<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Paul Tocilescu Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/paul-tocilescu/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/paul-tocilescu/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Sat, 26 May 2018 20:00:09 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Paul Tocilescu Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/paul-tocilescu/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Scrierea veche la secui</title>
		<link>https://glasul.info/2015/02/18/scrierea-veche-la-secui/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/02/18/scrierea-veche-la-secui/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 18 Feb 2015 19:24:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<category><![CDATA[inscripții]]></category>
		<category><![CDATA[Munții Buzăului]]></category>
		<category><![CDATA[Paul Tocilescu]]></category>
		<category><![CDATA[Sânnicolaul Mare]]></category>
		<category><![CDATA[scrierea lapidară]]></category>
		<category><![CDATA[scrierea secuiasca]]></category>
		<category><![CDATA[scrierea valahă]]></category>
		<category><![CDATA[Scrierea veche la secui]]></category>
		<category><![CDATA[secui]]></category>
		<category><![CDATA[Simon de Keza]]></category>
		<category><![CDATA[Ținutul celor Trei Scaune]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=3799</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Simon de Keza, ocupându-se de originea secuilor, arată că ei nu locuiau în Câmpia Panonică, ci în munții de la margine, împreună cu românii de la care au învățat scrierea acestora (&#8220;non tamen in plano Panoniae sed cum Blakis in muntibus confinii sostemhabuerunt, unde Blakis comuniunit literis ipsorum uti perhieuter&#8221;). Deci românii din Munții Apuseni...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/02/18/scrierea-veche-la-secui/">Scrierea veche la secui</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Simon de Keza, ocupându-se de originea secuilor, arată că ei nu locuiau în Câmpia Panonică, ci în munții de la margine, împreună cu românii de la care au învățat scrierea acestora (<em><span style="color: #ff0000;"><strong>&#8220;non tamen in plano Panoniae sed cum Blakis in muntibus confinii sostemhabuerunt, unde Blakis comuniunit literis ipsorum uti perhieuter&#8221;</strong></span></em>).</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Deci românii din Munții Apuseni aveau la finele secolului al IX-lea și începuturile secolului al X-lea, scrierea lor, pe care au adoptat-o și secuii.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Este posibil să fie scrierea chirilică, răspândită în zonă de frații Chiril și Metodie, care au adus-o în Moravia. Însă cercetătorul Paul Tocilescu examinând câteva inscripții și texte vechi românești ca cele din schiturile rupestre din Munții Buzăului, inscripții de pe inelul nr. 21  de la Sânnicolaul Mare și manuscrisele de la Ieud tratând 485 de semne grafice aparținând unui număr de 47 de alfabete a ajuns la concluzia că este o scriere arhaică cu alfabet autohton.</span></h4>
<div class="message_box announce"><p>Cititi și: <a href="https://glasul.info/2015/02/13/in-panonia-in-sec-x-inca-se-mai-vorbea-o-limba-romanica/" rel="bookmark">In Panonia in sec X inca se mai vorbea o limba romanica</a></p></div>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Scrierea veche la secui</span></h2>
<h4 class="loop-title"><span style="font-size: 14pt;">Multe sunt scrise în bustrafedon &#8220;ca boii la arat&#8221;, un rând este într-un sens, altul în sens contrar, ceea ce arată că nu sunt cu alfabet chirilic.</span></h4>
<h4></h4>
<h4 class="loop-title"><span style="font-size: 14pt;">Dar în  secolul XII și începutul secolului al XIII-lea, secuii au fost dislocați de unguri din zona munților Apuseni, și aduși la început pe Valea Mureșului, apoi în Ținutul celor Trei Scaune. Aici ei au folosit alfabetul din figura 1. Acest alfabet a persistat până în zilele noastre. Astfel noi am comandat unui ebenist un lampadar din lemn de păr. Lampadarul are încrustată inscripția din figura 2.</span></h4>
<figure id="attachment_3800" aria-describedby="caption-attachment-3800" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/02/Scrierea-veche-la-secui.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-full wp-image-3800" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/02/Scrierea-veche-la-secui.jpg" alt="Scrierea veche la secui" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-3800" class="wp-caption-text">Scrierea veche la secui</figcaption></figure>
<div class="one_half">
<p><center><a href="https://www.librarie.net/p/162061/problema-secuiasca/nia=109" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img decoding="async" src="https://www.librarie.net/coperti2/1/6/2/0/6/1/300x300.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0" /><br />
Problema Secuiasca, G. Badea-Latuceanu </a></center></div>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Nu am descifrat inscripția, necunoscând alfabetul (în afara datei &#8211; 1966 luna mai). Nu am găsit descifrarea alfabetului.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Dar scrierea valahă ar putea fi și scrierea lapidară, a se vedea la Voroneț (figura 3).</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">În anul 1000 regele Ștefan al Ungariei a decretat înlocuirea sistemului ideografic de notare care era foarte răspândit în Transilvania, cu scrierea latină.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Mai ales că relativ la scrierea valahă Gh. Popa Lisseanu, precizează că aceste litere nu se scriau ci se crestau pe bețe, începând de la dreapta spre stânga.</span></h4>
<figure id="attachment_3743" aria-describedby="caption-attachment-3743" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/02/bashkiri-secuii-nu-sunt-ung.jpg"><img decoding="async" class="size-full wp-image-3743" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/02/bashkiri-secuii-nu-sunt-ung.jpg" alt="Secuii nu sunt unguri!, bashkiri" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-3743" class="wp-caption-text">Secuii nu sunt unguri!, bashkiri</figcaption></figure>
<p>Sursa:</p>
<p><strong>[1] De la Nistru pân&#8217; la Tisa și ceva mai departe, Dr. Anatol Măcriș</strong></p>
<p class="loop-title">
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Scrierea veche la secui' data-link='https://glasul.info/2015/02/18/scrierea-veche-la-secui/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/02/18/scrierea-veche-la-secui/">Scrierea veche la secui</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/02/18/scrierea-veche-la-secui/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
