Între cerul din noi și văzduhul din cer
Când plutim aiuriți între norii de vată
Mai avem prăbușiri, imprudenți câteodată
Mai avem suferinți, efemer sau etern
Coborâm pe pământ din văzduhul de cer
Și iubim să vorbim despre dorul de tată.

Între cerul din noi și văzduhul din cer
Amintirile cad păpădii duse-n vânt
Și-am iubi să rostim în tăceri sau cuvânt
Despre tații ce trec, despre cei care pier
Vrem să știm la căderi între soare și ger
Dacă pleacă pe veci sau revin pe pământ.

Dacă bere mai beau, dacă fotbal mai văd
Dacă pot fără suflu să se lege la gheată
Dacă glume mai spun când repară-n poiată
Și-n Siberii de frig rabdă-al iernii prăpăd
Între cerul de-apoi și văzduhul de-omăt
Coborâm noi în noi, luăm și dorul de tată.

Traian Horia

Cântec pentru tata, Foto: traianhorianet.wordpress.com

Articolul Cântec pentru tata apare prima dată în Glasul.info.

Joi, 4 iunie începând cu ora 14, sărbătorim Trianonul la Sfântu Gheorghe, printr-un eveniment cultural ce cuprinde poezie si cântec românesc, în fața Statuii lui Mihai Viteazu!

Pentru Jertfa de sânge prin care s-a înfăptuit Marea Unire, pentru a cinsti eroismul Armatei Române din Campania Militară din 4 august 1919 de înfrângere a bolșevismului din Ungaria, pentru tot acest sânge românesc care a fost în cerneala iscălirii Tratatului de la Trianon, mergem la Sfântu Gheorghe. De ce aici, si nu la Brasov, Iasi, sau Craiova?

Pentru că nici la Brasov, nici la Iasi, nici la Craiova, nici la Galați, forțele iredentiste maghiare nu cer autonomie teritorială. La Sfântu Gheorghe, da, se întâmplă acest lucru. An de an se adună, inclusiv acum, pe 4 iunie, pentru a deplânge Tratatul de la Trianon. An de an, zi de zi, contestă Tratatul de la Trianon. ,,Nem, nem, soha!” nu se aude în stradă la București sau la Botoșani, ci în Covasna si Harghita, mai ales.

De aceea sărbătorim PACEA acestui Tratat la Sfântu Gheorghe, pentru că acolo este contestată Jertfa Eroilor noștri prin care România a devenit Întreagă, prin care a fost consfințit faptul că Transilvania este Pământ Românesc.

Steagul Tricolor, Poezia si Cântecul Românesc, aici trebuie să se audă cu precădere, pentru ca toată lumea să înteleagă, ce nu a înțeles într-o sută de ani: Transilvania este Pământ Românesc, Harghita si Covasna aparțin Statului Național Român, Limba Română este singura limbă oficială pe tot cuprinsul acestui Stat.

De aceea venim si ”fluturăm” Tricolorul aici, de 1 Decembrie, de 24 Ianuarie, de Trianon, pentru că în toate aceste zile, alții arborează steaguri negre, sau pe cele ale Ungariei. Aici este nevoie mai întâi de afirmarea Identității Naționale Românești, pentru că aici, această Identitate, este contestată si se vrea a fi ștearsă. Pentru un așa zis ”ținut secuiesc” UDMR elaborează legi de autonomie, nu pentru Tulcea sau Iași.

Noi, cei care venim din alte colțuri ale Țării în Covasna sau Harghita, nu venim si ”plecăm”, ci rămânem aici, pentru că oasele bunicilor si străbunicilor noștri din Moldova si Țara Românească sunt rămase si aici, pe câmpurile de luptă datorită cărora Covasna si Harghita sunt două județe din România.
Trăiască Pacea de la Trianon!

Autor: Mihai Tîrnoveanu

Articolul Trianonul sărbătorit la Sfântu Gheorghe: poezie si cântec românesc, în fața Statuii lui Mihai Viteazu! apare prima dată în Glasul.info.

Cate eforturi se mai fac pentru alterarea constiintei nationale: “poezie” dezgustatoare rostita la „Zilele Eminescu“

Asaltul impotriva constiintei nationale a poporului român se intensifica in ultima vreme, iar loviturile insidioase se succed cu o repezicune aproape ametitoare. Pentru ceea ce a reprezentat si reprezinta inca Eminescu pentru poporul român si mai ales pentru spiritul nationalist si patriotic al acestuia, marele nostru poet national a devenit o tinta atacata din ce in ce mai des, si in cele mai oribile moduri cu putinta.

La editia din acest an a „Zilelor Eminescu” din Botoșani, a fost rostita una dintre cele mai dezgreabile si oribile “creatii poetice” auzite vreodata de urechea umana, o poezie cu aluzii pornografice, potrivita mai curand unei reuniuni de taverna, decat unui eveniment cultural.

Cate eforturi se mai fac pentru alterarea constiintei nationale: “poezie” dezgustatoare rostita la „Zilele Eminescu“

Sa fie acesta un accident? N-am prea crede aceasta varianta, tinand mai ales cont si de numeroasele antecedente cand numele si memoria lui Eminescu au fost intinate pana acum prin diverse atacuri parsive. 

Poeta Medeea Iancu a fost in cele din urma “recompensata” cu o sanctiune contraventionala din partea politiei din Botosani, dupa ce autoritatile au fost sesizate de catre un bihorean care s-a simtit lezat de respectiva creatie “poetica”.

Iata anume si cum suna aceasta asa zisa poezie:

Articolul Cate eforturi se mai fac pentru alterarea constiintei nationale: “poezie” dezgustatoare rostita la „Zilele Eminescu“ apare prima dată în Glasul.info.

din toate zilele și nopțile…

ai stat mereu în faţa mea
mai mare decât tot pământul
m-ai apărat de viaţă
m-ai apărat de moarte
şi ai plecat în locul meu
să-ntâmpini singură sfârşitul

Articolul SFÂNTĂ MAMĂ! apare prima dată în Glasul.info.

prieteni, viața se poate pierde și din prea multă luciditate!

se dedică poetului Nichita Stănescu

prea slăvită fie viaţa de boem,
mă întorc la ea cu voluptate
mult mai fericit decât Păstorul
care-a Înviat mergând pe moarte

să înceapă desfrâul sfintei poezii
mai sfânt decât un rai de-Apoi,
poeţii sunt armura miturilor vechi
şi masa de altar zdrobită printre flori

să bem poeţi, nebuni să fim de poezie
şi cerul să îl scoatem de la locul său,
şi să rămână aşa, un gol de Dumnezeu
arzând de-acum încolo ca o erezie

când vom muri, vom înflori-n pustiu,
iar fluturi tragici ne-or acoperi cu pietre,
să ne zdrobim poeţi, de moarte, viaţa
că amândouă sunt trăiri deşarte

Laurian Stănchescu, nebun de poezie!

Articolul LAURIAN STĂNCHESCU, NEBUN DE POEZIE! apare prima dată în Glasul.info.

Intr-o Romanie in care majoritatea stereotipurilor legate de politisti sunt nu tocmai imbucuratoare pentru imaginea politistului roman, ba mai mult chiar, aceste stereotipuri nu numai ca sunt promovate ci sunt si incurajate de catre societatea in care traim, iata ca se gasesc totusi si politisti in Romania care ne infirma acea ideee fixa care s-a infiripat in mintea romanilor, demonstrand ca in politie lucreaza si oameni care au o inclinatie spre cultura.

Va prezentam un scurt poem semnat de o tanara politista, Mariana Efrim.

Sursa/Foto: Mary Mirfe

Nota noastra: Am publicat acest poem la recomandarea scriitorului Laurian Stanchescu

Articolul AM JURAT SĂ-MI APĂR ȚARA! apare prima dată în Glasul.info.

Neamului românesc!

tot neamul românesc e frânt pe roată,
din leagăn pe pruncii noștri îi dezvață

de-a fi martiri și luptători pentru Hristos
și de-a muri în raiul acestui neam frumos

Doamne, m-aș răzvrăti și împotriva Ta
și împotriva tuturor din Cer m-aș ridica

dacă aș ști că soarta ne-a fost dată
tocmai de-acela căruia îi spunem, Tată!

alege dintre noi pe cei mai drepți și buni
ca să-mplinim o lege a dacilor străbuni

și dă-i acestui neam străvechi și sfânt
cum este-n Cer, așa să-i fie pe pământ

te-om pomeni în toate veacurile de Apoi
și ceruri îți vom ridica în sângele din noi

dar mântuiește neamul nostru românesc,
el nu e mai prejos ca neamul Tău ceresc,

prin jertfe, suferințe și iubire se-nrudesc

Laurian Stănchescu

Articolul NEAMULUI ROMÂNESC! apare prima dată în Glasul.info.

O batrana din satul Cazaclia, raionul Ceadâr-Lunga, care a împlinit recent 100 de ani, le-a dezvaluit ziaristilor povestea vietii ei, potrivit ziarulnational.md.

Cu lacrimi in ochi, le-a povestit acestora despre revolutie, despre razboaie dar si despre tragedia de a-si pierde sapte copii in timpul foametei.

„În acele timpuri, mâncam tot ce găseam. Pielicelele de animale le coceam la foc, mâncam iarbă din câmp ca să rezistăm. În 1947 a fost roadă, dar noi tot înfometați eram. Îm amintesc cum împărțeam cerealele: câte 30 de semințe de grâu pentru mine și soțul meu și câte 20 de semințe pentru fiecare copil. Acele vremuri strașnice ne-au luat șapte copii”, povestește Ana Adjem.

Gest emotionant: o batrana de o suta de ani din Gagauzia recita o poezie in limba romana

Dupa razboi, femeia a mai nascut cinci copii, din care mai traiesc acum doar trei dintre ei. Strabunica Ana Adjem are acum  zece nepoți și 20 de strănepoți. De ingrijit o ingrijeste fiica sa cea  mai mica ce locuieste in apropiere.

Chiar daca are frumoasa varsta de 100 de ani, Ana Adjim demonstreaza inca faptul ca este lucida si are o memorie inca foarte buna.Deși este vorbitoare de limbă găgăuză, femeia recită cu ușurință poezii în limba română pe care le-a învățat când era elevă în școala românească. Jurnaliștii au ascultat versuri învățate de mătușa Ana cu nouă decenii în urmă, în anul 1924.

Acestea sunt versurile pe care le-a recitat cu emoție femeia de 100 de ani:

„Pentru țară, pentru neam,

Bucuros dau tot ce am

Dau și sânge, dau și-avere

Dau și viața cu plăcere”.

In Romania anului 1977 se estima ca mai sunt cam 2500 de gagauzi in comunele Ion Corvin, Deleni, Petreni, Sipote, Vama Veche, toate aflate in sudul Dobrogei.De altfel, intre anii 1918-1940, aproape intreg poporul gagauz era in cadrul statului Romania.

Aceasta a fost o perioada fasta pentru minoritatea gagauza, pentru ca atunci s-au ridicat numeroase personalitati in viata politica, sociala si culturala a Romaniei. De altfel, gagauzii erau recunoscuti ca fiind in acea perioada minoritatea care invata cel mai usor limba romana, convietuirea acestora indelungata alaturi de romani usurand destul de mult accesul la alfabetizare si integrarea acestora in viata sociala si culturala a Romaniei.

Apud Glasul-Moldovei.blogspot.com

Articolul Gest emotionant: o batrana de o suta de ani din Gagauzia recita o poezie in limba romana apare prima dată în Glasul.info.