<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>PELERINAJ Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/pelerinaj/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/pelerinaj/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Fri, 07 Feb 2025 11:38:29 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>PELERINAJ Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/pelerinaj/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Pelerinaj memorial la Fortul 13 Jilava</title>
		<link>https://glasul.info/2024/10/11/pelerinaj-memorial-la-fortul-13-jilava/</link>
					<comments>https://glasul.info/2024/10/11/pelerinaj-memorial-la-fortul-13-jilava/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția MAGAZIN CRITIC]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Oct 2024 14:20:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[FORTUL 13 JILAVA]]></category>
		<category><![CDATA[PELERINAJ]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=124338</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Au fost 13. Au luptat pentru eliberarea României. Au fost executați, la Jilava, pe 31 octombrie 1953. Sâmbătă 26 oct 2024, ora 12, la Fortul 13 Jilava, este organizat un pelerinaj memorial dedicat luptătorilor anticomuniști parașutați de aviația militară americană, precum și tuturor deținuților politici exterminați lent în cumplita închisoare subterană Program:– 12,oo – Accesul...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/10/11/pelerinaj-memorial-la-fortul-13-jilava/">Pelerinaj memorial la Fortul 13 Jilava</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background wp-block-paragraph"><strong>Au fost 13. Au luptat pentru eliberarea României. Au fost executați, la Jilava, pe 31 octombrie 1953.</strong></p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background wp-block-paragraph"><strong>Sâmbătă 26 oct 2024, ora 12, la Fortul 13 Jilava, este organizat un pelerinaj memorial dedicat luptătorilor anticomuniști parașutați de aviația militară americană, precum și tuturor deținuților politici exterminați lent în cumplita închisoare subterană</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Program:<br>– 12,oo – Accesul în Penitenciarul Jilava<br>– 12,3o – Vizitarea Fortului 13<br>– 14,oo – Deplasare la Crucea parașutiștilor (în spatele Fortului)</p>



<p class="wp-block-paragraph">– 1<strong>4,30 – Ceremonie în memoria celor executați sau exterminați lent în incinta Fortului 13. Serviciu religios. Cuvântări. Apelul morților.</strong></p>



<h3 class="wp-block-heading">Înscriere, detalii organizatorice: Tel. / WhatsApp +40722749249, E-mail: ogoranu@gmail.com, Florin Dobrescu</h3>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<h3 class="wp-block-heading">Înscrierile pentru accesul în penitenciar se fac în ordinea contactării organizatorului, în limita a 60 de persoane. Pentru cei ce vor solicita accesul după ocuparea celor 60 de locuri, vom organiza o nouă vizită la o dată ulterioară. Pentru accesul în penitenciar este necesar actul de identitate.</h3>
</blockquote>
</blockquote>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/10/11/pelerinaj-memorial-la-fortul-13-jilava/">Pelerinaj memorial la Fortul 13 Jilava</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2024/10/11/pelerinaj-memorial-la-fortul-13-jilava/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pelerinaje la Muntele Athos – 2024</title>
		<link>https://glasul.info/2024/09/29/pelerinaje-la-muntele-athos-2024/</link>
					<comments>https://glasul.info/2024/09/29/pelerinaje-la-muntele-athos-2024/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[admin.RB]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 29 Sep 2024 15:43:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Publicitate]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[Asociația culturală Karyes]]></category>
		<category><![CDATA[Athos]]></category>
		<category><![CDATA[Laurențiu Dumitru]]></category>
		<category><![CDATA[PELERINAJ]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=124163</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pelerinajele sunt organizate sub egida Asociației Culturale Karyes, organizație non-profit, ce are ca scop principal promovarea valorilor spirituale ale Sfântului Munte Athos (Agion Oros).[ mail: sfantulmunteathos@yahoo.com / telefon: 0740.050.735 – Laurențiu Dumitru, Președintele Asociației Culturale Karyes ] Contactați-ne din vreme pentru pelerinajele din toamnă/iarnă 2024 – primăvară 2025 și vă vom nota pe lista de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/09/29/pelerinaje-la-muntele-athos-2024/">Pelerinaje la Muntele Athos – 2024</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<h4 class="wp-block-heading"><strong>Pelerinajele sunt organizate sub egida <a href="https://sfantulmunteathos.wordpress.com/asociatia-culturala-karyes/">Asociației Culturale Karyes</a>, organizație non-profit, ce are ca scop principal promovarea valorilor spirituale ale Sfântului Munte Athos (Agion Oros).<br>[ mail: <a href="mailto:sfantulmunteathos@yahoo.com">sfantulmunteathos@yahoo.com</a> / telefon: 0740.050.735 – Laurențiu Dumitru, Președintele Asociației Culturale Karyes ]</strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Contactați-ne din vreme pentru pelerinajele din toamnă/iarnă 2024 – primăvară 2025 și vă vom nota pe lista de așteptare!  Sunt perioade când locurile se ocupă relativ repede! Țineți aproape! Doamne, ajută!</strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong><em>din 26 februarie 2024:</em><br>400 euro / persoană<br>+ plata diamonitirion (viza de intrare în Sfântul Munte):<br>25 euro pentru mireni, respectiv 10 euro pentru preoți, monahi și minori.</strong></h4>



<h3 class="wp-block-heading">PELERINAJELE ANULUI 2024</h3>



<h4 class="wp-block-heading"><em><strong>– categoric, cel mai avantajos preț / dintre cei mai vechi și mai experimentați ghizi athoniți (peste 12 ani de ghidare la activ) –</strong></em></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><em>– click pe link pentru detalii –</em></h4>



<h4 class="wp-block-heading">Link: <a href="https://sfantulmunteathos.wordpress.com/2024/09/20/pelerinaj-la-muntele-athos-7-12-octombrie-2024-imbarcare-din-moinesti-onesti-adjud-focsani-buzau-urziceni-bucuresti-giurgiu-optional-urcare-pe-varful-athonului-pentru-pele/">Pelerinaj la Muntele Athos (7 – 12 octombrie 2024). [Îmbarcare din Moinești, Onești, Adjud, Focșani, Buzău, Urziceni, București, Giurgiu]. Opțional, urcare pe Vârful Athonului pentru pelerinii doritori</a> – Grupă pentru care facem înscrieri.</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Link: <a href="https://sfantulmunteathos.wordpress.com/2024/09/24/pelerinaj-la-muntele-athos-7-12-octombrie-2024-imbarcare-din-sibiu-rm-valcea-pitesti-bucuresti-giurgiu/">Pelerinaj la Muntele Athos (7 – 12 octombrie 2024). [Îmbarcare din Sibiu, Rm. Vâlcea, Pitești, București, Giurgiu]</a> – 1 loc liber în microbuz / 3 pers putem alătura la Ouranoupoli. </h4>



<h4 class="wp-block-heading">Link: <a href="https://sfantulmunteathos.wordpress.com/2024/09/28/pelerinaj-la-muntele-athos-21-26-octombrie-2024-imbarcare-din-sibiu-rm-valcea-pitesti-bucuresti-giurgiu/">Pelerinaj la Muntele Athos (21 – 26 octombrie 2024). [Îmbarcare din Sibiu, Rm. Vâlcea, Pitești, București, Giurgiu]</a> – Grupă pentru care facem înscrieri / în curând programul detaliat / putem alătura și la Ouranoupoli (Gr UK)</h4>



<h4 class="wp-block-heading">Link: <a href="https://sfantulmunteathos.wordpress.com/2024/09/06/pelerinaj-la-muntele-athos-24-29-octombrie-2024-imbarcare-din-moinesti-onesti-adjud-focsani-buzau-urziceni-bucuresti-giurgiu/">Pelerinaj la Muntele Athos (24 – 29 octombrie 2024). [Îmbarcare din Moinești, Onești, Adjud, Focșani, Buzău, Urziceni, București, Giurgiu]</a> – Grupă pentru care facem înscrieri. </h4>



<h4 class="wp-block-heading">Link: <a href="https://sfantulmunteathos.wordpress.com/2024/09/29/pelerinaj-la-muntele-athos-28-octombrie-1-noiembrie-2024-imbarcare-de-la-ouranoupoli/">Pelerinaj la Muntele Athos (28 octombrie – 1 noiembrie 2024). Îmbarcare de la Ouranoupoli</a> – Pelerini ce vin direct la Ouranoupoli. </h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Update: Pelerinaj la Muntele Athos (11 – 16 noiembrie 2024). [Îmbarcare din Sibiu, Rm. Vâlcea, Pitești, București, Giurgiu] – Grupă completă.&nbsp;</strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Update: Pelerinaj la Muntele Athos (18 – 23 noiembrie 2024). [Îmbarcare din Moinești, Onești, Adjud, Focșani, Buzău, Urziceni, București, Giurgiu] – Grupă pentru care facem înscrieri / Aici putem face și o grupă împreună cu preot (sau mirean) co-organizator.</strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Update: Pelerinaj la Muntele Athos (25 – 30 noiembrie 2024). [Îmbarcare din Sibiu, Rm. Vâlcea, Pitești, București, Giurgiu] – Grupă pentru care facem înscrieri / Aici putem face și o grupă împreună cu preot (sau mirean) co-organizator. / în curând programul detaliat.</strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Update: Pelerinaj la Muntele Athos (2 – 7 decembrie 2024). [Îmbarcare din Moinești, Onești, Adjud, Focșani, Buzău, Urziceni, București, Giurgiu] – Grupă pentru care facem înscrieri / Aici putem face și o grupă împreună cu preot (sau mirean) co-organizator / în curând programul detaliat.</strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong>Update: Pelerinaj la Muntele Athos (16 – 21 decembrie 2024). Participare la privegherea pentru hramul Sfântului Nicolae la Chilia Sf. Nicolae – Kapsala [Îmbarcare din Moinești, Onești, Adjud, Focșani, Buzău, Urziceni, București, Giurgiu] – Grupă pentru care facem înscrieri / în curând programul detaliat.</strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong><em>În lua decembrie 2024 vom anunța datele pelerinajelor din prima parte a anului 2025.<br>dar vă puteți deja înscrie pe lista de așteptare – +40740050735</em></strong></h4>



<h4 class="wp-block-heading"><strong> În unele pelerinaje putem alătura pelerini direct la Ouranoupoli.<br>Contactați-ne pentru detalii!</strong></h4>



<p class="wp-block-paragraph">Sursa: <a href="https://sfantulmunteathos.wordpress.com/pelerinaje-in-athos/">sfantulmunteathos.wordpress.com</a>.</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2024/09/29/pelerinaje-la-muntele-athos-2024/">Pelerinaje la Muntele Athos – 2024</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2024/09/29/pelerinaje-la-muntele-athos-2024/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Campanie umanitară: „Calea spre credință”, un pelerinaj pe la mănăstiri dedicat persoanelor defavorizate și cu nevoi speciale</title>
		<link>https://glasul.info/2022/02/03/campanie-umanitara-calea-spre-credinta-un-pelerinaj-pe-la-manastiri-dedicat-persoanelor-defavorizate-si-cu-nevoi-speciale/</link>
					<comments>https://glasul.info/2022/02/03/campanie-umanitara-calea-spre-credinta-un-pelerinaj-pe-la-manastiri-dedicat-persoanelor-defavorizate-si-cu-nevoi-speciale/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 03 Feb 2022 12:54:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Calea spre credință]]></category>
		<category><![CDATA[Campanie umanitară]]></category>
		<category><![CDATA[mănăstiri]]></category>
		<category><![CDATA[nevoi speciale]]></category>
		<category><![CDATA[PELERINAJ]]></category>
		<category><![CDATA[persoane defavorizate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=116291</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p> „Calea spre credință”, un proiect umanitar dedicat persoanelor defavorizate și cu nevoi speciale În zilele de 22, 23 și 24 aprilie 20222, se va desfășura un pelerinaj la Mănăstirea Bistrița din Vâlcea (Sf. Grigorie), Mănăstirea Prislop din Hunedoara (Sf. Arsenie Boca) și la Catedrala Metropolitana din Iași (Sf. Parascheva). &#8220;Campania umanitară este dedicată persoanelor defavorizate și cu nevoi speciale, inclusiv copiilor proveniți din medii...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2022/02/03/campanie-umanitara-calea-spre-credinta-un-pelerinaj-pe-la-manastiri-dedicat-persoanelor-defavorizate-si-cu-nevoi-speciale/">Campanie umanitară: „Calea spre credință”, un pelerinaj pe la mănăstiri dedicat persoanelor defavorizate și cu nevoi speciale</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<h2 class="wp-block-heading" id="calea-spre-credința-un-proiect-umanitar-dedicat-persoanelor-defavorizate-și-cu-nevoi-speciale"> <strong>„Calea spre credință”</strong>, un proiect umanitar dedicat persoanelor defavorizate și cu nevoi speciale</h2>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În zilele de 22, 23 și 24 aprilie 20222, se va desfășura un pelerinaj la <strong>Mănăstirea Bistrița </strong>din<strong> Vâlcea</strong> (Sf. Grigorie), <strong>Mănăstirea Prislop</strong> din <strong>Hunedoara</strong> (Sf. Arsenie Boca) și la <strong>Catedrala Metropolitana</strong> din <strong>Iași</strong> (Sf. Parascheva).</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background wp-block-paragraph">&#8220;Campania umanitară este dedicată persoanelor defavorizate și cu nevoi speciale, inclusiv copiilor proveniți din medii vulnerabile. Bebeficiarii campaniei umanitare vor primi daruri (alimente, produse de igenă) în Săptămâna Luminată, în pelerinajul monahal la mănăstirile incluse în traseul spiritual, de asemenea vor beneficia de masă caldă, transport, asistență socială adecvată.&#8221;, scrie <a href="https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/mihai-caldarau-directorul-general-al-directiei-generale-de-asistenta-sociala-romania-in-campania-umanitara-calea-spre-credinta/"><strong>jurnalul-bucurestiului.ro</strong></a></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Campania este demarată de Direcția Generală de Asistență Socială din cadrul Asociației Europene a Drepturilor Omului și Protecției Sociale prin, <strong>Mihai Căldăraru</strong>, în calitate de jurnalist și director al asociației respective.</p>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p><em>„Sperăm ca acestă campanie umanitară să dea naștere la noi rădăcini de bunătate între semeni, iar noi ne continuăm promisiunea de a ajuta, și anunțăm la început de an, a doua campanie umanitară realizată de Direcția Generală de Asistență Socială din cadrul Asociației Europene a Drepturilor Omului și Protecției Sociale ce va viza, la fel ca și până acum, grupuri sociale vulnerabile Aportul fiecăruia dintre voi ne-a făcut și ne va face mereu mai puternici și mai capabili să ducem mai departe raza de lumină și speranță ce este catalizatorul a tot ceea ce întreprindem!</em>”a declarat <strong>Mihai Căldăraru.</strong></p></blockquote>



<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><p>„<em>Astăzi m-am deplasat personal la<strong> familia Zidaru</strong> din <strong>Comuna Petrechioaia, sat. Maineasca județul ilfov</strong> cu ajutorul domnului <strong>Iisus Hristos</strong>! Le-am dus alimente, dulciuri și carne. Mulțumesc necondiționat <strong>echipei Carmangeria Ozana</strong> pentru produse, <strong>domnului Ionut Alexandru Anghel</strong> și domnului <strong>Mohamad Al Hussein.</strong> <strong>Vă rog frumos cât și respectuos dacă puteți veni în sprijinul meu pentru a ajuta acești copii defavorizați, care au nevoie de alimente, dulciuri, rechizite și multe haine.</strong> Haideți să fim alături de familia Ziadaru. Dumnezeu să vă dăruiască toată sănătatea din lume. Aștept cu nerăbdare un punct de vedere din partea domnului <strong>Primar Mihai Dobre</strong>, având în vedere ca, domnul Ziadaru Nicolae, a solicitat lemne de foc dar nu a fost ajutatpentru că, nu primăria nu dispune de buget. Vreau să-i mulțumesc necondiționat domnului <strong>Daniel Ionescu</strong> că m-a contactat și mi-a prezentat cazul. </em><strong><em>Dumnezeu să te ocrotească și multă sănătate</em>”</strong>, spune <strong> Mihai Căldăraru.</strong></p></blockquote>



<figure class="wp-block-embed is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio"><div class="wp-block-embed__wrapper">
<iframe title="Mihai Căldăraru a mers personal în anchetă Socială! în Comuna Petrechioaia sat Maineasca." width="720" height="405" src="https://www.youtube.com/embed/l9CPLA0akOk?feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe>
</div></figure>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2022/02/03/campanie-umanitara-calea-spre-credinta-un-pelerinaj-pe-la-manastiri-dedicat-persoanelor-defavorizate-si-cu-nevoi-speciale/">Campanie umanitară: „Calea spre credință”, un pelerinaj pe la mănăstiri dedicat persoanelor defavorizate și cu nevoi speciale</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2022/02/03/campanie-umanitara-calea-spre-credinta-un-pelerinaj-pe-la-manastiri-dedicat-persoanelor-defavorizate-si-cu-nevoi-speciale/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cerem guvernului, tuturor autorităților, să nu interzică pelerinajul la Peștera Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României!</title>
		<link>https://glasul.info/2020/11/27/cerem-guvernului-tuturor-autoritatilor-sa-nu-interzica-pelerinajul-la-pestera-sfantului-apostol-andrei-ocrotitorul-romaniei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2020/11/27/cerem-guvernului-tuturor-autoritatilor-sa-nu-interzica-pelerinajul-la-pestera-sfantului-apostol-andrei-ocrotitorul-romaniei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mihai Tirnoveanu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Nov 2020 08:24:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Calea Neamului]]></category>
		<category><![CDATA[Ocrotitorul României]]></category>
		<category><![CDATA[PELERINAJ]]></category>
		<category><![CDATA[Peștera Sfântului Apostol Andrei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=112533</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Sfântul Apostol Andrei, Apostolul Românilor ocrotește de 2000 de ani Neamul nostru, nu politicienii si guvernele trecătoare si trădătoare, care ne jefuiesc de 30 de ani încoace! Cerem guvernului, tuturor autorităților, să nu interzică pelerinajul la Peștera Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României! Această restricție aberantă oricum nu-i va putea opri pe oameni, ba mai mult,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/11/27/cerem-guvernului-tuturor-autoritatilor-sa-nu-interzica-pelerinajul-la-pestera-sfantului-apostol-andrei-ocrotitorul-romaniei/">Cerem guvernului, tuturor autorităților, să nu interzică pelerinajul la Peștera Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Sfântul Apostol Andrei, Apostolul Românilor ocrotește de 2000 de ani Neamul nostru, nu politicienii si guvernele trecătoare si trădătoare, care ne jefuiesc de 30 de ani încoace!</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Cerem guvernului, tuturor autorităților, să nu interzică pelerinajul la Peștera Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României!</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Această restricție aberantă oricum nu-i va putea opri pe oameni, ba mai mult, după toate semnalele, va mări numărul lor. Interzicerea pelerinajului la Moaștele Sfintei Parascheva deasemenea nu a avut efectul scontat, numărul mare de pelerini veniți din toată țara făcând autoritățile să cedeze sub presiune în ultimul moment.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> Dacă acestea lăsau Sfânta Sărbătoare să se desfăsoare de la început sub îndrumarea si regulile Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, totul s-ar fi desfășurat în mult mai bune condiții si într-o ordine desăvârșită. La fel se va întâmpla si acum dacă Guvernul si Președenția rămân în continuare cu ochelarii de cal ce-i împiedică să privească în stânga si-n dreapta, distanțându-i social de poporul pe care au pretenția că-l reprezintă. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">În ultimul ceas sperăm ca acest guvern să-și dea seama că restricțiile aberante, mai ales cele care urmăresc să împiedice desfășurarea marilor Sărbători religioase si naționale nu fac altceva decât să-i rupă si mai tare de popor, nu fac altceva decât să stârnească o profundă nemulțumire în rândurile largi ale românilor. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Biserica Ortodoxă prin Apelul IPS Teodosie si comunicatul Patriarhiei Române ne arată încă odată că atacul împotriva Libertății de exercitare a Credinței Creștine nu poate rămâne fără urmări, că acest atac care devine pe zi ce trece mai clar, mai vădit, se va izbi de flacăra vie a Ortodoxiei ce este prezentă în piepturile noastre de români. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Nici bolșevismul nu a înfrânt-o, nicio prigoană nu a fost în destul de amară si cruntă pentru a o putea stinge. Această flacără va arde precum o Candelă în întuneric, căci Iisus Hristos a Înviat învingând moartea, căci El ne-a spus: ,,În lume necazuri veți avea, dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea”.<br>Iar Sfântul Apostol Andrei a fost cel Întâi Chemat.</p>



<p class="has-text-align-right has-medium-font-size wp-block-paragraph">Autor: Mihai Tîrnoveanu</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/11/27/cerem-guvernului-tuturor-autoritatilor-sa-nu-interzica-pelerinajul-la-pestera-sfantului-apostol-andrei-ocrotitorul-romaniei/">Cerem guvernului, tuturor autorităților, să nu interzică pelerinajul la Peștera Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2020/11/27/cerem-guvernului-tuturor-autoritatilor-sa-nu-interzica-pelerinajul-la-pestera-sfantului-apostol-andrei-ocrotitorul-romaniei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pelerinaj sau stare de asediu? Așa a arătat azi Iașul prin &#8220;grija&#8221; autorităților</title>
		<link>https://glasul.info/2020/10/14/pelerinaj-sau-stare-de-asediu-asa-a-aratat-azi-iasul-prin-grija-autoritatilor/</link>
					<comments>https://glasul.info/2020/10/14/pelerinaj-sau-stare-de-asediu-asa-a-aratat-azi-iasul-prin-grija-autoritatilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 14 Oct 2020 13:42:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[jandarmi]]></category>
		<category><![CDATA[PELERINAJ]]></category>
		<category><![CDATA[stare de asediu]]></category>
		<category><![CDATA[țarcuri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=112108</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pelerinaj sau stare de asediu? Așa a arătat azi Iașul prin &#8220;grija&#8221; autorităților&#8230; Țarcuri metalice întâlnite la tot pasul de-a lungul bulevardului Ștefan cel Mare din Iași. Nici măcar parcurile n-au scăpat de aceste oribile țarcuri metalice. Când folosești țarcuri ca pentru animale pentru a ține oamenii la distanță este foarte clar că n-a fost...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/10/14/pelerinaj-sau-stare-de-asediu-asa-a-aratat-azi-iasul-prin-grija-autoritatilor/">Pelerinaj sau stare de asediu? Așa a arătat azi Iașul prin &#8220;grija&#8221; autorităților</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Pelerinaj sau stare de asediu? Așa a arătat azi Iașul prin &#8220;grija&#8221; autorităților&#8230; Țarcuri metalice întâlnite la tot pasul de-a lungul bulevardului Ștefan cel Mare din Iași. Nici măcar parcurile n-au scăpat de aceste oribile țarcuri metalice. Când folosești țarcuri ca pentru animale pentru a ține oamenii la distanță este foarte clar că n-a fost luat nici măcar o clipă în calcul dialogul.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Într-un final, jandarmii au cedat și au lăsat să treacă pe la Sfânta Parascheva și pelerinii veniți de prin alte județe din țară, după câteva ore de protest și de negocieri.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Abuzul autorităților a dat apă la moară ca pe lângă protestatarii legitimi să se infiltreze și agitatori care nu aveau nici o treabă cu ortodoxia sau în unele cazuri chiar cu românismul. Prezența unor astfel de specimene te face imediat să te întrebi dacă nu cumva agitatorii făceau parte tot din diversiunea pregătită de către sistemul corupt, ca nu cumva să fie parte tot dintr-o aripă securistică, hotărâtă să caute un pretext de represiune împotriva protestatarilor legitimi&#8230;</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Azi, mai mult ca oricând la Iași în fața mitropoliei, jandarmii și alte forțe de ordine în civil au jucat la intimidare, plimbându-se printre oameni și filmându-i de foarte aproape, bâgându-le efectiv obiectivele camerelor și telefoanelor în față. Avem de-a face deja cu o luptă psihologică îndreptată împotriva credincioșilor ortodocși.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">De la începutul acestei pandemii, nici o altă categorie nu a mai fost atât de tare prigonită de către autorități cu amenzi, cu restricții, cu fel și fel de aberații și abuzuri instituționale, decât credincioșii de rit ortodox. Li s-a interzis Paștele, slujbele în biserici, li s-au interzis pelerinajele, li s-au interzis ritualurile, apropierea de Dumnezeu, de cimitir, au fost îndepărtați cu forța de reperele lor spirituale. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Cât va mai continua oare acest asediu, acest adevărat asalt anticreștin împotriva ortodoxiei?</p>


<p><iframe src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fmihai.fandel%2Fposts%2F3751146908270772&amp;width=500" width="500" height="770" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowtransparency="true" allow="encrypted-media"></iframe></p><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/10/14/pelerinaj-sau-stare-de-asediu-asa-a-aratat-azi-iasul-prin-grija-autoritatilor/">Pelerinaj sau stare de asediu? Așa a arătat azi Iașul prin &#8220;grija&#8221; autorităților</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2020/10/14/pelerinaj-sau-stare-de-asediu-asa-a-aratat-azi-iasul-prin-grija-autoritatilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pelerinaj la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, organizat de o asociație din Iași</title>
		<link>https://glasul.info/2020/02/12/pelerinaj-la-memorialul-victimelor-comunismului-si-al-rezistentei-de-la-sighet-organizat-de-o-asociatie-din-iasi/</link>
					<comments>https://glasul.info/2020/02/12/pelerinaj-la-memorialul-victimelor-comunismului-si-al-rezistentei-de-la-sighet-organizat-de-o-asociatie-din-iasi/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 12 Feb 2020 17:21:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[ASCOR Iași Memorialul Sighet]]></category>
		<category><![CDATA[Memorialul Victimelor Comunismului]]></category>
		<category><![CDATA[PELERINAJ]]></category>
		<category><![CDATA[Sighet]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=107053</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este format dintr-un muzeu situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației și un Centru internațional de studii asupra comunismului cu sediul în București. Memorialul are ca scop reconstituirea și păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conștiință o istorie falsă....</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/02/12/pelerinaj-la-memorialul-victimelor-comunismului-si-al-rezistentei-de-la-sighet-organizat-de-o-asociatie-din-iasi/">Pelerinaj la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, organizat de o asociație din Iași</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței</strong> este format dintr-un muzeu situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației și un Centru internațional de studii asupra comunismului cu sediul în București. Memorialul are ca scop reconstituirea și păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conștiință o istorie falsă. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Itinerariul stabilit de către Asociația ASCOR Iași (n.r.  Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români)  pentru un pelerinaj în Maramureș organizat în perioada 13-16 februarie, conține pe lângă vizita la niște mănăstiri superbe din Maramureș și vizite la Muzeul Memorial de la Sighet și la Închisoarea din Gherla.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">&#8220;&#8230; ASCOR vă propune o ieșire sub forma unui Pelerinaj în Maramureș, între 13- 16 februarie 2020.  Vom pleca joi seara cu trenul, și vom continua traseul cu autocarul, vizitând printre altele, Cimitirul și Mănăstirea de la Săpânța, <strong>Muzeul Memorial de la Sighet,</strong> Mănăstirea Bârsana, <strong>Închisoarea din Gherla</strong> și Mănăstirea Rohia și Nicula. Va fi o experiență cu încărcătură deopotrivă duhovnicească, dar și culturală. Nu lăsați nici buna dipoziție acasă!&#8221;, scrie pe facebook ASCOR Iași</p>



<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter size-large"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2020/02/Pelerinaj-Maramures.jpg" alt="Pelerinaj la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, organizat de o asociație din Iași, Foto: Facebook /  ASCOR Iași / facebook.com/iasi.ascor" class="wp-image-107055"/><figcaption>Pelerinaj la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, organizat de o asociație din Iași, Foto: Facebook /  ASCOR Iași / facebook.com/iasi.ascor</figcaption></figure></div>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><a href="https://www.facebook.com/pg/iasi.ascor/"><strong> Asociația Studenților Creștin Ortodocși Români &#8211; filiala Iași,</strong></a> fondată în anul 1990 de un grup de studenți de la diferite facultăți ale Universităților ieșene, funcționează cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel &#8211; Patriarhul Bisericii Române, a Înaltpreasfințitului Teofan &#8211; Mitropolitul Moldovei și Bucovinei și a Sfântului Sinod.  </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Scopul asociației este promovarea credinței și spiritualității creștin &#8211; ortodoxe în mediul universitar. Fiecare tânăr este chemat să cunoască valorile Ortodoxiei, să-și mărturisească dreapta credință prin participarea la viața liturgica a Bisericii și prin implicarea în diferitele activități social &#8211; filantropice. </p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/02/12/pelerinaj-la-memorialul-victimelor-comunismului-si-al-rezistentei-de-la-sighet-organizat-de-o-asociatie-din-iasi/">Pelerinaj la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, organizat de o asociație din Iași</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2020/02/12/pelerinaj-la-memorialul-victimelor-comunismului-si-al-rezistentei-de-la-sighet-organizat-de-o-asociatie-din-iasi/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pelerinaj şi o manifestare de comemorare la mormântul lui Iancu Flondor la 154 de ani de la naşterea sa</title>
		<link>https://glasul.info/2019/08/10/pelerinaj-si-o-manifestare-de-comemorare-la-mormantul-lui-iancu-flondor-la-154-de-ani-de-la-nasterea-sa/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/08/10/pelerinaj-si-o-manifestare-de-comemorare-la-mormantul-lui-iancu-flondor-la-154-de-ani-de-la-nasterea-sa/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 10 Aug 2019 18:56:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[154 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[manifestare de comemorare]]></category>
		<category><![CDATA[mormântul lui Iancu Flondor]]></category>
		<category><![CDATA[naşterea sa]]></category>
		<category><![CDATA[PELERINAJ]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102284</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La 3 (16) august se împlinesc 154 de ani de la naşterea Marelui Bărbat al poporului nostru – Iancu FLONDOR, nobilul cavaler care ne-a zidit o cetate de lumină pe aceste ţinuturi marcate de sacrificii, rămânând pentru totdeauna să-şi doarmă eternitatea la Storojineţ, în cripta familiei sale din curtea  Bisericii  „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”, acolo...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/10/pelerinaj-si-o-manifestare-de-comemorare-la-mormantul-lui-iancu-flondor-la-154-de-ani-de-la-nasterea-sa/">Pelerinaj şi o manifestare de comemorare la mormântul lui Iancu Flondor la 154 de ani de la naşterea sa</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>La 3 (16) august se împlinesc 154 de ani de la naşterea Marelui Bărbat al poporului nostru – Iancu FLONDOR,</strong> nobilul cavaler care ne-a zidit o cetate de lumină pe aceste ţinuturi marcate de sacrificii, rămânând pentru totdeauna să-şi doarmă eternitatea la Storojineţ, în cripta familiei sale din curtea  Bisericii  „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”, acolo unde au fost readuşi, într-un mormânt simbolic şi martirii români – victime ale deportărilor staliniste. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> Ziarul „Zorile Bucovinei”, Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, organizează, la 11 august a.c., un pelerinaj şi o manifestare de comemorare la mormântul lui Iancu Flondor din curtea Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Storojineţ, unde preacucernicul părinte Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, va oficia un serviciu divin. </p>



<p style="text-align:right" class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Sursa: <a href="http://www.zorilebucovinei.com/news/show/2716/"><strong><em>ZorileBucovinei.com</em></strong></a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/10/pelerinaj-si-o-manifestare-de-comemorare-la-mormantul-lui-iancu-flondor-la-154-de-ani-de-la-nasterea-sa/">Pelerinaj şi o manifestare de comemorare la mormântul lui Iancu Flondor la 154 de ani de la naşterea sa</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/08/10/pelerinaj-si-o-manifestare-de-comemorare-la-mormantul-lui-iancu-flondor-la-154-de-ani-de-la-nasterea-sa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(VIDEO) Ăsta nu este pelerinaj, ci propagandă iredentistă! Priviți ce se întâmplă într-un oraș românesc, în gară la Carei!</title>
		<link>https://glasul.info/2018/05/21/video-asta-nu-este-pelerinaj-ci-propaganda-iredentista-priviti-ce-se-intampla-intr-un-oras-romanesc-in-gara-la-carei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/05/21/video-asta-nu-este-pelerinaj-ci-propaganda-iredentista-priviti-ce-se-intampla-intr-un-oras-romanesc-in-gara-la-carei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 May 2018 15:04:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Carei]]></category>
		<category><![CDATA[în gară la Carei]]></category>
		<category><![CDATA[întâmplă]]></category>
		<category><![CDATA[oraș românesc]]></category>
		<category><![CDATA[PELERINAJ]]></category>
		<category><![CDATA[propagandă iredentistă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=66708</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>(VIDEO) Ăsta nu este pelerinaj, ci propagandă iredentistă! Priviți ce se întâmplă într-un oraș românesc, în gară la Carei! În același oraș din România în care pentru multă vreme a fost refuzată o statuie a lui Mihai Eminescu, iar acum, în an centenar, se refuză amplasarea unui catarg românesc, se întâmplă anual niște manifestări la...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/05/21/video-asta-nu-este-pelerinaj-ci-propaganda-iredentista-priviti-ce-se-intampla-intr-un-oras-romanesc-in-gara-la-carei/">(VIDEO) Ăsta nu este pelerinaj, ci propagandă iredentistă! Priviți ce se întâmplă într-un oraș românesc, în gară la Carei!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">(VIDEO) Ăsta nu este pelerinaj, ci propagandă iredentistă! Priviți ce se întâmplă într-un oraș românesc, în gară la Carei! </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">În același oraș din România în care pentru multă vreme a fost refuzată o <strong><a href="https://glasul.info/2015/02/25/primarul-udmr-din-carei-a-interzis-statuia-lui-mihai-eminescu-in-oras/" target="_blank" rel="noopener">statuie a lui Mihai Eminescu</a></strong>, iar acum, în an centenar, <strong><a href="https://glasul.info/2018/04/28/romanii-vor-sa-amplaseze-un-catarg-romanesc-la-carei-raspunsul-primarului-udmr-ist-nu-provocati-maghiarii/" target="_blank" rel="noopener">se refuză amplasarea unui catarg românesc</a></strong>, se întâmplă anual niște manifestări la care românii din Ungaria nici măcar nu îndrăznesc să viseze pe teritoriul statului ungar.</span></p>
<p>[alert-success]</p>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>„De ce aţi pus steagul rămânesc la noi în biserică? Astă biserică e pe pământ unguresc, nu rămânesc!”</strong></span>, asta este reacția enoriaşilor ortodocşi de etnie română de la Micherechi din Ungaria, potrivit unui articol publicat de <a href="http://adevarul.ro/news/eveniment/romani-ungaria-1_529cd53ac7b855ff5666a7d2/index.html" target="_blank" rel="noopener">adevarul.ro</a></span></h4>
<p>[/alert-success]</p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc este motivul oficial pentru care în fiecare an România are parte de o mică &#8220;invazie&#8221; de cetățeni unguri. Orice om civilizat n-are în mod obișnuit nimic de obiectat la opțiunea religioasă și la dorința unor oameni de a efectua un pelerinaj din motive religioase. </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Numai că sub pretextul acestui pelerinaj, trenurile care vin din Ungaria se umplu pe lângă steagurile Ungariei și de steaguri secuiești, sau de steaguri istorice cu o simbolistică nu tocmai plăcută pentru istoria românilor din Transilvania.</span></h4>
<h4></h4>
<h4 style="text-align: center;"><a href="https://www.facebook.com/NagykarolyiAnziksz/videos/843146922560171/" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #ff0000;"><strong><span style="font-size: 14pt;">CLICK AICI pentru VIDEO</span></strong></span></a></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Cu toată bunăvoința de care poți da dovadă, nu poți totuși să nu realizezi că pe lângă motivele religioase există și un alt substrat legat de acest fenomen din ultimii ani. Chiar și fără să fii cunoscător al limbii maghiare, unele gesturi și simboluri afișate produc un declic în conștiința nostră de români. </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Ăsta nu este pelerinaj, ci propagandă iredentistă! </span></h4>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/05/21/video-asta-nu-este-pelerinaj-ci-propaganda-iredentista-priviti-ce-se-intampla-intr-un-oras-romanesc-in-gara-la-carei/">(VIDEO) Ăsta nu este pelerinaj, ci propagandă iredentistă! Priviți ce se întâmplă într-un oraș românesc, în gară la Carei!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/05/21/video-asta-nu-este-pelerinaj-ci-propaganda-iredentista-priviti-ce-se-intampla-intr-un-oras-romanesc-in-gara-la-carei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>PELERINAJ PE PAMANTURILE SFINTE ALE AROMANILOR</title>
		<link>https://glasul.info/2017/01/27/pelerinaj-paminturile-sfinte-aromanilor/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/01/27/pelerinaj-paminturile-sfinte-aromanilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Jan 2017 12:28:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Aromâni]]></category>
		<category><![CDATA[AROMANILOR]]></category>
		<category><![CDATA[PAMINTURILE SFINTE]]></category>
		<category><![CDATA[PELERINAJ]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=23833</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Text primit de la dl Dan Cristian Ionescu, fără menționarea autorului *PELERINAJ PE PAMANTURILE SFINTE ALE AROMANILOR Pentru cei care nu stiu, arealul aromanilor cuprinde sudul actualei republici (slave) Macedonia (mai jos de Crusova), sudul Albaniei si nordul Greciei (Tesalia si Epirul). Un teritoriu in care aromanii sint tot mai putini si lipsiti de sprijin...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/01/27/pelerinaj-paminturile-sfinte-aromanilor/">PELERINAJ PE PAMANTURILE SFINTE ALE AROMANILOR</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Text primit de la dl Dan Cristian Ionescu, fără menționarea autorului</p>
<p>*PELERINAJ PE PAMANTURILE SFINTE ALE AROMANILOR</p>
<p>Pentru cei care nu stiu, arealul aromanilor cuprinde sudul actualei republici (slave) Macedonia (mai jos de Crusova), sudul Albaniei si nordul Greciei (Tesalia si Epirul). Un teritoriu in care aromanii sint tot mai putini si lipsiti de sprijin din partea statului roman, iar in Grecia, urmare politicii nationaliste si prigoanei (putem spune chiar genocid) incepute acum peste un secol, aromanilor a ajuns sa le fie frica sa-si declare nationalitatea (statul european Grecia refuza sa recunoasca minoritatile).</p>
<p>Este un teritoriu de unde au ajuns la noi nenumarati sfinti (Nicodim de la Tismana, Antonie de la Iezeru, Iosif cel Nou de la Partos, mitropolitul Dosoftei, mitropolitul Andrei Saguna sint doar citiva). Din pacate, sint si alti sfinti aromani  nerecunoscuti de biserica noastra (martirii Nicolae din Metovo, Gheorghe din Ianina si altii). Si, desi aromanii au fost prin excelenta ortodocsi, Vaticanul l-a canonizat pe monseniorul aroman Vladimir Ghica si este in curs de canonizare a aromancei Maica Tereza (se spune ca maica Tereza era albaneza – pe jumatate insa, mama ei era albaneza – dar tatal ei, Boiagi, era aroman si a crescut-o intru ortodoxie; din pacate, tatal ei a murit tinar si atunci, eaa urmat credinta catolica a mamei).</p>
<p>Ma refer doar la aromanii intrati in istoria bisericii – mi-ar lua prea mult timp acum sa mentionez domnitorii aromani ajunsi pe tronul Tarilor Romane, scriitorii si poetii aromani (unii dintre cei mai mari in istoria literaturii romane din ultimele doua secole), pictorii si sculptorii aromani, savantii aromani, sportivii aromani si, mai ales, zecile de aromani membrii ai Academiei  Romane (care la infiintare avea un sfert din membrii in frunte cu presededintele, aromani).</p>
<p>Acum 5 ani am avut ocazia sa plec pe urmele stramosilor mei din partea mamei. Este una dintre foarte putinele amintirile placute din ultimii multi ani. Eram  intr-un autocar plin de aromani 100 %, care pareau ca se cunosc cu totii. Eu, aroman doar dupa mama si care de zeci de ani nu mai vorbisem  in aromana, m-am retras pe bancheta din spate. La un moment dat un coleg de drum, vazindu-ma stingher, a venit la mine si m-a intrebat daca “”hii arman”, “di iu hii” (daca sint aroman, de unde). I-am explicat ca papu  (bunicul) era din Crusova iar maia (bunica) era din Moloviste. Atunci a exclamat: pentru noi, Crusova si Moloviste sint locuri sfinte! (o sa va explic de ce).</p>
<p>Am ajuns in Macedonia si ne-am cazat intr-un hotel pe malul lacului Ohrid (impartit intre Macedonia si Albania). Lacul Ohrid, aflat la o altitudine de cca. 700 de metri, prezinta o particularitate: pe malurile sale, exista 365 de biserici si manastiri, cite una pentru fiecare zi a anului! Cele mai importante manastiri sint Sf. Naum si Sf. Climent, ridicate in sec. 9. Cei doi sfinti, care au fost ucenicii lui Chiril si Metodiu, trebuie sa fi fost aromani, Ohridul (Ohrida) fiind o importanta localitate a aromanilor. De altfel, despre Sf. Naum, exista pe net si varianta de Sf. Naum din Moscopole.</p>
<p>A doua zi, am plecat la drum. Am ajuns la Prilep (unde s-a nascut Sf. Nicodim de la Tismana) iar de aici am urcat spre Crusova (Krusevo, cum spun slavii), la 1350 m. altitudine. Aici, se nascuse in 1886 bunicul meu. Am avut o dezamagire: stiam ca aici este unica localitate din lume in care aromana este a doua limba oficiala. Singura persoana pe care am intilnit-o si care vorbea aromana  a fost femeia de serviciu de la biserica aromana Sf. Ioan. La intoarcere, drumul nostru  ne-a dus pe sub Dealul Ursului, locul confruntarii din 1903 dintre luptatorii lui Pitu Guli si armata turceasca. Acest moment de mare eroism, a transformat Crusova intr-un loc sfint al aromanilor.</p>
<p>Coborind  muntele, am oprit in Bituli (Bitolia- in romaneste si Bitoli – in slava) unde am mers intii la biserica aromana. Mai exact, noua biserica aromana, intrucit cea veche fusese demolata iar in locui ei i se oferise un fel de hangar, la capatul  unei curti intortochiate. O biserica cu adevarat smerita. Intrucit luasem cu mine mai multe exemplare dintr-o carte a mea, l-am intrebat peg hid: “Preftu d’aua zburaste romaneste?: (Preotul de aici vorbeste romaneste?”), iar ghidul mi-a raspuns: ‘Nu zburaste nici armaneste! Este sirb!” (nu este nevoie sa  traduc).</p>
<p>De aici, am mers la Cimitirul armanenesc. La intrare, citind numele de pe cruci, au am ramas in urma. La un moment dat, am crezut ca s-a despicat cerul. Dar nu! Erau doar aromanii din cele trei autocare care, cu o voce de tunet, cintau la mormintul lui Constantin Belimace imnul aromanilor de pretutindeni:” Dimandarea parinteasca”  Singurul imn die lume care contine un blestem:  un blestem  la adresa celor care isi uita limba. Am fost atunci la mormintul a trei titani aromani: Constantin Belimace, Apostol Margarit (cel care a infiintat in Macedonia primele scoli romanesti) si Milton Manakia (cel care, impreuna cu fratele sau  Ianaki. au fost pionierii fotografiei si filmului in Balcani).</p>
<p>Seara, am ajuns in Moloviste (Malovishte), locul in care s-a nascut in 1888 bunica mea  (invatatoarea la scoala romana din localitate), dar si Constantin Belimace (motiv pentru care Moloviste a devenit un alt loc sfint al aromanilor). M-am bucurat sa asist la dezvelirea bustului lui Constantin Belimace, realizat de sculptorul aroman provenit din Moloviste, Dumitru Pasima  coleg de pelerinaj. Moloviste m-a impresionat intr-un mod unic: din satul care avea  doua manastiri (Sveta Petka – Sfinta Parascheva, chiar in central satului,  si Sveta Anna – Sfinta Ana ), am gasit o localitate care din splendoarea de odinioara, ajunsese cel mai sarac sat din cite am vazut vreodata (la ultimul recensamint, mai erau 92 de locuitori!)– dar cu toata saracia lor, oamenii erau fericiti, se multumeau cu ce le-a dat Dumnezeu, si Ii multumeau pentru ce le-a dat!  Am fost atit de emotionat de aceasta vizita, incit prin testament, am  lasat cam 1/3  din ce am pentru consevarea acestor manastiri – cu conditia sa mai existe acolo cineva!</p>
<p>(&#8230;)</p>
<p>Din Corcea, a inceput greul urcus spre virf de munte, catre capitala de suflet a aromanilor, Moscopole (albanezii ii spun Voskopoje).  Fac o paranteza: eu, de mic copil, am invatat ca noi, aromanii, sintem romani; astazi, din motive politice, pentru a intra in Parlament ca reprezentanti ai unei minoritati, unii sustin ca nu sintem frati cu romanii, ci “cusurini” (adica verisori). Este o discutie complicata  in care nu ma bag. Important este faptul ca eu, in calitate de aroman, ma consider roman,  Despre Moscopole, ar trebui sa se stie faptul ca acest oras in virf de munte (cca. 1300 m. altitudine), in sec 18, era, dupa Constantinopol, al doilea oras din Balcani: 60-70.000 de locuitori (se pare ca atunci Atena mai avea doar vreo 3.000 de locuitori, dintre care mai putin de jumatate greci), 60-70 de biserici (una la 1.000 de locuitori), avea banci, avea tipografie (nu mai exista alta decit in Constantinopol), avea universitate, avea canalizare si drumuri pietruite, etc.</p>
<p>Nenorocirea acestei metropole a venit in sec. 18, din cauza invidiei Islamului  (turcii si albanezii, nu stiu in ce ordine sa-i asez, findca s-ar putea sa fie la fel de vinovati, si hoardele albaneze, dar si Ali Pasa care le-a sptijinit), care in doua rinduri (1769 si 1788) au pradat si incendiat minunatul oras din virf de munte.</p>
<p>(&#8230;)</p>
<p>Din splendoarea orasului de altadata, au ramas ruine. Citeam undeva ca in Moscopole ar mai fi 7 biserici. Nu am avut timp sa bat cu piciorul tot cimpul de ruine – de fapt, ma dusesem acolo sa particip, cu mare bucurie, la prima intilnire a aromanilor de pretutindeni. Chemarea aromanilor a fost sub semnu l “ Sta Marie” (adica Sfinta Marie) – nu inteleg nici acum de  ce “Sta Marie”, cind pentru sfint si sfinta, aromanii folosesc termenii de “aiu” si “aia” (proveniti din greaca, de la aghios si aghia). Am cautat bisericile, si am gasit doua: Sf. Nicolae, inca functionala, unde chiar am asistat la botezul a doi adolescenti albanezi, si biserica Adormirii Maicii Domnului, o adevarata catedrala construita in virf de munte in anul 1700, in perfecta stare de functionare, dar pentru cine? Intre cele doua, se ridicase o manastire nou-nouta, Sf. Ioan Inaintemergatortu l, care pe dinafara, zidita din marmura alba, parea superba – dar din pacate, portile erau incuiate. In rest, doar indicatoare catre ruinele cutarei si cutarei fostei biserici.</p>
<p>Sursa: <a href="http://ioncoja.ro/aromanii-nostri/">ioncoja.ro</a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/01/27/pelerinaj-paminturile-sfinte-aromanilor/">PELERINAJ PE PAMANTURILE SFINTE ALE AROMANILOR</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/01/27/pelerinaj-paminturile-sfinte-aromanilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
