Evenimentele românești de mare amploare din Transilvania din luna mai a anului 1848 au atras atenția și îngrijorarea guvernului ungar de la Peste (n.r. Budapesta). Marea Adunare Națională de la Blaj din 3/15 mai 1848 a fost semnalul că ungurii pierd controlul tot mai mult în Transilvania și că mișcarea de redeșteptare națională a românilor ardeleni nu mai poate fi oprită decât prin forță brută, prin atrocități și masacre împotriva românilor.

Revendicările națiunii române din Transilvania au stârnit panică la Budapesta și liderii guvernului ungar deja stabileau măsuri împotriva liderilor români ardeleni. Unul dintre cei vizați de aceste măsuri era și Avram Iancul, liderul incontestabil al Revoluției românești din Transilvania de la 1848.

La sfârșitul lunii mai 1848, Iancu, alături de fruntașii români din Munții Apuseni, au ținut o consfătuire la Câmpeni, pentru a decide atitudinea de urmat în privința iobăgiei, care încă nu fusese ștearsă legal.

La 4 iunie, baronul Perenyi a înaintat un raport despre situația din Munții Apuseni, iar ca urmare, la 6 iunie 1848, comisarul guvernului din Pesta a ordonat luarea de măsuri severe împotriva lui Avram Iancu.

Aflat la Sibiu, Avram Iancu a aflat noile știri despre situația politică din Transilvania: guvernul Transilvaniei, întrunit în ziua de 29 mai la Cluj, decretase unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără să se dezbată memoriul românilor care constituiau majoritatea în Transilvania (1.250.000 români față de cca 600-700.000 maghiari și 250.000 sași), precum și dizolvarea Comitetului Național Român de la Sibiu, amenințând cu pedepse aspre pe cei care ar îndrăzni să mai convoace adunări.

Articolul 6 Iunie 1848 – Comisarul guvernului din Pesta a ordonat luarea de măsuri severe împotriva lui Avram Iancu apare prima dată în Glasul.info.

La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI

La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI

A debutat în politică la vîrsta de numai 24 de ani, devenind deputat în mai multe legislaturi din Camera Ungară a Parlamentului de la Budapesta. Discursurile sale în cadrul Parlamentului maghiar l-au făcut unul dintre cei mai faimoşi, dar şi cei mai redutabili adversari politici, deoarece proiectele sale de lege vizau direct protejarea drepturilor naţiunilor conlocuitoare din Ungaria Mare, mai ales protejarea drepturilor românilor.

Crezul său politic era cooperarea dintre naţiuni şi combaterea poziţiei partidelor care se opuneau recunoaşterii drepturilor celorlalte naţiuni. Datorită acestui fapt, la 3 iulie 1870, ziarul Hon, în semn de apreciere pentru stilul discursului său, îl numeşte “atletul libertăţii”. Printre altele, Alexandru Mocioni a prezentat în Parlamentul maghiar primul proiect de lege pentru înfiinţarea unui teatru românesc sau petiţia tinerilor români pentru a dezbate proiectul de lege pentru înfiinţarea unei universităţi în limba română, la Cluj.

Alexandru Mocioni a propus şi a sprijinit înfiinţarea, la 7 februarie 1869, a Partidului Naţional Român din Banat, al cărui preşedinte a fost timp de patru luni. Pentru a-şi propaga ideile şi a lămuri publicul în privinţa crezului său politic, el a scris în ziarele contemporane sau a combătut articole partizane scrise la Budapesta, care atacau acţiunile sale. Retragerea sa din Parlament a avut loc la 18 aprilie 1874, deoarece legislatura din acea vreme interzicea, mai nou, discutarea chestiunilor naţionalităţilor.

Alexandru Mocioni a fost şi un om al culturii. A fost pianist, compozitor de muzică clasică şi animator cultural. În 1864, a compus Pansées Fugitives pentru pian (12 compoziții lirice cuprinse în două caiete cu câte șase piese și trei sonate). În 1893, pentru a veni în sprijinul politicii naţionale, a înfiinţat, ziarul timişorean „Dreptatea”, avîndu-l pe Corneliu Daiconovici ca director şi pe Valeriu Branişte ca redactor responsabil. În ultima parte a vieţii sale, Academia Română l-a înştiinţat că doreşte să-l primească în rîndurile sale, însă, bolnav fiind şi ştiind că nu va putea merge la Bucureşti pentru a participa la dezbateri, a refuzat propunerea.

Alexandru Mocioni s-a stins din viaţă la 1 aprilie 1909, la Birchiş, şi a fost înmormîntat la Foeni, în mausoleul familiei.

Sursa/Autor: Mária Berényi

Articolul La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI apare prima dată în Glasul.info.