“Că Gabriel Andreescu este antisemit, e o enormitate la fel de mare ca aceea că Ion Iliescu ar fi monarhist. Din pudoare, Gabriel Andreescu nu aminteşte în text activitatea sa de opozant al regimului Ceauşescu, care avea drept miză tocmai apărarea drepturilor omului. Să scoţi din activitate un profesor de talia sa este o mare greşeală, nu doar faţă de el, cît mai ales faţă de studenţi.

Mă întreb care ar fi fost situaţia mea, dacă aş mai fi predat la SNSPA, pentru că, la rîndul meu am avut poziţii critice faţă de Institutul Elie Wiesel, care iată, îmi confirmă temerile şi s-a transformat într-o poliţie a gîndirii? Securitatea, care l-a persecutat pe domnul Andreescu pentru atitudinile sale antitotalitare era o fîşie foarte subţire de armată politică a regimului comunist specializată în represiune.

Asistăm acum la situaţia în care acţionează, după aceleaşi modele şi preluîndu-i paleta de acuzaţii din procesele staliniste o insituţie care, prin obtuzitatea mecanică şi refuzul dezbaterii publice, condamnă a doua oară o parte din elita vechii România şi, după principiul „cine nu e de partea noastră e negaţionist”, pe cei care atrag atenţia asupra exagerărilor produse de această practică.

Dacă a scrie un articol îţi atrage represali administrative, în urma lui fiind etichetat, fără drept la apărare drept negaţionist, mă întreb unde se va ajunge în viitor.

Situîndu-se în postura de unici deţinători ai adevărului cu privire la Holocaust, temă care a devenit numai şi numai „a lor”, cei de la „Elie Wiesel” instituie norme care exced legea (şi aşa excesivă) în baza căreia funcţionează şi care, odată încălcate, atrag represalii. Şi produc frica de a te mai exprima liber.

Produc cenzură şi autocenzură, reflexe şi comportamente specifice totalitarismului. Exemplul lapidării lui Gabriel Andreescu este revelator şi mă tem că e doar începutul unei practici care va mai produce victime.”, a scris Marius Oprea