Am trăit s-o vedem și pe asta: din feblețea fostelor regimuri, atât cel comunist cât și cele postdecembriste, personaje precum Pleșu și Patapievici au ajuns să-și plângă unii altora de milă pe rețelele de socializare, și să se autovictimizeze. Ce noroc pe voi că Zuckerberg-ul vostru v-a dus în sfârșit pe cele mai înalte culmi ale progresului, așa cum erați voi obișnuiți să filozofați în urmă cu doar câteva decenii.

Ce noroc pe voi că vă puteți jelui pe facebook, în văzul întregii lumi, că vă puteți autovictimiza deși n-ați fost nici o clipă victime, nici înainte de lovitura de stat din 1989, nici după aceea, ci ba chiar v-ați cocoțat tot mai sus, ca paduchele în fruntele victimei sale. Nu același noroc l-au avut și adevărații disidenți, poeții și filosofii închisorilor comuniste, care în loc de comfortabilii biți ai internetului, foloseau forme primare de comunicare, precum bătutul cu linguri în țevi, pereți sau în vesela metalică pe care o primeau în închisori…

Iată cum arată cântecul de lebădă al “intelectualilor” progresiști:

„Am pomenit cazul Patapievici. Au reușit să facă din el un personaj pe care unii îl scuipă pe stradă.
Această injecție de răutate face foarte rău. ”, (Andrei Pleșu )

Și apa-i udă… Domnu’ Pleșu, potrivit aceluiași raționament, ar trebui să înțelegem prin analogie că mizeriile pe care le scrie stimabilul Patapievici la adresa poporului român “face foarte bine”!?

“Au fost oamenii aceia care m-au scuipat pe stradă; apoi cei care m-au apostrofat în mulțime, cei care, prin magazine, s-au răstit impersonal la mine, luând oamenii din magazin drept martori; cei care pur și simplu m-au înjurat sau s-au purtat omenește ori socialmente inadmisibil; în fine, cei care, plini de curaj, m-au îmbrâncit când m-au găsit la înghesuială. De pildă, individul care m-a răsturnat pe spate în piață, între tarabe, după ce m-a împins cu o lovitură de placare, în piept, ca la bodicec(…)”, se plânge Patapievici într-un interviu acordat celor de la newsweek.ro, citat de de flux24.ro

Patapievici, Pleșu & comp, își plâng de milă unii altora pe facebook, pentru că-i scuipă și înjură lumea pe stradă. Oare, de ce?

Articolul Patapievici, Pleșu & comp, își plâng de milă unii altora pe facebook, pentru că-i scuipă și înjură lumea pe stradă. Oare, de ce? apare prima dată în Glasul.info.

Noua stângă și Școala de la Frankfurt nu suportă nimic ce-i românesc! 

Tricolorul Românesc, sfântul tricolor românesc pentru care sute si sute de mii de eroi au imbracat camasa mortii, si si-au dat sangele pentru dreptul neamului românesc de a flutura acest drapel pe pamanturile noastre stramosesti, provoaca alergii unor marțafoi cu orientari internationaliste, unor lichele care se ghideaza in viata dupa ideologii perverse si pervertite, reprezentate de Noua stângă și Școala de la Frankfurt.

[alert-success]“Întâmplarea cu tricolorul are legătură, dacă putem spune așa, cu un alt apropiat al celor doi „mari” formatori de opinie precum și al editurii Humanitas, individ căruia, deasemenea, nu-i place tricolorul. Cu alte cuvinte cine se aseamănă se adună foarte bine.

Legătura este cu un anumit domn A.I. pe vremea când era doar asistent la un institut din București și membru sau ajutor de băgător de seamă pe la Colegiul Noua Europă al lui Pleșu (aia dinainte nu mai era bună…)

La vremea respectivă (prin 1998-1999), am avut un dialog scurt cu A.I. despre culorile Tricolorului Românesc, în cadrul unei teme de seminar/proiect.

Pe scurt, tema era crearea unui logo prin care România să fie reprezentată la târgul de carte de la Frankfurt din anul acela. Prin urmare, la nivel studențesc, primele idei care au apărut au fost că trebuie folosit tricolorul sau elementele formale create de Bâncuși sau ceva despre bisericile din lemn din țară sau alte elemente prin care noi românii, măcar teoretic, suntem (re)cunoscuți de străini, aspecte prin care ne putem identifica, legitima, mai ușor în fața altora.

Zis și făcut. Unii colegi au ales elemente din creația lui Brâncuși, alții culorile tricolorului în diverse alcătuiri geometrice, alții alte elemente.

Nu pot uita reacția, incalificabilă, a respectivului domn A.I., în calitate de îndrumător, de „formator”, persoană către care, în general, învățăceii trebuie să privească și să se uite cu respect, precum spre cineva de la care au ceva de învățat.

Citez din memorie, adică aproximativ, scurtul dialog:

„Nu e potrivită alegerea culorilor tricolorului, pentru a încerca crearea unui logo-tip, pentru o manifestare europeană la un așa nivel înalt, [zice respectivul]. De fapt, să știți și voi [adică noi studenții] că atunci când ei [românii] au ales culorile astea ca să fie tricolorul românesc nu prea s-au priceput, n-au știut cum să combine pentru că nu aveau studii etc etc [așa cum avem noi astăzi…]”

„Dar de ce nu este bine să folosim culorile tricolorului ?” a urmat firesc întrebarea…

Și acum vine răspunsul din puțul gândirii europene a respectivului îndrumător:

„Pentru că este o greșeală să pui împreună cele trei culori primare roșu, galben și albastru [îmi cer scuze față de cititorii familiarizați cu aceste aspecte, dar trebuie precizat că aceste culori sunt numite primare, deoarece nu se pot obține din combinația altor culori, ci dimpotrivă prin combinarea acestora se pot crea toate celelalte] culorile tricolorului românesc, chiar și pentru un steag, nicicum pentru o manifestare atât de importantă, nu-i așa, precum târgul de carte de la Frankfurt.”“[/alert-success]

[alert-announce] Nota noastra: cum naiba se face ca multe dintre manifestarile antiromânesti din tara noastra au legatura cu apropiati ai editurii Humanitas, cu grupul de lichele cu pretentii intelectuale care graviteaza in jurul acestei oficine antiromânesti? Cum se face ca mai toate dintre tentaculele antiromânismului au legaturi mai mici sau mai mari cu cei reprezentati in poza cu care este ilustrat acest articol? Cum…? [/alert-announce]

[alert-warning] Cititi intreg articolul pe ioncoja.ro [/alert-warning]

Articolul Noua stângă și Școala de la Frankfurt nu suportă nimic ce-i românesc! apare prima dată în Glasul.info.

Trompetele propagandistice ale sistemului au fost uneori platite chiar din matrapazlacurile afacerii “Microsoft”. Beneficiari: Patapievici, Tismaneanu, Plesu si Liiceanu? Matrapazlacurile din dosarul Microsoft au fost adesea acoperite atat de catre membrii unor institutii de forta din Romania cat si de unele voci din presa de propaganda aservita sistemului.

Daca prin minune aparea cumva vreo voce noua care sa semnalizeze anumite nereguli cu privire la dedesubturile afacerii Microsoft, imediat i se punea de catre presa mainstream eticheta de anti-american, anti-occidental sau pro-rus.

Intr-un articol publicat in luna noiembrie a anului 2016, cei de la activenews.ro scriau: “Elita lui Basescu, spuma intelectualitatii din Romania, PLATITA din afacerile necurate derulate de Microsoft in Romania”. Se facea bineinteles referire la pleiada propagandei regimului Basescu: Patapievici, Plesu, Liiceanu, Tismaneanu, etc. Intre anii 2004 si 2006 s-au derulat mai multe conferinte, initiate de catre fostul director Microsoft România Silviu Hotăran, care intre timp a ajuns sa fie plasat sub cercetare penala in dosarul Microsoft 2!

[alert-announce]“aceste Conferințe Microsoft au fost un moft elitist, un fel de caravană purtată prin toată țara, în care „elita” bătea câmpii pe teme dintre cele mai surprinzătoare! Pentru fiecare acțiune de acest fel, „conferențiarii” primeau, potrivit surselor noastre, între 2.000-3.000 euro! Multe dintre aceste „conferințe” au fost publicate apoi în broșuri, completînd așa-zisa „operă filosofică” a conferențiarilor!”, scria ziarul Cotidianul[/alert-announce]

Pe lista largita a beneficiarilor  sau “conferentiarilor” care au incasat bani din conferintele Microsoft se afla: H.R. Patapievici, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Mihai Răzvan Ungureanu, Theodor Baconsky, Andrei Codrescu, Mircea Mihăieș, Nicolae Manolescu, Vladimir Tismăneanu.

Nu mai mira astfel pe nimeni ca nu au existat deloc voci din asa zisa “societate civila” care sa vorbeasca despre coruptia infioratoare care avea loc in “afacerea” Microsoft, in special pentru ca trompetele propagandistice nu se puteau opri din laudele la adresa licuriciului si puilor sai si a preacinstitului “stat de drept” basist.

Trompetele propagandistice ale sistemului, platite din matrapazlacurile afacerii “Microsoft”. Beneficiari: Patapievici, Tismaneanu, Plesu si Liiceanu?

Apostolii neomarxismului “romanesc” sau trompetele propagandei neomarxiste antiromanesti, promotori ai asa zisului curent cunoscut sub numele de “marxism cultural”, reprezinta niste specimene care improasca in mod constant venin antiromanesc si varsa zilnic dejectii impotriva valorilor culturale, spirituale si istorice romanesti.

Cat romanii au suferit sub jaful sistematic si institutionalizat al mafiei politice transpartinice din Romania, acesti apostoli ai neomarxismului au fost hraniti chiar din afacerile necurate precum cele desfasurate in dosarul “Microsoft” si alte asemenea matrapazlacuri cu prejudicii imense aduse statului si poporului roman, pentru a tine “prostimea” si “viermii” ocupati cu probleme nesemnificative in comparatie cu activitatile care se desfasurau in dosul cortinei.

Glasul.info

Articolul Trompetele propagandistice ale sistemului, platite din matrapazlacurile afacerii “Microsoft”. Beneficiari: Patapievici, Tismaneanu, Plesu si Liiceanu? apare prima dată în Glasul.info.