Petru Movila solicita modernizarea de urgenta a drumurilor din judetul IASI si sustine construirea Autostrăzii Iaşi – Tg. Mureş.

Parlamentarul iesean a cerut autoritatilor locale sa acorde o atentie deosebita in privinta proiectului de modernizare a drumurilor din Iasi, potrivit bzi.ro. Pentru modernizarea a peste 200 de kilometri de drumuri din judet sunt necesare cateva zeci de milioane de euro.

“Apreciez entuziasmul domnului primar Mihai Chirica care a divulgat deja o parte din acţiunile şi evenimentele pe care i le-am propus pentru susţinerea Autostrăzii Iaşi – Tg. Mureş. Aşa cum am anunţat încă de acum o săptămână, în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune local, dorim să adunăm cât mai multe semnături pentru susţinerea proiectului de lege pe care l-am depus la Camera Deputaţilor de la toţi românii, cu precădere de la cei din Regiunea de Nord-Est şi judeţele Mureş, Harghita şi Covasna.”, scrie deputatul Petru Movila pe contul sau de facebook

Petru Movila solicita modernizarea de urgenta a drumurilor din judetul IASI

[alert-success]”În cursul săptămânii trecute am avut o serie de întâlniri cu deputatul Costel Alexe, cu primarul Mihai Chirica, cu sindicate, patronate, Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi şi nu numai, pentru a demara o campanie de strângere de semnături pentru autostradă. Ne-am propus să ne unim forţele pentru acest proiect, indiferent de culoarea politică şi de divergențele de până acum. În cursul săptămânii viitoare vom oficializa campania, voi activa site-ul de unde se poată descărca tabelul de semnături şi voi prezenta programul pe care l-am pregătit, de acţiuni şi evenimente.
Am iniţiat acest proiect pentru că autostrada Iaşi – Tg. Mureş este proiectul tuturor, fie că vorbim despre politicieni, oameni de afaceri, angajaţi ai medului privat, funcţionari publici, universitari, şomeri, tineri, pensionari, etc. De noi depinde ca Guvernul să urgenteze construirea autostrăzii.”, a mai adaugat Petru Movila[/alert-success]

Glasul.info

[sg_popup id=”33″ event=”onload”][/sg_popup]

Articolul Petru Movila solicita modernizarea de urgenta a drumurilor din judetul IASI si sustine construirea Autostrăzii Iaşi – Tg. Mureş apare prima dată în Glasul.info.

Fuziunea dintre PMP si UNPR este aproape finalizata.

Potrivit liderilor din PMP IASI, fuziunea dintre cele doua formatiuni politice este pe ultima suta de metri, iar in curand membrii UNPR vor deveni membri PMP cu drepturi depline. Este asadar un caz de fuzionare prin care PMP-ul practic inghite UNPR-ul.

Chiar daca au existat de-a lungul timpului unele piedici, acestea par a se fi rezolvat, iar fuziunea este acum validata de doua congrese si un congres reunit al celor doua formatiuni politice.

[alert-announce]Fuziunea dintre PMP şi UNPR a intrat pe ultima sută de metri. În cel mai scurt timp, cele două partide vor fuziona, iar membrii UNPR vor deveni de drept membri PMP.
Preşedintele PMP Iaşi explică faptul că cel mai probabil până la sfârşitul lunii iunie procesul se va finaliza iar lucrurile se vor clarifica în interiorul celor două partide. “Finalizarea fuziunii este doar o chestiune de timp, ceea ce mă bucură. Este momentul ca cele două partide să intre pe un făgaş normal şi toţi membrii să înţeleagă faptul că trebuie să ne luptăm cu PSD, şi nu noi între noi. A fost o perioadă dificilă pentru toţi membrii, însă apele se vor limpezi într-un timp foarte scurt”, a declarat deputatul Petru Movilă, preşedintele PMP Iaşi.[/alert-announce]

Fuziunea dintre PMP si UNPR este aproape finalizata

[alert-announce]”În cursul zilei de ieri a fost un nou termen în procesul suspendării fuziunii, în urma căruia se va repune pe rol fuziunea la Curtea de Apel. “Fuziunea este validată de două congrese şi un congres reunit al celor două partide. Nici Traian Băsescu şi nici Valeriu Steriu nu ar mai putea opri la acest moment fuziunea, nici dacă ar dori. Toţi consilierii UNPR vor deveni consilieri PMP. Până la sfârşitul lunii iunie avem toate şansele ca fuziunea să fie finalizată. Prima instanţă deja a validat fuziunea. Din păcate, datorită unor tertipuri avocăţeşti, acest proces nu s-a terminat până acum”, a declarat deputatul Valeriu Steriu, preşedintele executiv al PMP.
Reamintim faptul că în cursul lunii februarie 2017, instanţa a respins demersurile lui Marian Vasiliev de validare a congresului UNPR din 01.11.2016 şi de nominalizare a acestuia ca preşedinte al UNPR precum şi denunţarea fuziunii dintre cele două partide. Concret, Tribunalul Bucureşti a confirmat faptul că Valeriu Steriu este preşedintele de drept al UNPR şi a validat congresul de fuziune a celor două partide iar înscrierile ulterioare în Registrul partidelor ale unor diverse persoane, în urma unor întâlniri secrete ale micilor facţiuni UNPR sau PPDD, nu împiedică în niciun fel recunoaşterea fuziunii PMP – UNPR de către instanţă.”, se arata intr-un comunicat al presedintelui PMP Iasi, deputatul Petru Movila[/alert-announce]

[sg_popup id=”34″ event=”onload”][/sg_popup]

Articolul Fuziunea dintre PMP si UNPR este aproape finalizata apare prima dată în Glasul.info.

Pe când în întunecata Slavonie-tătărască lumina venea de la Iași

După căderea Bizanțului, timp de 250 de ani, lumina la ruși venea de la Iași.După stingerea focarelor de cultură sud-slave și căderea Bizanțului, Roma, a treia, se mută în țările române. În timp ce moscoviții se eliberau de sub poloni și lituani, prințul Moldovei, Vasile Vodă Lupu (1634-1653) era stăpânul patriarhiilor răsăritene, era un adevărat împărat bizantin, căruia i se supuneau patriarhii.

Vasile Vodă își asumă administrația financiară a Bisericii răsăritene, complet decăzută și insolvabilă, cerând în schimb să fie urmat și să dețină controlul, astfel: episcopii au trebuit să plece din Constantinopol, unde se ocupau numai cu trădări și vânzări, la eparhiile lor; noul impozit individual – zetia, adăugat vechiului impozit, nu va mai fi cerut și nici alt impozit colectiv nu va mai fi impus; gestiunea patriarhului va fi verificată de o comisie, schimbată anual; capii eparhiilor nu vor mai fi numiți pe calea simoniei. În schimb, el va plătii datoriile istorice și curente ale Bisericii orientale. Ce urmează după, e uluitor: Petru Movilă, Milescu, Dosoftei relochează Bizanțul:

Sinodul bisericii răsăritene de la Iași aprobă „Mărturisirea ortodoxă” a mitropolitului Kievului Petru Movilă (1633-1646), care devine operă normativă pentru toată ortodoxia. În 1645 „Mărturisirea ortodoxă” a fost tradusă și în rusă de autor. Peste ani, învățatul rus Venelin: „Se pune întrebarea care din cei doi bărbați cu numele de Petru este reformatorul îndrăzneț al imperiului rusesc și căruia prin urmare i se cuvine titlu istoric de Mare: Petru împăratul Rusiei sau Petru Movilă”. În dogmatica creștină era important să știi dacă în taina comuninecăturii este prezent sau nu spiritul Mântuitorului.

Nicolae Milescu (1637-1708) „ia parte” la disputa, din occident, dintre jansenism și calvinism, în privința chestiunii transsubstanțierii prin lucrarea Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali splendens, id est sensus Ecclesiae Orientalis, scilicet graece de transsubstantione Corporis Domini, aliisque controversial… scrisă în greacă și latină. Titlu este edificator: Carte mică sau Steaua Răsăritului strălucind în Apus adică părerea Bisericii răsăritene despre prefacerea Trupului Domnului şi despre alte controverse…). Lucrarea i-a fost cerută de către ambasadorul Franței în Suedia și a fost publicată în latină, la Paris în 1669, în volumul întitulat La perpetuite de la foi de I’EgIise catholique touchant I’Eucharistie.

Ucrainienii deși ortodocși se alăturaseră punctului de vedere reformat în problema transsubstanțierii. Biserica rusă, mai lăturalnică, era și ea în confuzie, căci avea la bază texte slavone foarte vechi, traduse greșit de la început. Rascolnicii erau împotriva curentului corector al patriarhului Nikon al Moscovei(1652-1666).

Aici intervine marele Dosofteiu, care tradusese din originalele grecești în rusește: Sf. Simion al Salonicului despre transsubstanțierea Sântelor Daruri, Orânduielile Sf.Apostoli ș.a.. Pe când patriarhul Moscovei, Ioachim, se pregătea să arunce anatema asupra Kievului, Dosofteiu îl lămurește pe mitropolitul Kievului asupra erorii în care căzuse și înlătură ruptura.

Octavian Căpățină
Referință: Nicolae Cartojan, Istoria literaturii românești vechi.

Articolul Pe când în întunecata Slavonie-tătărască lumina venea de la Iași apare prima dată în Glasul.info.

Un grup de 60 de parlamentari romani a initiat un proiect legislativ prin care se doreste manifestarea si cultivarea respectului pentru simbolurile de stat de catre toti cetatenii Romaniei.Steagul asa zisului tinut secuiesc sau alte asemenea simboluri nu vor mai putea fi afisate alaturi de drapelul Romaniei, iar imnul national  va trebui intonat in scoli si la toate competitiile sportive.

Mai mult, parlamentarii doresc ca imnul national al Romaniei sa fie difuzat de catre toate posturile TV la inceputul si la sfarsitul programului de emisie.

Propunere legislativa: Imnul national sa fie difuzat de toate canalele TV la inceputul programului

[alert-announce]„Este absolut normal, in scoala sa invete, sa cunoasca importanta imnului care ne defineste ca natiune. Trebuie sa stopam aceasta tendinta in sensul ca sunt asociatii nationaliste segregationiste care si-au creat propriul drapel si in loc sa arboreze drapelul romanesc la manifestari pe teritoriul national, arboreaza alte drapele.”, declara deputatul Petru Movila[/alert-announce]

„Legea obliga toate televiziunile, si pe cea publica dar si pe cele private sa difuzeze intonarea imnului national la inceputul emisiei si la terminarea ei. Va trebui ca pe ecran sa apara tricolorul iar pe tricolor sa scrie: Imnul National al Romaniei”, relateaza Toma Petcu, reporter Digi24.

Articolul Propunere legislativa: Imnul national sa fie difuzat de toate canalele TV la inceputul programului apare prima dată în Glasul.info.

Poate ca nu exista ura impotriva dacilor, insa, cu siguranta exista in lume, in tara noastra, o puternica si agresiva propaganda prooccidentala, care, impreuna cu celelalte instrumente : economice, financiare…militare…incearca sa ne abata de la calea cea dreapta : ortodoxia, pentru a ne impune agresiv, viclean, mincinos, un mod de viata materialist, anticristic, antiuman…

Minunea de la ALBA IULIA savarsita de MIHAI VODA, asa cum a povestit-o PETRU MOVILA

[one_half][/one_half]Cat priveste pe Marele Mihai Voievod, acesta a sesizat necesitatea apararii ortodoxiei ca temelie duhovniceasca de 2000 de ani, care a unit, a intarit si a crescut natiunea : daco-romano-slavo-greaca…fie ca vrem sa fie numai romana, fie ca nu…
http://www.apologeticum.ro/201…

Mihai Viteazul catre papistasi:

“Voi nu sunteti mar­turisitori ai dreptei credinte, caci nu aveti harul Sfantului Duh in Biserica voastra”

Inca din tinerete Mihai Viteazul s-a bucurat de ocrotirea vadita a lui Dumnezeu. La numai 35 de ani, el ajungea Mare Ban al Craiovei.

Osandit la moarte de Ale­xandru cel Rau, Mihai Vitea­zul a fost prins si adus pen­tru executie in Bucuresti. I s-a ingaduit totusi sa popo­seasca pentru rugaciune in Biserica Alba Postavari (de­molata de Ceausescu in ziua de Pasti a anului 1984). Rugandu-se acolo, in fata icoanei facatoare de minuni a Sfantului Nicolae, se spune ca el a fagaduit ridicarea unei manastiri, daca va scapa cu viata. Calaul, impresionat de infatisarea Iui si neindraznind sa-l loveasca, a aruncat securea si a fugit. Vazand mi­nunea, boierii au cerut ierta­rea condamnatului, iar dom­nitorul a fost silit sa o acorde.

Ajuns in scurt timp domn al Tarii Romanesti, Mihai Viteazul nu si-a uitat fagaduin­ta si a ridicat in Bucuresti, nu departe de Biserica Alba Postavari, o manastire cu hramul Sfantului Ierarh Nico­lae, manastire ce va fi cunos­cuta mai tarziu sub numele de „Mihai Voda”. Biserica si clopotnita au fost translate, iar chiliile demolate cu oca­zia „sistematizarii” si con­struirii Casei Poporului. Pe locul fostei manastiri se intinde astazi Parcul Izvor.

Mihai Viteazul a inchinat cti­toria sa Manastirii Simonopetra din Muntele Athos, care fusese distrusa in 1581 de un devastator incendiu. Prin ajutoarele directe, dar mai ales prin veniturile Manastirii Mihai Voda, pe care o inzestrase cu 14 sate, Mihai Viteazul a reconstruit practic din temelie manastirea athonita, fiind unanim recunos­cut ca al doilea ctitor al ei. Si astazi, la iesirea cu Sfintele Daruri la Sfanta Liturghie, parintii il pomenesc pe „Mihail Voievod”.

Afland de formarea unei aliante cres­tine de lupta impotriva turcilor, Mihai Viteazul si-a oferit imediat sprijinul si s-a inteles cu principele Transilvaniei Sigismund Bathory si cu domnul Moldovei Aron Voda sa inceapa rascoala toti in acelasi timp. Papa insusi i-a scris lui Mihai Viteazul, amintindu-i de nobila origine latina a ro­manilor si indemnandu-l sa treaca la catolicism. In raspun­sul sau catre Roma domnitorul il indem­na pe Papa ca el sa se intoarca la Orto­doxie!

Episodul intemeierii de catre Mihai Viteazul a episcopiei ortodoxe roma­ne la Alba Iulia ni s-a pastrat in in­semnarile Sfantului Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului. Pentru frumusetea tex­tului, il redam aproape integral.

Cand Mihai Voda, domnul Ungrovlahiei, l-a alungat pe Andrei Bathory si a luat sceptrul Ardealului, a sosit in orasul de scaun numit Balgrad (Alba Iulia) si a voit ca sa zideasca acolo, in oras, o biserica ortodoxa, insa preotii, orasenii si toti boierii, fiind de credinta latineasca (catolici), nu-i ingaduiau sa zideasca, zicand ca ei sunt de credinta dreapta si de aceea nu doresc sa aiba in orasul lor o biserica de lege straina.

Atunci domnitorul le-a spus:

„Voi nu sunteti mar­turisitori ai dreptei credinte, caci nu aveti harul Sfantului Duh in Biserica voastra. Noi insa, fiind dreptcredinciosi, avem puterea cea adevarata a harului Sfantului Duh, pe care si cu fapta suntem gata intotdeauna s-o aratam, cu ajutorul lui Dumnezeu”.

Dar ei voiau sa-si dovedeasca dreptatea prin in­fruntare de cuvinte si dispute. Ci el le-a zis:

„Nu, nu prin dispute, ci cu fapta vreau sa o dovediti, altfel va voi arata eu, intru incredin­tarea tuturor”.

Iar ei i-au spus:

„Cum sa ara­tam? Caci nu e cu putinta sa dovedim decat cu cuvantul Sfintelor Scripturi”.

El le-a zis:

„in dispute este osteneala fara de capat, dar noi, fara infruntari de vorbe, putem usor sa dovedim cu ajutorul lui Dumnezeu. Haideti, zice, in mijlocul orasului si acolo sa ni se aduca apa curata, iar arhiereul meu si pre­otii sai o vor sfinti in vazul tuturor. Tot asa vor face si ai vostri, deosebit, si, sfintind-o, o vom pune in biserica voastra cea mare, in vase osebite, pe care le vom astupa si le vom pecetlui cu pecetile noastre, pecetluind si usa bisericii pentru 40 de zile. Si a cui apa va ramane nestricata, ca si cum de-abia ar fi fost scoasa din izvor, credinta aceluia este dreapta, iar daca apa cuiva se va strica, cre­dinta lui este rea. Daca apa mea va ramane nestricata, cum nadajduiesc ca ma va aju­ta Dumnezeu, voi nu o sa va impotriviti si o sa-mi ingaduiti sa zidesc biserica, iar daca nu, faca-se voia voastra, n-am s-o zidesc”.

Ei au strigat cu totii intr-un glas:

„Bine, bine sa fie asa!”.

Si a doua zi, dimineata, a iesit domnitorul cu toti boierii si curtenii sai in piata, cu episcopul si cu preotii, slujind litia dupa obicei, cu cruci, cu lumanari si cande­le. Si, ajungand la locul pregatit, au savarsit marea sfintire a apei, rugandu-se cu totii lui Dumnezeu, cu lacrimi si suspine, sa prosla­veasca dreapta credinta, iar pe cea rea sa o faca de rusine. Tot in piata, dar de o parte, in fata tuturor, latinii au sfintit apa si au sarat-o.

Dupa care, astfel sfintindu-si apa, fiecare a turnat apa lui sfintita In cate un vas osebit, apoi si-au pus pecetile pe am­bele parti ale vaselor, le-au dus si le-au pus in biserica cea mare, au incuiat usile, le-au pece­tluit si au plecat. in fiecare zi, domnitorul cu episcopul, cu preotii si cu toti dreptcredinciosii se rugau, postind. Tot asa au facut si latinii. Si dupa ce au trecut 25 de zile, Dumnezeu i-a dat episcopului un semn.

El a venit la domnitor si i-a zis:

„Doamne, cheama-i pe latini si pe preotii lor si nu astepta ziua a patruzecea, cea hotarata. Sa mergem la biserica, desfacand pecetile, sa deschidem usile. Vei vedea harul lui Dumnezeu, iar robii lui, care isi pun cu adevarat nadejdea in El, nu se vor face de ru­sine”.

Domnitorul, deci, chemandu-i pe toti, pre­cum l-a sfatuit episcopul, a mers la biserica si, deschizand usile, au intrat cu totii. Mai intai, episcopul ortodox, inge­nunchind, s-a rugat cu lacrimi la Dumnezeu, zicand:

„Doamne, Dumnezeule, Unul in Sfanta Treime slavit si preamarit, precum inainte vreme pe dreptul tau Ilie l-ai auzit vestind cu foc adevarul Tau si i-ai rusinat pe cei de rea credinta, auzi-ma acum si pe mine, robul Tau nevrednic, dimpreuna cu toti robii Tai de aici, nu pentru vrednicia noastra, pe care nu o avem, ci pentru sla­virea numelui Tau sfant si pentru intarirea credintei noastre, care este adevarata credinta in Tine, arata intreg harul Sfantului Duh in apa aceasta, ca prin nestricaciunea adevarata al Sfantului Duh. Caci Tu esti singurul Care pe toate le binecuvintezi si le sfintesti, Dum­nezeul nostru, si slava Tie inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin”.

Ridicandu-se si cantand:

„Doamne, lumina Nea si Mantuito­rul meu, de cine sa ma tem?”,

a rupt pece­tea vasului cu apa sfintita si, uitandu-se la ea, a gasit-o mai curata si mai limpede decat inainte, cu mirosul neschimbat, ca si cum ar fi fost luata dintr-un izvor curgator, dupa care a strigat, zicand:

„Slava Tie, Dumnezeul nostru, Care Ti-ai plecat urechea la rugaciu­nile noastre, marire Tie, Care slavesti Biserica Ta, slava Tie, Care intaresti cu slava credinta cea dreapta si nu ne-ai facut de rusine in asteptarile noastre”.

Si a zis catre toti:

„Veniti sa vedeti cum a stat aceasta apa atatea zile, ramanand nestricata datorita ha­rului Sfantului Duh, si incredintati-va ca adevarata este credinta noastra ortodoxa”.

Iar latinii, rugandu-se si facand slujba dupa cum le era obiceiul, au rupt pecetea vasului in care se afla apa lor si, cum l-au destupat, toata biserica s-a umplut de du­hoare, ca s-au inspaimantat toti latinii si au strigat cu uimire:

„Adevarata este credinta greceasca pe care o tine domnitorul. Sa-si zideasca, deci, biserica in orasul nostru, caci, fiindca nu i-am ingaduit, Dumnezeu s-a maniat pe noi si ne-a imputit apa”.

Si astfel facuti de ocara, latinii si preotii lor s-au imprastiat cu mare rusine, iar unii din­tre ei s-au convertit la credinta ortodoxa. Iar, domnitorul, cu episcopul sau, cu preotii, cu toti boierii si ostasii sai, plin de bucurie si feri­cire, s-au intors la curte, slavindu-L si multumindu-I lui Dumnezeu pentru minunea ce a fost pentru intarirea adevaratei credinte orto­doxe. in aceeasi zi a facut un mare ospat pen­tru intreg orasul si pentru toata oastea sa.

Toti locuitorii Tarii Ardealului, cu jura­mant, s-au aratat bucurosi sa zideasca bi­serica si sa nu o darame niciodata. Deci, domnitorul a inceput indata zidirea…

Cunoscandu-si parca mai inainte sfar­situl mucenicesc, Mihai Viteazul, scria in 1600 ducelui Toscanei:

„in vremea aceasta oricine poate vedea ca n-am crutat nici cheltuieli, nici osteneala, nici sange, nici insasi viata mea, ci am purtat razboiul asa de multa vreme singur, cu sabia in mana, fara sa am nici fortarete, nici cas­tele, nici orase, nici cel putin o casa de pia­tra unde sa ma pot retrage, ci abia una sin­gura pentru locuinta.Si fiind eu in acele tari indepartate si necunoscute, nu am prege­tat sa ma alatur cu puterile mele si cu chel­tuieli peste masura la crestinatate si nu am fost cunoscut de nimeni si nici nu le-am facut silit de cineva, ci ca sa am si eu un loc si un nume in crestinatate am parasit toate celelalte prietenii ce le aveam”.

Sursa:

[1] ioncoja.ro

[2] AKRITAS

Articolul Minunea de la ALBA IULIA savarsita de MIHAI VODA, asa cum a povestit-o PETRU MOVILA apare prima dată în Glasul.info.