Parlamentul României Senat

ÎNTREBARE

Către: Domnul Nicolae Ciucă, Prim Ministrul României

Domnul Tánczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Domnul Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe

Domnul Lucian Bode, Ministrul Afacerilor Interne

Adresată de: Senator Ionuț Neagu

Circumscripţia electorală: 15 Covasna

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Șase cazuri problematice

Data: 19 septembrie 2022

Stimate Domnule Prim Ministru,

Stimați Domni Miniștri,

Doresc să Vă supun atenției o serie de cazuri recente ce ridică unele semne de întrebare.

1. Unul e cel al așa-zisului *„Comitet pentru Independența Transilvaniei”* care a anunțat o conferință de presă la Bruxelles (23 sept. 2022) pe tema „negocierilor privind *secesiunea Transilvaniei de România*”. Despre ce „negocieri” e vorba și cine le va purta?

„Comitetul” afirmă că *despărțirea Transilvaniei de România va avea loc pe 15 aug. 2023*.

Site-ul *https://transylvania2022.eu/ro* militează deschis pentru secesiune – idee ce încalcă Art. 1 din Constituția României.

Nu e un site anonim. Unul din autorii site-ului pare a fi cetățeanul Szökőcs László Imre din Oradea, care semnează scrisoarea deschisă. Szökőcs propune ca viitorul stat să nu se numească Transilvania ci „Regatul lui Dumnezeu”.

Autorii site-ului fac promisiuni utopice, postând viitoare „politici economice” ale Transilvaniei independente: Transilvania își va crea monedă proprie; salariul minim legal al tuturor lucrătorilor va fi 800 € net în 2024, obiectivul fiind salariu minim mai mare ca în Germania în 2028, iar în 2030 salariile tuturor lucrătorilor calificați mai mari ca în Germania; pensie minimă 600 € din 2024 și 1000 € în 2027; finanțare și sprijin pentru start-up-uri (1 milion € împrumut fără dobândă, 200.000 € granturi); credite ipotecare pentru casă pe 20 ani fără dobândă 200.000 €; limbi oficiale maghiara, româna, germana.

Parlamentari și europarlamentari români au primit de la „Comitet” invitații la Conferința de la Bruxelles din 23 septembrie: „zilele trecute am primit un mail, adresat și Guvernului României și președintelui Iohannis, în care am fost anunțați că în 23 septembrie la Bruxelles va fi o conferință de presă a unui așa-zis Comitet pentru Independența Transilvaniei, pe tema negocierilor privind secesiunea Transilvaniei (inclusiv Partium și Banat) de România! Știe cineva ceva de asta? Președintele și premierul României, ministrul de externe, de interne, tac” – scrie un parlamentar pe FB. *De ce această tăcere privind o chestiune ce privește integritatea, suveranitatea și siguranța națională a României?*

2. Altă întrebare este *în ce condiții Ungaria construiește un port la Sulina? Când a aprobat Guvernul României unei firme din Ungaria, garantate de statul maghiar, să construiască un port în Delta Dunării?* Conform știrilor apărute, firma maghiară a preluat deja de la afaceriști străini 200 ha, urmând să demareze lucrări pentru amenajarea portului. Guvernul de la Budapesta va avea astfel port la Marea Neagră, putând importa și transporta mărfuri pe uscat sau pe Dunăre spre Ungaria. Ne mirăm cum s-a ajuns ca UDMR să aibă deputat în Tulcea sau alt județ la Dunăre? Este un proiect întâmplător? În ultimii ani Ungaria controlează economic Ardealul, în prezent pare a se orienta spre noi oportunități comerciale dincolo de curbura Carpaților. Mutarea Ungariei pe teritoriul României ar avea implicații importante, inclusiv internaționale și securitare.

*Administrația Zonei Libere Sulina, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Ministerul Mediului, autoritățile române în general au aprobat acest proiect, au dat Aviz de mediu și alte autorizații necesare? Ce evaluări de impact asupra mediului, studii de fezabilitate, analize cost-beneficiu au stat la baza acelei aprobări (dacă ea există)? Dacă e o concesie (majoră) făcută țării vecine, ce s-a obținut în schimbul ei? În baza căror negocieri secrete, de vreme ce nu s-a auzit nimic despre ele până acum?*

3. Altă nedumerire privește declarația preşedintelui Klaus Iohannis pe 7 septembrie, în conferinţa de presă comună cu preşedintele Ungariei, Katalin Novak, că e interesul comun al celor două state ca minoritatea maghiară să-şi poată folosi limba maternă şi, în discuţiile cu aceasta, „apropo, am convenit împreună că e bine să folosească şi limba română”. *Adică pe teritoriul României limba română este o limbă facultativă, secundară, de mâna a doua?*

Se mai cuvine spus că, printre subiectele abordate în cursul întâlnirii cu Doamna Președinte a Ungariei, a fost și cel al vizitelor în România ale oficialilor ungari și declarațiile provocatoare, unele dintre ele cu caracter revizionist, făcute de unii dintre aceștia. Dl. Președinte a subliniat poziția constantă și principială a părții române privind necesitatea unui discurs public în logica și spiritul Parteneriatului Strategic și Tratatului politic de bază.

4. Alt caz este cel al *exportului de apă în Ungaria*. În timp ce ministrul Tanczos Barna cere românilor să facă economie de apă, Administrația Naţională Apele Române (ANAR, în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor) exportă milioane de metri cubi de apă pentru irigații în Ungaria la preț infim.

ANAR avertiza că rezervele de apă trebuie folosite rațional: „E important ca populaţia să înţeleagă că sistemele de alimentare cu apă potabilă au fost dimensionate fără irigaţii. Nu recomandăm udatul grădinilor, umplerea de bazine, piscine”, arată comunicatul ANAR.

Seceta pedologică (rezerva scăzută de apă în sol) a afectat zeci de mii de hectare în România. Culturile de porumb au fost compromise, cele de grâu au avut pierderi de 30% / hectar. Dar în timp ce fermierii români se zbăteau să găsească apă pentru a-și salva culturile decimate de secetă, ANAR exporta apă din abundență în Ungaria. Apele Române au vândut Ungariei 1,5 milioane m3 apă pentru irigații cu doar 14.070 euro, adică sub 1 eurocent / m3. Apa fiind pompată peste graniță de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare prin Canalul Mureșel. ANAR, condusă de Sorin Lucaci de la 29.08.2022, nu a vrut să comunice cantitățile de apă pentru irigații exportate în Ungaria în ultimele 2 decenii. Doar Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a transmis că România exportă apă în Ungaria dinainte de 1989. *Cum se explică, în context, această aberație a cedării Ungariei unor cantități de apă atât de necesare României? Cum de pentru români apa e scumpă sau imposibil de procurat, iar pentru export în Ungaria – la discreție și aproape gratis? De ce interesul țării vecine are prioritate față de cel al țării noastre?*

5. Alt caz care pune semne de întrebare e cel al companiei Blue Air, care și-a suspendat cursele, conturile fiindu-i poprite, deși Blue Air era în procedura de concordat preventiv (caz anchetat acum de Corpul de Control al Primului Ministru). Cauza? Datoria de 28 milioane lei la Fondul de Mediu pentru certificate de emisii de gaze cu efect de seră. Fără a face proces de intenție d-lui ministru de la UDMR și a-i atribui interese ascunse, observăm că Administrația Fondului de Mediu este în coordonarea Ministerului Mediului. Dl. Barna Tanczos, care a solicitat blocarea conturilor, a justificat-o prin aceea că solicitările adresate companiei de a veni la minister pentru a formula o cerere de reeşalonare a plăţilor restante n-au fost onorate, dar și că n-a știut de poprire. Pe de altă parte Blue Air afirmă că a formulat cererea de reeşalonare. Cine are dreptate?

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a amendat și ea Blue Air cu 2 milioane euro din cauza curselor anulate în pandemie. În comunicatul ANPC se afirmă că în perioada aprilie 2021-aprilie 2022 Blue Air ar fi anulat 11.289 zboruri. Calculul arată că trebuiau anulate 31 curse pe zi în fiecare zi – improbabil pentru o companie cu flotă atât de mică.

*Oare firma românească trebuia să dispară de pe piață? Trebuia eliminat un competitor local? Și dacă da, în favoarea cui?* Alte state au dat companiilor aeriene ajutoare de miliarde pentru a depăși dificultățile pandemiei. *Au dus la noi instituțiile statului o campanie contra Blue Air în loc să o salveze? Și dacă da, de ce? Oare în beneficiul altei firme (Wizz Air, cum s-a sugerat în spațiul public) care trebuia să scape de un concurent?*

6. Alt caz e cel al angajaților din instituții în subordinea Ministerului Sportului care nu și-au primit salariile pe 14 sept. Sindicatul Național Sport și Tineret (SNST) a adus Ministrului Sportului, Eduard Novak, și alte acuzații. SNST cere înființarea la nivelul Ministerului Sportului a unei comisii care să verifice cum s-au acordat premierile și motivele neacordării bugetelor către unitățile subordonate. Sindicaliștii vor să se facă analize privind criteriile de acordare a bugetelor către federațiile sportive naționale. SNST dorește să fie deblocate rapid bugetele necesare pentru plata restanțelor: „Nu putem accepta ca unitățile să intre în colaps, sportivii să fie tăiați de la premieri, în timp ce în minister sunt tot felul de scheme de alocare a fondurilor și stabilire a nivelului rentelor viagere și premiilor”. De asemenea sportivii îi reproșează că a ignorat invitația de a întâmpina echipa de canotori români care a cucerit 8 medalii la campionatul european. SNST l-a acuzat pe ministru că și-a făcut rentă viageră la nivel maxim (3000 € lunar). Dl. Novak a replicat că nu a greșit cu nimic, n-a încălcat legea și va face demersuri ca cine a făcut afirmații calomnioase să răspundă. Totuși, *când se va înființa la nivelul Ministerului Sportului comisia cerută de SNST?*

Având în vedere cele prezentate, Vă rugăm respectuos *să răspundeți întrebărilor formulate la sfârșitul fiecăruia dintre cele 6 cazuri*.

*În general, oare aceste cazuri problematice nu constituie exemple ale unei atitudini de dezinteres al statului român față de interesul național?*

*Nu par ele să indice și că miniștrii UDMR sau demnitari aflați în subordinea lor s-ar bucura de o stranie dar evidentă impunitate ce le permite să promoveze mai curând interesele statului vecin?*

Vă rugăm să transmiteți răspunsul Excelențelor Voastre în scris.

Vă mulțumesc, Cu deosebită considerație, Senator Ionuț Neagu

Preluare: Nicusor Moise

Articolul Domnule, prim-ministru, este adevărat, că la 15 august 2023, un „Comitet pentru Independența Transilvaniei” pregătește despărțirea Transilvaniei de România??? apare prima dată în Glasul.info.

Primul Ministru al Bulgariei il refuza pe Iohannis: “Nu avem nevoie de razboi in Marea Neagra!”

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, i-a propus prim-ministrului bulgar Boiko Borisov ca Romania, Bulgaria, Turcia si Ucraina sa formeze o flota comuna in Marea Neagra pentru a neutraliza intentiile agresive ale Federatiei Ruse.

[alert-announce]Cititi si: Unirea României cu Bulgaria, un proiect propus in 1886, neacceptat de marile puteri ale vremii[/alert-announce]

Primul Ministru al Bulgariei il refuza pe Iohannis: “Nu avem nevoie de razboi in Marea Neagra!”

La inceputul lunii iunie, aceeasi propunere a fost facuta si de catre prim-ministrul Romaniei, Dacian Ciolos, in timpul vizitei pe care acesta a efectuat-o in Bulgaria, scrie Blitz.

[alert-announce]”Aceasta este o incercare de a trage Bulgaria intr-un viitor conflict. Nimic nu impune ca forte suplimentare sa fie detasate in regiune. Nu avem nevoie de razboi in Marea Neagra!”, a declarat prim-ministru Bulgariei, Boiko Borisov[/alert-announce]

Fata de luarile de pozitie precedente, de aceasta data prim-ministrul Bulgariei chiar a ridicat tonul, fiind vizibil iritat de noua propunere inaintata de catre presedintele Romaniei, Klaus Iohannis.

Pe de alta parte, presedintele Bulgariei pare sa aiba un discurs cu totul diferit legat de aceeasi problema:

[alert-success]”Sa nu uitam de Bazinul Marii Negre, care inseamna sa colaboram in cadrul NATO pentru asigurarea securitații in zona. Ambele țari suntem pentru fortificarea prezenței NATO și a forțelor americane in regiunea noastra și, mai ales, sa avem in vedere activitațile Rusiei in Ucraina și sa nu uitam de conflictele inghețate din zona Marii Negre, din Georgia, Moldova, cat și evenimentele din Crimeea, din Ucraina. Bulgaria considera ca migrația trebuie sa fie in centrul politicii europene, o tema importanta pentru noi, și trebuie sa continuam sa lucram in cadrul Spațiului Schengen, pentru a nu fi modificate prioritațile acestui Spațiu. Trebuie sa colaboram mai mult ca sa fim mai eficienți.”, a declarat presedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev[/alert-success]

Foto: presidency.ro

Articolul Primul Ministru al Bulgariei il refuza pe Iohannis: “Nu avem nevoie de razboi in Marea Neagra!” apare prima dată în Glasul.info.

Adrian Radulescu, pariu cu Bogdan Chirieac: Traian Basescu, premier in doi ani .Un fost consilier prezidențial a pus pariu, in direct, cu analistul politic Bogdan Chirieac. 

Analistul politic Bogdan Chirieac a spus, la Romania TV, ca presedintele Traian Basescu nu mai are nicio sansa de revenire in planul politic pe o pozitie importanta, pentru ca este vechi si a ajuns de la un procent de 75% la unul de 6%, din care are slabe sanse sa mai creasca. Analistul considera ideea ca presedintele ar ajunge sa fie premier al Romaniei simple vorbe.

Traian Basescu, premier? Or fi romanii chiar atat de sado-masochisti?

Adrian Radulescu a spus, in direct, la Romania TV, ca pune pariu cu Bogdan Chirieac ca Traian Băsescu va ajunge la Palatul Victoria.

“Pun pariu cu dumneavoastra pe un suc ca Traian Basescu va fi premierul Romaniei în maximum doi ani”, a spus fostul consilier prezidential, la Romania TV.

Sursa:

[1] http://www.dcnews.ro/

Articolul Traian Basescu, premier? Or fi romanii chiar atat de sado-masochisti? apare prima dată în Glasul.info.

Pentru ca noul presedinte ales al romanilor este de etnie germana acesta a atras imediat si interesul presei din Germania. Insa cei de la n24.de cred ca de fapt Klaus Johannis ar fi fost ales prim ministru al Romaniei si nicidecum presedinte.

Nemtii de la n24.de cred ca Johannis a fost ales prim ministru in Romania

Articolul Nemtii de la n24.de cred ca Johannis a fost ales prim ministru in Romania apare prima dată în Glasul.info.

Ce cauta Ponta in functia de prim ministru?

Iata ca acum prim sinistrul Romaniei ne dovedeste inca o data, daca unii inca mai aveau nevoie, nivelul sau intelectual. Mai grav decat apelativul utilizat pentru o doamna care mai este si ministrul al apelor este faptul ca acest individ ajuns prim ministru priveste aceste inundatii ca pe o “plimbarica” cu barcuta.

Cand atatia oameni isi vad agoniseala de o viata pusa de pericol, unii dintre ei isi vad pusa in pericol chiar viata sau mijloacele de trai, Tonta se umple de “respect” atat prin declaratiile date parca de un scolar aflat la pubertate cat si prin scenele pline de un penibil imens, demne de o tragicomedie numai buna de pus in scena unui teatru.

Ce cauta Ponta in functia de prim ministru?

Aidoma lui Don Quixote si Sancho Panza, interpretati de Ponta si Dragnea, o salveaza pe Dulcinea, nimeni alta decat ministrul apelor din Romania, cunoscuta unor si sub numele de ” Fa Doina”. Pacat ca nu mai avem un Caragiale sau pe altcineva ca el pentru caci s-ar fi putut scrie niste scenete “delicioase”, numai bune de jucat pe scenele teatrelor.

PS: Acesta este un pamflet si trebuie privit ca atare

Sursa: Glasul-Moldovei.blogspot.md

Articolul Ce cauta Ponta in functia de prim ministru? apare prima dată în Glasul.info.