mai-exista-si-institutii-care-stiu-sa-arate-ca-apartin-statului-roman-nicidecum-unor-asa-zise-tinuturi-autonomii-sau-alte-bazaconii-de-acest-gen/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pentru &#8220;romanii&#8221; care isi vorbesc tara de rau</title>
		<link>https://glasul.info/2017/01/14/romanii-care-vorbesc-tara/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/01/14/romanii-care-vorbesc-tara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 14 Jan 2017 16:06:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[defaimare]]></category>
		<category><![CDATA[lipsa de loialitate]]></category>
		<category><![CDATA[patriotism]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=23563</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pentru &#8220;romanii&#8221; care isi vorbesc tara de rau: Tu, STRĂINE, cel care-mi vorbeşti ţara de rău, M-am cam plictisit sa aud aceleasi stereotipuri false venite de peste granita stabilita de tine!!! Sa-mi reamintesti prin deceptii cat de urat e aici, desi tu nu stii cat de frumos e aici!!! Sa-mi vorbesti de rau rudele, desi...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/01/14/romanii-care-vorbesc-tara/">Pentru &#8220;romanii&#8221; care isi vorbesc tara de rau</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pentru &#8220;romanii&#8221; care isi vorbesc tara de rau:</p>
<p>Tu, STRĂINE, cel care-mi vorbeşti ţara de rău,</p>
<p>M-am cam plictisit sa aud aceleasi stereotipuri false venite de peste granita stabilita de tine!!!</p>
<p>Sa-mi reamintesti prin deceptii cat de urat e aici, desi tu nu<br />
stii cat de frumos e aici!!!<br />
Sa-mi vorbesti de rau rudele, desi nu stii care sunt rudele<br />
mele!!!<br />
– Afla ca milioane de oameni traiesc azi in toata lumea, datorita lui<br />
Nicolae C. Paulescu, definitorul oficial al insulinei.</p>
<p>– Tu ai scris in scoli cu stiloul tau, nu? Inventat de romanul<br />
Petrache Poenaru, membru al Academiei Romane.<br />
– Data viitoare cand zbori in concediu sa-ti amintesti ca tu te deplasezi<br />
prin aer ca pescarusul, datorita lui Traian Vuia, Aurel Vlaicu si Henri<br />
Coanda, pentru ca ei au decolat/aterizat cu primul avion din istorie, s-au<br />
jucat cu primul avion fuselat aerodinamic, si unul din ei a inventat motorul<br />
cu reactie. Sa te vad, stii cine?</p>
<p>[alert-success]– Tot noi, locuitori ai stravechii DACII, am dus lucrurile mai departe si am<br />
depasit limitele cerului datorita lui Conrad Haas (şeful Depozitului de<br />
Artilerie de la Sibiu, 1550-1570) si Hermann Oberth (parintele fondator<br />
al astronauticii). Admira-mi mandria, pentru ca ei s-au nascut si au creat in<br />
aceleasi orase in care am trait/muncit si eu (Sibiu,Medias,Sighisoara).[/alert-success]</p>
<p>[alert-announce]– Stii cine a fost N.V.Karpen? Genialul roman care a inventat vestita “pila<br />
Karpen” care functioneaza continuu de peste 100 de ani. Principiul de<br />
functionare a stat la baza construirii surselor de energie pentru navele<br />
cosmice trimise de americani si sovietici in spatiu prin anii 1960.[/alert-announce]</p>
<p>[alert-note]– Apropo! Stiai ca un crater de pe luna poarta numele lui Spiru<br />
Haret? Acest roman a pus bazele astrofizicii moderne (fenomele observate<br />
de astronomie).[/alert-note]</p>
<p>[alert-warning]Tu, STRĂINE<br />
– Afla si tu ca fara “becul Teclu” inventat profesorul Nicolae Teclu<br />
(dispozitiv de reglare a curentului de aer si gaz), multe dintre cercetarile de<br />
laborator in domeniul chimiei, nu ar fi fost posibile.[/alert-warning][alert-success]– Si daca treci prin Timisoara sa iti notezi ca a fost primul oras iluminat<br />
electric din Europa, acum 130 de ani si al doilea din lume dupa New York.<br />
Mai este nevoie sa-ti spun ca prima tara din lume care a extras petrol/titei la<br />
scara industriala a fost ROMANIA, mentionata in anul 1857„The Science of<br />
Petroleum” cu o productie de 275 tone iar in 1856 fratii Marin si Teodor<br />
Mehedinteanu au construit prima rafinarie /distilerie din lume in bariera<br />
Rafov din PLOIESTI si la 01 aprilie 1857 au asigurat iluminarea cu petrol<br />
lampant a Bucurestiului, primul oras din lume care a utilizat aceasta metoda<br />
moderna de iluminat stradal?![/alert-success]<br />
[alert-announce]– Mai trebuie sa stii strainule ca Romania a fost decenii la rand, lider<br />
mondial in echipamente si utilaje de foraj si extractie a titeiului si gazelor iar<br />
inginerul Ion BASGAN a brevetat „ forajul rotativ-percutant” care a<br />
revolutionat intrega industrie extractiva de hidrocarburi pe uscat si pe mare,<br />
cam acum 100 de ani in urma…[/alert-announce]<br />
[alert-success]– Daca lumea a scapat de holera sa-i multumesti lui Ioan Cantacuzino, da?[/alert-success]<br />
[alert-announce]– Daca aliatii l-au batut pe Hitler atunci sa-i multumesti lui Gogu<br />
Constantinescu, pentru ca el a oferit suprematia aviatiei britanice prin<br />
inventarea sonicitatii (stiinta care a ajutat la inventia mitralierei cu cadenta<br />
de tragere sincronizata cu rotatia elicei montata pe avioanele de lupta); cam<br />
tare nu?[/alert-announce]<br />
[alert-success]– Si daca tot vorbim de razboaie si eroi, data viitoare cand te rogi spre cer<br />
sa-i multumesti si bunicului meu, pentru ca el a luptat alaturi de ai tai, ca sa<br />
te bucuri tu de pamanturile si libertatile tale.[/alert-success][alert-announce]– Te uiti cu placere la Animal Planet?!.. Stiu, pentru ca savantul roman Emil Racovita a oferit baza de studiu datorita fondarii biospeologiei. [/alert-announce][alert-success]– Te plimbi cu drag in Porschele tau puternic! Retine numele Aurel Persu,<br />
inginerul mecanic care a inventat prima masina aerodinamica cu motor in<br />
spate. Du-te si viziteaza Muzeul Tehnic din Parcul Carol- Bucuresti, sa te<br />
convingi.[/alert-success][alert-announce]Tu, STRĂINE</p>
<p>– Daca TU ai inventat internetul si securitatea lui (pentru care meriti stima<br />
si respect), atunci de ce pe hackerii romani (care au spart servere de top<br />
cum sunt cele de la Air Force, US Army, NASA, fara a va face rau ci doar<br />
pentru a arata ca sunt mai destepti decat altii) nu ii premiezi ca ti-au aratat greselile, ci ii inchizi prin inchisori?!?![/alert-announce]</p>
<p>[alert-success]– Te intineresti cu Gerovital iar produsele institutului Ana Aslan au tratat<br />
pacienti cu nume sonore, simbolurile tale, ca: Charlie Chaplin, J.F.Kennedy,<br />
Charles de Gaulle, Ferdinand Marcos, contesa Zwarowskzy…[/alert-success]</p>
<p>[alert-announce]– Hai sa-ti zic un mic amanunt discret despre George Enescu, supranumit “Mozart de Romania”, care a oferit numele unuia dintre cele mai apreciate<br />
festivaluri de muzica simfonica din Europa – cand a plecat prin lume a ajuns<br />
directorul Filarmoncii din New York.[/alert-announce]</p>
<p>[alert-success]– Iar daca citesti cat de frumos scria academicianul Nicolae Iorga despre<br />
Enescu incepe sa ti se incalzeasca sangele (al meu e latin, deci fierbe);<br />
admiratie civica sa fie oare?[/alert-success]</p>
<p>[alert-announce]– Apropo de filarmonica, cauta pe Google despre Sergiu Celibidache,<br />
muzicianul numit “Musical director of City of Munich”, adica nucleul<br />
cultural al Germaniei.[/alert-announce]</p>
<p>[alert-success]– Constantin Brancusi a fost “mai smecher decat prevedea moralitatea<br />
vremii”, intelegand ca pentru a redefini sculptura mondiala a trebuit sa vina<br />
la tine-n tara.[/alert-success]</p>
<p>[alert-announce]– Iar Hagi, Nadia, Patzachin si Nastase nu sunt doar imaginea/reclama unor banci, ei au dus performanta sportiva la nivelul superior; cel in care<br />
generatii de copii din lume au crescut cu posterele lor pe pereti, asa cum am<br />
facut-o si eu.[/alert-announce]</p>
<p>[alert-success]– Piese produse de Maria Tanase, sunt azi preluate de trupe mari in lume,<br />
incepand sa inteleaga frumusetea sufletului sau.[/alert-success]<br />
[alert-announce]Tu, STRĂINE<br />
– Vrei sa-ti zic in cate zeci de tari a fost tradus si citit Mircea Eliade si cat de<br />
evoluat a fost, ca de abia azi incepe lumea sa-l inteleaga?[/alert-announce]</p>
<p>[alert-success]– Si imi pare rau ca nu-l poti traduce pe Mihai Eminescu, ca sa il citesti cu<br />
pasiune ca si pe Hugo, T. S. Eliot, Shakespeare, sau Puskin.[/alert-success]</p>
<p>[alert-announce]– Vlad Tepes, Vlad Dracul, Dracula. Vei vedea ca la un moment dat legenda asta va ajunge acolo asa cum trebuie, daca nu cumva a ajuns déjà.[/alert-announce]</p>
<p>[alert-success]– George Emil Palade, Herta Muller si Ioan Moraru au pasit pe covorul<br />
premiatilor Nobel; tu poti?[/alert-success]</p>
<p>[alert-announce]Marele savant Henri COANDĂ afirma cu putin timp inainte de a pleca la<br />
stramosi: „… Ce noroc ar avea omenirea, dacă ar avea multe naţii<br />
care să-i fi adus faţă de numărul de locuitori atât cât i-a adus<br />
naţia română în ultimii 120 de ani !”[/alert-announce]</p>
<p>[alert-success]– As vrea sa mai enumar multi „campionii invizibili” de azi doar ca tu nu-i<br />
vezi pe ei. As enumera top companie de constructii in Spania, pentru ca noi<br />
am construit drumurile acolo, despre cea mai apreciata soprana la Royal<br />
Opera House la Londra, despre una dintre cele mai bune tenismene din<br />
lume, ca vorbim de 3 ori mai multe limbi decat tine, despre un baiat plecat<br />
din Baia Mare ajuns unul dintre cei mai bine vanduti pictori din Londra, de<br />
restaurante de lux din Roma detinute de ai mei, despre medicii ce scriu azi<br />
istorie in Franta si Canada, despre datoriile financiare pe care tara ta inca<br />
le are fata de noi si, desi ar trebui sa depui un efort sa le returnezi, ne arati<br />
cu degetul zicand ca romanii sunt tigani si saraci, iar tu inca n-ai venit sa ne<br />
vizitezi. Noi nu stam in rulote la Roma, nu cantam in intersectii in Paris, nici<br />
la acordeoane in Londra. Noi stam la cozi la teatre si ne dam putinii bani pe<br />
carti si le citim, uneori pe stomacul gol.[/alert-success]</p>
<p>Toţi privim, puţini vedem…</p>
<p>*</p>
<p>Autorul textului de mai sus nu ne este cunoscut! Brava lui!</p>
<p>Textul de mai sus îngăduie completări. Eu aș face una singură, necunoscută până acum: HAGI este jucătorul care a marcat cele mai multe goluri din afara careului de 16 metri! Se poate spune că a marcat cele mai frumoase goluri din tot fotbalul mondial!<br />
Și cu toate astea fotbalistul cel mai mare pe care l-au dat românii a fost NICOLAE DOBRIN…</p>
<p>Sursa: <a href="http://ioncoja.ro/te-pui-cu-prostul/">ioncoja.ro</a></p>
<p><strong>PS: Revenim dupa o lunga perioada de absenta provocata in special din cauza atacurilor cibernetice care au avut loc impotriva site-ului nostru si distrugerea partiala a bazei noastre de date</strong></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/01/14/romanii-care-vorbesc-tara/">Pentru &#8220;romanii&#8221; care isi vorbesc tara de rau</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/01/14/romanii-care-vorbesc-tara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>&#8220;NEBUNIA&#8221; MEA ROMÂNEASCĂ!</title>
		<link>https://glasul.info/2016/08/15/nebunia-mea-romaneasca/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/08/15/nebunia-mea-romaneasca/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Laurian Stănchescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 15 Aug 2016 01:52:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Laurian Stanchescu]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[LAURIAN STANCHESCU]]></category>
		<category><![CDATA[patriotism]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=22003</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Sunt nebun? Românii acceptă în genunchi batjocura şi dispreţul clasei poltice, iar eu încă mai cred ca prostul în spiritul acestei naţiuni contemporane cu mine? La rândul meu am un dispreţ nesfârşit faţă de laşitatea românească, de sărăcia şi ipocrizia duhului compatrioţilor mei! Este adevărat, aveţi copii şi trebuie să-i vegheaţi, dar cum îi veţi...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/08/15/nebunia-mea-romaneasca/">&#8220;NEBUNIA&#8221; MEA ROMÂNEASCĂ!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Sunt nebun? Românii acceptă în genunchi batjocura şi dispreţul clasei poltice, iar eu încă mai cred ca prostul în spiritul acestei naţiuni contemporane cu mine? La rândul meu am un dispreţ nesfârşit faţă de laşitatea românească, de sărăcia şi ipocrizia duhului compatrioţilor mei!</p>
<p>Este adevărat, aveţi copii şi trebuie să-i vegheaţi, dar cum îi veţi creşte în acest deşert<span class="text_exposed_show"> românesc care ne cuprinde pe toţi? Atât de dragă vă este această viaţă mizerabilă, atâta teamă aveţi de jalnica clasă politică? În halul ăsta aţi ajuns? Să vă slăviţi călăii care vă calcă în picioare şi vă acordă privilegiul de a nu vă omorâ de tot?</span></p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">&#8220;NEBUNIA&#8221; MEA ROMÂNEASCĂ!</span></h2>
<p style="text-align: left;">În halul ăsta aţi ajuns! Categoric, nu iubesc un asemenea popor decăzut şi înfrânt de o clasă politică mediocră, vulgară. Nu vă iert pentru că v-aţi dezmoştenit singuri de marea spiritualitate din care venim! Nu vă iert niciodată, aţi dezmoştenit România de spiritul ei dumnezeiesc!</p>
<p style="text-align: right;"><strong>Laurian Stănchescu, scriitor şi jurnalist român.</strong></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/08/15/nebunia-mea-romaneasca/">&#8220;NEBUNIA&#8221; MEA ROMÂNEASCĂ!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/08/15/nebunia-mea-romaneasca/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ileana Vulpescu: &#8220;Nu știu de ce naționalismul este taxat atât de rău de parcă ar fi sifilis sau blenoragie când în definitiv nu este decât atașamentul față de țara ta și de poporul tău&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2016/07/16/ileana-vulpescu-nu-stiu-de-ce-nationalismul-este-taxat-atat-de-rau-de-parca-ar-fi-sifilis-sau-blenoragie-cand-definitiv-nu-este-decat-atasamentul-fata-de-tara-ta-si-de-poporul-tau/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/07/16/ileana-vulpescu-nu-stiu-de-ce-nationalismul-este-taxat-atat-de-rau-de-parca-ar-fi-sifilis-sau-blenoragie-cand-definitiv-nu-este-decat-atasamentul-fata-de-tara-ta-si-de-poporul-tau/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 16 Jul 2016 08:17:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Oculta mondiala]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Ileana Vulpescu]]></category>
		<category><![CDATA[nationalism]]></category>
		<category><![CDATA[patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[putere suprastatala]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=21315</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Național, scriitoarea Ileana Vulpescu vorbește, cu modestie și luciditate, despre România de azi, ideea de naționalism, valori și non valori, credință, cărți și fericire. Autoarea cărții ”Arta consversației” și a altor romane de succes nu înțelege de ce naționalismul este condamnat și comparat cu primitivismul și mărturisește, cu amărăciune, că...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/07/16/ileana-vulpescu-nu-stiu-de-ce-nationalismul-este-taxat-atat-de-rau-de-parca-ar-fi-sifilis-sau-blenoragie-cand-definitiv-nu-este-decat-atasamentul-fata-de-tara-ta-si-de-poporul-tau/">Ileana Vulpescu: &#8220;Nu știu de ce naționalismul este taxat atât de rău de parcă ar fi sifilis sau blenoragie când în definitiv nu este decât atașamentul față de țara ta și de poporul tău&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Național, scriitoarea Ileana Vulpescu vorbește, cu modestie și luciditate, despre România de azi, ideea de naționalism, valori și non valori, credință, cărți și fericire. Autoarea cărții ”Arta consversației” și a altor romane de succes nu înțelege de ce naționalismul este condamnat și comparat cu primitivismul și mărturisește, cu amărăciune, că vede România ca pe o colonie, scrie <a href="http://www.activenews.ro/stiri/Ileana-Vulpescu-Nu-stiu-de-ce-nationalismul-este-taxat-de-parca-ar-fi-sifilis-sau-blenoragie-cand-in-definitiv-nu-este-decat-atasamentul-fata-de-tara-si-poporul-tau-120794">activenews.ro</a></p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Ileana Vulpescu: &#8220;Nu știu de ce naționalismul este taxat atât de rău de parcă ar fi sifilis sau blenoragie când în definitiv nu este decât atașamentul față de țara ta și de poporul tău&#8221;</span></h2>
<p>[alert-announce]&#8221;Ideea de patrie este o idee desueta. Nu mai ai cu cine sa mai vorbesti. In primul rand esti tratat de nationalism, ca si cum nationalismul ar fi blenoragie sau sifilis, adica e ceva de rusine sa fii nationalist.</p>
<p>Ce inseamna nationalismul? Inseamna ca tii la natia ta, nu inseamna nici ca dispretuiesti pe altii, nici ca vrei sa-i persecuti, mi se pare ceva firesc. Sa tii la natia ta, in definitiv tu faci parte dintr-o comunitate care se cheama patrie. Tari sunt multe, Patria e una singura.&#8221;[/alert-announce]</p>
<p><iframe title="Ileana Vulpescu - Ce mai inseamna azi Patria?" width="720" height="540" src="https://www.youtube.com/embed/gEa5_muSfBE?feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe></p>
<p>Ileana Vulpescu despre situatia actuala din Romania: <strong>&#8220;Suntem cobaii unei puteri suprastatale!&#8221;</strong></p>
<p>[alert-announce] Mie mi se pare ca traiesc intr-un haos organizat totusi. Este cineva la carma haosului.Exista o putere suprastatala care experimenteaza de fapt. Mi se pare ca suntem tratati ca niste cobai.[/alert-announce]</p>
<p><iframe loading="lazy" title="ILEANA VULPESCU la Secvential de Ziua Nationala 2015: SUNTEM COBAII UNEI PUTERI SUPRASTATALE" width="720" height="405" src="https://www.youtube.com/embed/FrwF0-Pu46Q?feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/07/16/ileana-vulpescu-nu-stiu-de-ce-nationalismul-este-taxat-atat-de-rau-de-parca-ar-fi-sifilis-sau-blenoragie-cand-definitiv-nu-este-decat-atasamentul-fata-de-tara-ta-si-de-poporul-tau/">Ileana Vulpescu: &#8220;Nu știu de ce naționalismul este taxat atât de rău de parcă ar fi sifilis sau blenoragie când în definitiv nu este decât atașamentul față de țara ta și de poporul tău&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/07/16/ileana-vulpescu-nu-stiu-de-ce-nationalismul-este-taxat-atat-de-rau-de-parca-ar-fi-sifilis-sau-blenoragie-cand-definitiv-nu-este-decat-atasamentul-fata-de-tara-ta-si-de-poporul-tau/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Adrian Papahagi: &#8220;Adevărații patrioți sunt capitaliștii unguri de la WizzAir &#8230; nu căpușele securist-naționaliste din guverne, agenții și regii de stat&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2016/06/23/adrian-papahagi-adevaratii-patrioti-sunt-capitalistii-unguri-de-la-wizzair-nu-capusele-securist-nationaliste-din-guverne-agentii-si-regii-de-stat/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/06/23/adrian-papahagi-adevaratii-patrioti-sunt-capitalistii-unguri-de-la-wizzair-nu-capusele-securist-nationaliste-din-guverne-agentii-si-regii-de-stat/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 23 Jun 2016 08:22:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Bolsevism]]></category>
		<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[Mihai Eminescu]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Adrian Papahagi]]></category>
		<category><![CDATA[Eminescu]]></category>
		<category><![CDATA[patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[WizzAir]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20823</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Adrian Papahagi a facut o postare halucinanta pe Facebook in care ridica in slavi compania aeriana WizzAir din Ungaria pentru preturile mici practicate in comparatie cu Tarom sau CFR, sustinand ca &#8220;adevărații patrioți sunt capitaliștii unguri de la WizzAir&#8221; si nu &#8220;căpușele securist-naționaliste din guverne, agenții și regii de stat&#8221;. Declaratia cu adevarat stupefianta este insa...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/23/adrian-papahagi-adevaratii-patrioti-sunt-capitalistii-unguri-de-la-wizzair-nu-capusele-securist-nationaliste-din-guverne-agentii-si-regii-de-stat/">Adrian Papahagi: &#8220;Adevărații patrioți sunt capitaliștii unguri de la WizzAir &#8230; nu căpușele securist-naționaliste din guverne, agenții și regii de stat&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Adrian Papahagi a facut o postare halucinanta pe Facebook in care ridica in slavi compania aeriana WizzAir din Ungaria pentru preturile mici practicate in comparatie cu Tarom sau CFR, sustinand ca <em>&#8220;adevărații patrioți sunt capitaliștii unguri de la WizzAir&#8221; </em>si nu &#8220;căpușele securist-naționaliste din guverne, agenții și regii de stat&#8221;.</p>
<p>Declaratia cu adevarat stupefianta este insa legata de ceea ce crede Adrian Papahagi despre patriotismul romanesc:</p>
<p>[alert-announce]&#8221;Patriotic nu înseamnă steagul național, Decebal, viezure, Eminescu și mămăligă, ci orice inițiativă privată care ajută țara să crească și permite românilor să existe liber și decent.&#8221;, a postat Adrian Papahagi pe pagina sa de Facebook[/alert-announce]</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Adrian Papahagi: &#8220;Adevărații patrioți sunt capitaliștii unguri de la WizzAir &#8230; nu căpușele securist-naționaliste din guverne, agenții și regii de stat&#8221;</span></h2>
<p>[one_half]<a href="http://www.shareasale.com/m-pr.cfm?merchantID=52031&amp;userID=1335557&amp;productID=636035233" target="_blank"><img decoding="async" src="https://gloimg.gearbest.com/gb/2014/201412/goods-img/1419200528434-P-2299742.jpg" alt="" border="0" /><br />
Stylish Chic Carved Cross Pendant Necklace For Men &#8211; $7.52</a>[/one_half][alert-announce]&#8221;Binecuvântat fie WizzAir: 78 lei Cluj-București-Cluj.<br />
Tarom: 150 EURO.<br />
CFR la vagon de dormit: 100 EURO.</p>
<p>Aștept cu nerăbdare falimentul sau privatizarea CFR ș<span class="text_exposed_show">i Tarom și, în general, ieșirea completă a statului din economie.</span></p>
<div class="text_exposed_show">
<p>Adevărații patrioți sunt capitaliștii unguri de la WizzAir: ei asigură creșterea orașelor în care zboară, nu căpușele securist-naționaliste din guverne, agenții și regii de stat. Ei fac business profitabil, angajează români, plătesc impozite, nu cer subvenții, aduc investitori și turiști, ajută românii să facă afaceri, cercetare, turism, cumpărături sau să muncească pe bani reali oriunde în Europa, la 2-3 ore și 50 de euro depărtare de casă.</p>
<p>Tarom există doar ca să-și mute fundurile subvenționate parlamentarii penali și birocrații cu delegație, ca să sifoneze bani publici și să plătească salarii nevestelor de politicieni.</p>
<p>Patriotic nu înseamnă steagul național, Decebal, viezure, Eminescu și mămăligă, ci orice inițiativă privată care ajută țara să crească și permite românilor să existe liber și decent.&#8221;, a postat Adrian Papahagi pe contul sau de Facebook[/alert-announce]</p>
<p><figure id="attachment_20879" aria-describedby="caption-attachment-20879" style="width: 487px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-20879" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2016/06/Adrian-Papahagi-antiroman.jpg" alt="Adrian Papahagi, postare impotriva nationalismului si patriotismului romanesc" width="487" height="395" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2016/06/Adrian-Papahagi-antiroman.jpg 487w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2016/06/Adrian-Papahagi-antiroman-300x243.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 487px) 100vw, 487px" /><figcaption id="caption-attachment-20879" class="wp-caption-text">Adrian Papahagi, postare impotriva nationalismului si patriotismului romanesc</figcaption></figure></p>
</div>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/23/adrian-papahagi-adevaratii-patrioti-sunt-capitalistii-unguri-de-la-wizzair-nu-capusele-securist-nationaliste-din-guverne-agentii-si-regii-de-stat/">Adrian Papahagi: &#8220;Adevărații patrioți sunt capitaliștii unguri de la WizzAir &#8230; nu căpușele securist-naționaliste din guverne, agenții și regii de stat&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/06/23/adrian-papahagi-adevaratii-patrioti-sunt-capitalistii-unguri-de-la-wizzair-nu-capusele-securist-nationaliste-din-guverne-agentii-si-regii-de-stat/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sunt nationalist</title>
		<link>https://glasul.info/2016/06/19/sunt-nationalist/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/06/19/sunt-nationalist/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 19 Jun 2016 07:35:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Coja]]></category>
		<category><![CDATA[nationalism]]></category>
		<category><![CDATA[nationalist]]></category>
		<category><![CDATA[patriotism]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20730</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Invinuirea de „nationalism” pe care te miri cine i-o aducea de curand lui Eminescu, ne-a amintit distinctia neta, pe care Petre Tutea o facea candva, intre nationalisti si patrioti: „Patriot poti sa fii in mai multe tari la rand”, baga de seama subtilul ganditor care atatora dintre noi ne-a fost profesor fara catalog. „Azi esti...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/19/sunt-nationalist/">Sunt nationalist</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Invinuirea de „nationalism” pe care te miri cine i-o aducea de curand lui Eminescu, ne-a amintit distinctia neta, pe care Petre Tutea o facea candva, intre nationalisti si patrioti: „Patriot poti sa fii in mai multe tari la rand”, baga de seama subtilul ganditor care atatora dintre noi ne-a fost profesor fara catalog.</p>
<p>„Azi esti patriot aici, maine in Germania, poimaine cine mai stie unde?… Dar esti patriot, caci odata cu cetatenia pe care ti-o acorda, legile oricarei tari te obliga sa fii patriot. A fi patriot este o datorie cetateneasca. A fi nationalist este o stare de gratie. Nimeni nu-ti poate pretinde sa fii nationalist asa cum nu-ti poate cere sa fii talentat sau genial. A fi nationalist este un noroc, pe care nu-l au prea multi”.</p>
<h2>Sunt nationalist</h2>
<p>Ne luam ingaduinta de a continua:</p>
<p>Nationalismul ca stare de gratie, de iluminare, de intelegere a ceva ce scapa „celorlalti”… Adica motivele pentru care nu poti concepe patriotismul decat intr-un singur spatiu, chiar departandu-te de el – cu sau fara voie – dar ramanandu-i fidel…</p>
<p>Nationalismul este mai mult decat o atitudine, este un mod de-a-ti trai viata, un mod de-a recepta lumea si de-a i te darui.</p>
<p>Patriotismul este o virtute egal raspandita in lume, in vreme ce nationalismul are indreptatiri diferite de la o natie la alta. Pe alocuri lipsind chiar. Sau mie mi-e greu sa-l inteleg. Bunaoara ce ar putea fi acela nationalismul american… Sau sovietic…</p>
<p>Probabil ca si alte nationalisme mi-ar fi greu sa le inteleg. Ceea ce nu ma face sa le respect mai putin.</p>
<p>Oricum, imi pare lucru sigur ca temeiurile nationalismului pentru un german sunt altele decat ale unui frantuz, si chiar doi romani s-ar putea sa aiba justificari diferite pentru nationalismul cu care isi nutresc viata, gandurile si faptele.</p>
<p>Incerc, cat ma priveste, sa ma dumiresc asupra acestor ratiuni si sa le cuprind sub bolta cea mai incapatoare. Ajung astfel sa mi se para ca pentru noi, Romanii, sentimentul nationalist creste in chip firesc din sentimentul de justitie, din inascuta noastra si atat de omeneasca sete de dreptate. Caci, asistand la spectacolul istoriei noastre nationale, te alegi in primul rand cu evidenta nedreptatii ce ni s-a facut in atatea randuri, precum si a nenorocului nostru, romanesc, care au marcat tragic atatea raspantii din calea neamului nostru.</p>
<p>Ca roman, esti nationalist in primul rand dintr-un sentiment justitiar, pe care mi-e greu sa mi-l inchipui cum ar functiona in constiinta unui nationalist rus sau britanic.</p>
<p>Nationalismul autentic nu poate fi imperialist ori expansionist.</p>
<p>Nationalismul autentic este sensibil la individualitatea inconfundabila a neamului, a natiei, si cata sa o conserve cat mai bine. Expansiunea asupra altor etnii nu duce decat la disolutia lenta a notelor specifice, care asigurau caracterul de inconfundabilitate.</p>
<p>Nu exista doi… afirma Parmenide. Nu exista doi oameni la fel, iar fiecare dintre noi este un univers inconfundabil, o lume unica, irepetabila in istoria nesfarsita a universului. Bucuria la nasterea unui om este bucuria nasterii unei lumi noi. Iar cu fiecare dintre noi, cand e sa fie, dispare nu un ins oarecare, ci o adevarata imparatie, cum n-a mai fost alta pe pamant. Cu fiecare om intr-adevar ca moare un rege, se destrama un regat, cum zicea Eugen Ionescu in Regele moare, probabil cea mai adevarata piesa din cate s-au scris pana astazi. Cu fiecare om se naste si moare un univers intreg…</p>
<p>In lumea in care traim, o sumedenie de institutii sunt concepute sa anihileze aceasta individualitate, sa se sprijine in (si sa incurajeze) ceea ce este, totusi, repetabil in fiecare fiinta umana. Perspectiva zis stiintifica, matematizanta, care ne numara, fara nici o ezitare dinaintea unicitatii fiecaruia dintre noi – inventandu-l astfel pe 2, 3, 4, s.a.m.d., pana la cele patru sau cinci miliarde, cate se pare sa suntem azi cu totii – iscodeste omul pentru a afla numitorii comuni ai umanitatii, desfasurandu-se exclusiv in acest spatiu al tuturora si al nimanui. Adica ignorand, mai apoi uitand ori calcand chiar si in picioare ceea ce fiecare dintre noi are in plus fata de atributul general uman, adica propria persoana, personalitatea distincta. Sistematic desconsiderata de aceste institutii, de perspectiva din care ele functioneaza…</p>
<p>Aceasta este si perspectiva din care se face medicina, de pilda. Sau politica. Ori militaria. Si in primul rand matematica. (Medicina, practicata cu har, se supune altei reguli: „nu exista boli, ci bolnavi”…).</p>
<p>Nu exista doi oameni identici… Cu atat mai mult nu pot exista doua neamuri identice, fiind deci un dat fatal aceasta individualitate. A n-o recunoaste, a incerca s-o anulezi inseamna a ignora firea si drepturile ei.</p>
<p>Cum ai putea-o anula? Intr-un singur fel: In numele internationalismului sau al altui nationalism. Si-ntr-un caz, si-n celalalt, eroarea si crima sunt la fel de mari.</p>
<p>Respectul pentru individ este respectul pentru irepetabilitatea fiintei umane. De aici decurge si pretul inestimabil al oricaruia dintre noi. Umanismul, traditia umanista si caile de viitor ale acestuia, sunt imposibil de separat de acest respect pentru om ca individ fara pereche. Caci, dinaintea lui Dumnezeu, fiecare dintre noi este nepereche…</p>
<p>La fel, fiecare neam, fiecare natie, este fara pereche…</p>
<p>Tot de esenta umanismului tine si anticul sfat cunoaste-te pe tine insuti. Nu exista indeletnicire mai pasionanta si mai indreptatita… Indreptatita tocmai de faptul ca nu exista doi, ca fiecare suntem nepereche…</p>
<p>Mutatis mutandis suntem indreptatiti, ba chiar datori sa ne cunoastem pe noi insine si ca neam, neam fara de pereche. Leg dar nationalismul de aceasta indoita legatura, a dreptului si a datoriei ce le avem de a ne cunoaste fiinta nationala in ceea ce are ea unic, si de a cultiva aceasta unicitate… A fi nationalist inseamna sa simti, sa intuiesti, sa intelegi unicitatea fara de pereche a neamului tau si sa tii la ea ca la podoaba sa si a ta cea mai de pret.</p>
<p>In lumea in care traim, functioneaza oare institutii concepute sa ignore si, daca se poate, sa anuleze aceasta unicitate?… Mi-e teama ca da…</p>
<p>Nu le voi pomeni nici numele, nici faptele prin care s-au afirmat impotriva sentimentului nationalist. Ma simt dator si indreptatit la o singura precizare: nationalismul romanesc n-a facut din nimeni victima vreodata… Nationalismul romanesc n-a intins mana decat spre a feri si apara fiinta neamului romanesc. N-am tanjit decat dupa noi insine, in nadejdea de a ne implini menirea, de a rodi dupa parerile noastre, nestingheriti de nimeni.</p>
<p>Singurele victime ale nationalismului romanesc au fost cei, fara de numar, care si-au trait, fara sa pregete, norocul de a fi nationalisti, fara sa se lepede de el, ca de un blestem.</p>
<p>– Dumneata ce meserie ai, domnule Tutea, l-au intrebat unii, mirandu-se de raspunsurile domnului profesor.</p>
<p>– Eu sunt de meserie roman, le-a raspuns inteleptul, incurcandu-le si mai si mintile si intelegerea acestui lucru chiar de neinteles pentru unii, ca marea desteptaciune in viata e sa stii sa pierzi, sa nu te feresti sa pierzi. Orice… Numai propria identitate nu… A ta si a neamului tau. Ramanand adica credincios tie insuti mereu, si astfel, precum ziua urmeaza neabatut noptii, la fel si tu nu vei trada pe nimeni… Si in primul rand nu-ti trada neamul, reperul cel mai sigur al identitatii celei neschimbatoare, demna de acest nume.</p>
<p>Ion Coja</p>
<p>Sursa: <a href="http://ioncoja.ro/mi-s-nationalist/">ioncoja.ro</a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/19/sunt-nationalist/">Sunt nationalist</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/06/19/sunt-nationalist/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Poetul Laurian Stănchescu este interzis la Realitatea TV</title>
		<link>https://glasul.info/2016/06/15/poetul-laurian-stanchescu-este-interzis-la-realitatea-tv/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/06/15/poetul-laurian-stanchescu-este-interzis-la-realitatea-tv/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Laurian Stănchescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 15 Jun 2016 09:01:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Laurian Stanchescu]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[LAURIAN STANCHESCU]]></category>
		<category><![CDATA[patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[RARES BOGDAN]]></category>
		<category><![CDATA[Realitatea TV]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20676</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Poetul Laurian Stănchescu este interzis la Realitatea TV Dacă acum o lună și câteva zile era bine primit la Realitatea TV, de curând am fost informați că poetul Laurian Stănchescu și managerul general al ziarului online MAGAZIN CRITIC este interzis și de la această televiziune. Să înțelegem că patriotismul a fost tolerat doar în campania electorală, acum trecem...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/15/poetul-laurian-stanchescu-este-interzis-la-realitatea-tv/">Poetul Laurian Stănchescu este interzis la Realitatea TV</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h2>Poetul Laurian Stănchescu este interzis la Realitatea TV</h2>
<p>Dacă acum o lună și câteva zile era bine primit la Realitatea TV, de curând am fost informați că poetul <span class="fwn fcg"><span class="fcg"><span class="fwb"><a class="profileLink" href="https://www.facebook.com/laurian.stanchescu" data-ft="{&quot;tn&quot;:&quot;l&quot;}" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100003520176870">Laurian Stănchescu</a> și managerul general al ziarului online MAGAZIN CRITIC este interzis și de la această televiziune. Să înțelegem că patriotismul a fost tolerat doar în campania electorală, acum trecem la o nouă politică și anume „globalismul hibrid”. Ar trebui să înțelegem că și publicația noastră urmează să fie închisă sau cel puțin atacată de „profesioniștii cu ochii albaștri” cum am pățit și până acum. Nu-i nimic, vă informăm că și printre noi sunt câțiva profesioniști care sunt greu de oprit dar nu-i imposibil. Deocamdată n-am depus armele… (Ioan Constantinescu)</span></span></span></p>
<p><strong><span class="fwn fcg"><span class="fcg"><span class="fwb">  Iată declarația de presă: </span></span></span></strong></p>
<p>[alert-announce]„S-a primit interdicție de la Palatul Cotroceni: numele și persoana mea, interzise la Realitatea TV! Domnule Rareș Bogdan, dovediți contrariul! Spuneați într-o emisiune că sunt un mare poet român!” (<strong><span class="fwn fcg"><span class="fcg"><span class="fwb"><a class="profileLink" href="https://www.facebook.com/laurian.stanchescu" data-ft="{&quot;tn&quot;:&quot;l&quot;}" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100003520176870">Laurian Stănchescu</a>)</span></span></span></strong>[/alert-announce]</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.magazincritic.ro/2016/06/14/poetul-laurian-stanchescu-este-interzis-la-realitatea-tv/">magazincritic.ro</a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/15/poetul-laurian-stanchescu-este-interzis-la-realitatea-tv/">Poetul Laurian Stănchescu este interzis la Realitatea TV</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/06/15/poetul-laurian-stanchescu-este-interzis-la-realitatea-tv/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sunt cetatean ROMAN de etnie MAGHIARA si iubesc ROMANIA si omenia!</title>
		<link>https://glasul.info/2016/06/10/sunt-cetatean-roman-de-etnie-maghiara-si-iubesc-romania-si-omenia/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/06/10/sunt-cetatean-roman-de-etnie-maghiara-si-iubesc-romania-si-omenia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 10 Jun 2016 18:33:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Transilvania]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<category><![CDATA[cetatean ROMAN]]></category>
		<category><![CDATA[etnie MAGHIARA]]></category>
		<category><![CDATA[iubesc Romania]]></category>
		<category><![CDATA[patriotism]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20581</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Cu toate ca presa sorosista si progresista din Romania se zbate din rasputeri sa prezinte doar aspecte negative legate de convietuirea romanilor cu celelalte minoritati de pe teritoriul Romaniei, noi va prezentam un contraexemplu, un cetatean roman de etnie maghiara care iubeste Romania, iubeste oamenii acestei tari si este mandru ca s-a nascut si traieste...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/10/sunt-cetatean-roman-de-etnie-maghiara-si-iubesc-romania-si-omenia/">Sunt cetatean ROMAN de etnie MAGHIARA si iubesc ROMANIA si omenia!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Cu toate ca presa sorosista si progresista din Romania se zbate din rasputeri sa prezinte doar aspecte negative legate de convietuirea romanilor cu celelalte minoritati de pe teritoriul Romaniei, noi va prezentam un contraexemplu, un cetatean roman de etnie maghiara care iubeste Romania, iubeste oamenii acestei tari si este mandru ca s-a nascut si traieste intr-o asemenea tara.</p>
<p>[alert-announce]Cititi si: <span style="color: #ff0000;"><strong><a style="color: #ff0000;" title="Permalink to Un maghiar din Romania: „Pana la urma, suntem romani. Bine, daca sunt ungur si traiesc aici, sunt roman.”" href="https://glasul.info/2015/01/30/un-maghiar-din-romania-pana-la-urma-suntem-romani-bine-daca-sunt-ungur-si-traiesc-aici-sunt-roman/" rel="bookmark">Un maghiar din Romania: „Pana la urma, suntem romani. Bine, daca sunt ungur si traiesc aici, sunt roman.”</a></strong></span>[/alert-announce]</p>
<h2>Sunt cetatean ROMAN de etnie MAGHIARA si iubesc ROMANIA si omenia!</h2>
<p><a href="https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10204382746843424&amp;set=a.10201593496513909.1073741836.1673001546&amp;type=3&amp;theater">Timea Molnar</a>, cetatean roman de etnie maghiara, dezvaluie intr-o postare pe Facebook motivele principale pentru care iubeste Romania.</p>
<p>[alert-announce]&#8221;Iubesc Romania pentru ca:</p>
<ol>
<li>Toata viata mea am trait aici ( aici am familia, prietenii)</li>
<li>In mare parte oamenii sunt prietenosi, linistiti, toleranti, ajutatori</li>
<li>Romania este cea mai frumoasa tara din lume</li>
<li>Romania are oameni valorosi: Gerge Enescu, Constantin Brancusi, Nicolae Grigorescu, Mihai Eminescu, George Cosbuc, I.L. Caragiale, Anton Pann, Nicolae Balcescu, s.a.m.d.</li>
<li>Romania are cultura, traditii, obiceiuri frumoase</li>
<li>In unitatile de invatamant romanesti inveti mai mult decat in cele straine, devii mai educat</li>
<li>Romania are multe talente in domeniile: muzica, arta, sport, actorie, dans&#8221;<br />
[/alert-announce]</li>
</ol>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/10/sunt-cetatean-roman-de-etnie-maghiara-si-iubesc-romania-si-omenia/">Sunt cetatean ROMAN de etnie MAGHIARA si iubesc ROMANIA si omenia!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/06/10/sunt-cetatean-roman-de-etnie-maghiara-si-iubesc-romania-si-omenia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>CURAJUL DE A FI… FILOROMÂN!!!</title>
		<link>https://glasul.info/2016/05/04/curajul-de-a-fi-filoroman/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/05/04/curajul-de-a-fi-filoroman/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 May 2016 11:51:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Panromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[FILOROMÂN]]></category>
		<category><![CDATA[patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Romanism]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20039</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Exista in Romania, o multime de personaje/indivizi care la nivel declarativ sunt oamenii cei mai curajosi. Declaratii media, afirmatii la coltul strazii si/sau cu amici la o șueta intr-un bar sau bodega. Oameni care se bat cu pumnul in piept, la nivel de declaratii pur demagogice si teoretice, in micul lor cerc de prieteni si...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/05/04/curajul-de-a-fi-filoroman/">CURAJUL DE A FI… FILOROMÂN!!!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Exista in Romania, o multime de personaje/indivizi care la nivel declarativ sunt oamenii cei mai curajosi. Declaratii media, afirmatii la coltul strazii si/sau cu amici la o șueta intr-un bar sau bodega.</p>
<p>Oameni care se bat cu pumnul in piept, la nivel de declaratii pur demagogice si teoretice, in micul lor cerc de prieteni si colegi, dar care odata iesiti din acest cerc stramt al universului lor, se pierd in ceața ca si mult laudatul magar. Atitudinile la nivel decalrativ, sunt la ordinea zilei pe blog-uri, site-uri, pe mass-media audio/video si chiar pe facebook… Personaje care mai de care mai opozante, apar si dispar precum fata Morgana deșerturilor aride.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">CURAJUL DE A FI… FILOROMÂN!!!</span></h2>
<p>[one_half]<a href="http://www.shareasale.com/m-pr.cfm?merchantID=52031&amp;userID=1335557&amp;productID=673231681" target="_blank"><img decoding="async" src="https://gloimg.gearbest.com/gb/pdm-product-pic/Electronic/2016/03/02/goods-img/1457457520013118633.jpg" alt="" border="0" /><br />
Industrial Pendant Light E27 Holder &#8211; $20.50</a>[/one_half]Cum spuneam la nivel declarativ se discuta de o opozitie toatala fata de Politicienii tarii, fata de Gurvernanți, fata de coruptie si fata de jefuitorii tarii, dar in final toti acesti opozanti declarati teoretic, dau bir cu fugitii atunci cand vine vorba de o atitudine oficiala, fata de a-si sustine cu curaj opozitia fatisa si pertinenta fata de un intreg sistem politic corupt, infractional si imposibil de tolerat!!! Toata lumea se declara nemultumita de sistem si totusi cand vine vorba de a pune umarul la demolarea sa, atunci mai ca nu ai cu cine sa vorbesti. Si tocmai atunci, apar voci care incep sa critice pe cei care ar dori sa repuna societatea romaneasca, in drepturile ei firesti cu valori morale si etice, cu profesionalism.</p>
<p>Azi, daca ai curajul sa iei atitudine si sa spui ca UE (Uniunea Europeana) asa cum este construita in acest moment, nu serveste popoarelor europene, ci mai degraba marilor companii, multinationalelor si bancilor, esti catalogat ca fiind anti european, extremist. A lua atitudine astazi, este ca si cum ai deveni un Paria, hulit, terfelit si ponegrit pe nedrept, de oameni de mana a doua sau a treia care ajung imediat “eroi”mediatici si/sau VIP-uri, ipohondri si de o mediocritate intelectuala si politica imposibil de acceptat intr-o tara normala!!!</p>
<p>Pana si Eminescu, unul din marii nostri inaintasi intelectuali, sustinea: „Dar, domnilor! Mi-e rusine sa fiu roman! Dar ce fel de roman? Roman care vrea a-si fi insusit monopolul, privilegiul patriotismului si-a nationalitatei – asa roman de parada mi-e rusine sa fiu. Nationalitatea trebuie sa fie simtita cu inima si nu vorbita numai cu gura. Ceea ce se simte si se respecta adanc se pronunta arareori! Hebreii cei vechi n-aveau voie sa pronunte numele dumnezeului lor! Iubesc poporul romanesc fara a iubi pe semidoctii si superficialitatile sale“ !!! (Din manuscrise, Opere, vol.IX, p.459-460).</p>
<p>Daca ai curajul sa spui ca NATO si USA si UE se fac vinovate de destabilizarea Orientului Mijlociu, de aparitia ISIS si, in consecinta, de invazia migrantilor care seamana bombe si moarte, esti catalogat ca fiind filorus, putinist, anti-american si NATO…!!!</p>
<p>Daca ai curajul sa iei atitudine impotriva celor care din 1990 incoace au devalizat si instrainat capitalul Romaniei, ne-au distrus industria si agricultura, au cedat suveranitatea Romaniei altora, esti catalogat ca fiind nostalgic comunist, ceausist, securist.</p>
<p>Daca ai curajul sa iei atitudine impotriva celor care din 1990 incoace erodeaza zi dupa zi valorile spirituale si culturale ale neamului romanesc, ne distrug demnitatea, scot din programa scolara istoria sau o mistifica, obliga 4 milioane de romani sa ia drumul pribegiei pentru a-si cauta de munca, esti catalogat ca fiind nationalist, legionar.</p>
<p>Azi, daca-ti iubesti tara si neamul, daca esti patriot, esti catalogat ca fiind anti european, filorus, nostalgic comunist, ceausist, putinist, securist, legionar, extremist, nationalist…!!!</p>
<p>Prin urmare, daca nu putem fi unitari, toti cei care simtim cu adevarat ca suntem romani, vom ajunge doar simple voci singulare, niste nebuni din piata publica, care umbla despuiati propovaduind aflarea adevarului!!!</p>
<p>Huiduiti de marea masa amorfa, apatica si manipulata, vom fi catalogati drept instigatori impotriva statului de drept…A Statului celor care s-au cocotat vremelnic in scaunele puterii, extrasi din barlogurile rau famate, de la periferia societatii, ei insisi inculti si imorali…!!!</p>
<p>Romania a ajuns statul acestor indivizi, datorita faptului ca, Noi ceilalti, care avem curajul sa ne afirmam valorile, istoria si demnitatea de a fi roman, Noi ceilelati, ne-am izolat si ne-am retras din calea acestor ‘’navalitori’’ ezitand sa le tinem piept desi sunt in realitate o mana de personaje dubioase, infractori, marionete si papusari ai unui circ ambulant si grotesc. Trezirea la realitate dupa spectacolul acestor saltimbanci este anevoioasa pentru multi romani, acum cand ne dam seama de adevaratul lor scop. Am fost jecmaniti si jefuiti, dar cel mai mare dezastru s-a produs la nivelul constiintelor colective. S-a umblat subtil la fiinta nationala, inducandu-ne tuturor tele-privitorilor apatici, la showu-rile lor manelizate si pline de obscenitati, propagand in randul tinerilor, in special, educatia de doi bani, incultura si imoralitatea.</p>
<p>Azi mai mult ca oricand trebuie sa strangem randurile, noi cei care ne-am ferit din calea “invadatorilor”infractori, sa punem umarul la demolarea acestui sistem politic mafiot si infractional care a ruinat aceasta tara. Sa avem in sfarsit curajul sa ne afirmam identitatea si sa sustinem cu tarie ca suntem Romani!!!</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.magazincritic.ro/2016/04/28/curajul-de-a-fi-filoroman/">magazincritic.ro</a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/05/04/curajul-de-a-fi-filoroman/">CURAJUL DE A FI… FILOROMÂN!!!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/05/04/curajul-de-a-fi-filoroman/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
