La 8 iulie 1392 avea loc menționarea prezenței monedelor emise de Țara Românească în cartierul Pera din Constantinopol („perperii de Valachia”); era atestată, astfel, circulația monedei românești în comerțul internațional.

Cel mai vechi standard monetar din Țara Românească a fost perperul, derivat din moneda de aur bizantină hipérpyron, care a fost înlocuită în sistemul italian al ducatului și florinului din secolul al XV-lea.

“În anul 1392 Mircea, din partea sa, scrie Perotilor cu “vești bune din Ungaria”, – deci el își fixase noua atitudine, Genovesii aceștia trimit din partea lor un sol, plătit cu bani munteni, acei perperi de Velachia”, ca să ia informații. Un Ragusan, Pasquale de’ Resli, era lăsat să treacă prin țara lui Mircea ca să ajungă la regele Sigismund”.

“Pe acel timp Împăratul Manuil era strâns de aproape de Turci în Constantinopol și, prin acest fapt însuși, el intra intr-un sistem creștin opus lui Baiazid. Mircea adoptă și pentru moneda ce o bate în Ungaria, tipul bizantin și de aceea se vorbește de perperii din Valahia”. De altfel banul însuși pe care-l bat acești Domni e și o afirmație de neatârnare. Faptul că el apare cu coroana și hlamidă pe monede, e încă o afirmare a acestei neatârnări.” (Nicolae Iorga)

“Colonişti din Pera veneau și pe la noi, unde plăteau, — ca Julian de Finario pe la 1392, în bani munteni, după sistemul monetar al Bizanțului, în „perperi de Valachia”, pe aducătorii de ştiri”. (Nicolae Iorga)

Articolul 8 Iulie 1392 – Sunt menționați pentru prima dată „perperii de Valachia”, monede emise de Țara Românească apare prima dată în Glasul.info.

Prețurile globale ale produselor alimentare au scăzut în iunie pentru prima dată în ultimele 12 luni, potrivit unui raport de referință al Națiunilor Unite publicat joi, 8 iulie.

Indicele FAO al prețurilor la alimente, în iunie 2021, a avut în medie 124,6 puncte, fiind în scădere cu 2,5% față de luna mai, dar, în același timp, cu 33,9% mai mare decât nivelul său din aceeași perioadă a anului trecut. Declinul din iunie a marcat prima scădere a indicelui după douăsprezece luni de creștere consecutivă.  

Indicele FAO al prețurilor la alimente monitorizează modificările prețurilor internaționale ale celor mai comercializate produse alimentare la nivel global. Scăderea prețurilor, survenită în luna iunie, este generată de diminuarea prețurilor la uleiurile vegetale, cerealele și, mai moderat, la produsele lactate, care au compensat mai mult, decât în general, cotațiile mai mari de carne și zahăr.

Indicele FAO al prețului la uleiul vegetal este mai mic cu 9,8 la sută, marcând o scădere continuă în ultimele patru luni, determinată, în principal, de prețurile internaționale mai mici ale uleiurilor de palmier, soia și floarea soarelui.

Indicele prețurilor la cereale a scăzut mai moderat, cu 2,6% , față de luna mai, dar a rămas cu 33,8% mai mare decât valoarea sa din iunie 2020. Prețul internațional al porumbului a scăzut cu 5% în baza reducerii prețurilor în Argentina, unde a crescut aprovizionarea din recoltele recente, care au un randament mai mare decât se preconizase  anterior. Prețul internațional al grâului s-a micșorat ușor, cu 0,8 la sută, având o perspectivă globală favorabilă susținută de îmbunătățirea prognozelor de recoltă ale multor producători cheie, care reușesc să facă față presiunii ridicate provocată de vremea aridă ce afectează culturile în America de Nord.

Indicele FAO al prețurilor la lactate a scăzut cu 1 la sută, până la 119,9 puncte. Cotațiile internaționale pentru toate produsele lactate incluse în indicator au scăzut, untul înregistrând cea mai mare scădere susținută de o micșorare rapidă a cererii globale de import și de o ușoară creștere a stocurilor, în special în Europa.

Indicele FAO al prețului la zahăr a evoluat față de tendința generală a prețurilor la alimente, crescând cu 0,9 la sută de la o lună la alta și marcând a treia lună de creștere consecutivă atingând, astfel, un nou record după mai mulți ani. Incertitudinile cu privire la impactul condițiilor meteorologice nefavorabile asupra recoltelor din Brazilia, care este cea mai mare exportatoare de zahăr din lume, au exercitat o presiune în creștere asupra prețurilor.

Indicele FAO al prețului cărnii a crescut de asemenea, cu 2,1 la sută, continuând-și, astfel, ascendența pentru a noua lună consecutive, plasând indicele cu 15,6 la sută peste valoarea atinsă în luna iunie a anului trecut și aflându-se cu 8,0 la sută sub maxima sa atinsă în august 2014.

Stocurile mondiale de cereale se așteaptă să crească pentru prima dată din 2017-2018

Previziunile FAO pentru producția mondială de cereale în 2021 au fost reduse marginal la 2 817 milioane de tone, conform noului Rezumat privind Cererea și Oferta de cereale lansat recent. Cu toate acestea, cifra rămâne cu 1,7 la sută, sau 47,8 milioane de tone, mai mare decât în anul 2020, ceea ce ar marca un nou record.

Prognozele pentru producția mondială de cereale grosiere au fost reduse la 1 513 milioane de tone, cu 3 milioane de tone sub așteptările de luna trecută. Declinul prognozelor la nivel mondial este determinat, în mare parte, de reducerea semnificativă a estimărilor producției de porumb din Brazilia, unde perioadele prelungite de secetă trag în jos așteptările de recolte.

Perspectivele de producție mondială de grâu pentru 2021 au fost diminuate de la 1 milion de tone la 784,7 milioane, cu toate acestea, indicatorul din acest an este mai mare cu 1,2% decât cel din anul precedent. Scăderea are loc pe fonul condițiilor meteo secetoase din Orientul Apropiat.

În schimb, prognoza producției globale de orez în 2021 a cunoscut o ușoară ajustare ascendentă începând cu luna iunie. În prezent, se așteaptă pentru anul în curs o recoltă record de 519,5 milioane de tone de orez, în creștere cu 1,0% față de 2020.

În comparație cu datele din luna precedentă, previziunile pentru utilizarea mondială a cerealelor în 2021-2022 a fost redusă cu 15 milioane de tone, constituind la moment 2 810 milioane de tone, dar fiind, totuși, cu 1,5% mai mare decât cea din 2020-2021. Revizuirea descendentă provine în mare parte din utilizarea mai mică, decât se anticipase anterior, a porumbului în China pentru hrana animalelor.

Estimările pentru stocurile mondiale de cereale la sfârșitul sezonului 2021-2022 au crescut în luna aceasta la 836 milioane de tone, avansând cu 2,4% față de anul trecut, când stocurile erau departe de a fi optime. Astfel, pentru prima dată de la sezonul 2017–2018, stocurile de cereale de la sfârșitul sezonului pot depăși valorile de la începutul acestuia. Factorul care a dus la revizuirea ascendentă din această lună a stocurilor mondiale de cereale ține de prognozarea unor stocuri mai mari de porumb în China.

Cea mai recentă prognoză a FAO pentru comerțul mondial cu cereale în 2021-2022 a crescut ușor în iunie și se ridică la 472 de milioane de tone. Aceasta este determinată, în principal, de achizițiile mari de porumb efectuate de China, care duce comerțul global cu această cereală la un nivel record.

Insecuritatea alimentară și COVID-19

Efectele pandemiei COVID-19 au agravat vulnerabilitățile, în primul rând, în ceea ce privește pierderile de venituri și au sporit nivelurile existente de insecuritate alimentară, se arată în ultimul Raport privind prognozele culturilor și situația alimentară, publicat, de asemenea, la data de 8 iulie. Conform evaluărilor FAO, 45 de țări la nivel global (34 din Africa, 9 din Asia și 2 din America Latină și Caraibe) au nevoie de asistență externă pentru hrană. Insecuritatea alimentară severă fiind declanșată de conflictele și șocurile climatice din aceste țări.  

În Raport sunt reflectate, de asemenea și cele mai recente date despre Ţările cu Deficit de Alimente şi Venituri Scăzute (ȚDAVS). Conform celor mai recente evaluări, se estimează ca producția totală de cereale a celor 47 de ȚDAVS să scadă cu 2,1% în 2021, până la 190 de milioane de tone. Scăderea se referă, în principal, la recesiunile preconizate ale producției în țările din Orientul Apropiat, în special în Afganistan și Republica Arabă Siriană, unde condițiile de secetă extinse și prelungite au redus randamentele și au diminuat perspectivele de producție din acest an. Pe continentul african,  în Somalia este de așteptat ca precipitațiile rare să ducă la o scădere considerabilă a producției. Scăderi mai mici sunt, de asemenea, probabile în mai multe țări din Africa de Vest, unde conflictele continuă să erodeze capacitățile de producție ale gospodăriilor agricole. În țările din Africa de Sud, creșterile producției sunt de așteptat să sporească disponibilitatea alimentelor pentru gospodării și să compenseze, parțial, unele efecte negative ale pandemiei COVID-19.

Cele 45 de țări care necesită ajutor din afară pentru hrană sunt: Afganistan, Bangladesh, Burkina Faso, Burundi, Republica Capului Verde, Camerun, Republica Centrafricană, Ciad, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Congo, Djibouti, Eritreea, Regatul Eswatini (până în 2018 Swaziland), Etiopia, Guineea, Haiti, Irak, Kenya, Liban, Regatul Lesotho, Liberia, Libia, Madagascar, Malawi, Mali, Mauritania, Mozambic, Myanmar, Namibia, Niger, Nigeria, Pakistan, Senegal, Sierra Leone, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan, Republica Arabă Siriană, Republica Unită a Tanzaniei, Uganda, Venezuela, Yemen, Zambia și Zimbabwe.

Articolul Prețurile globale la alimente scad pentru prima dată în ultimele 12 luni apare prima dată în Glasul.info.

După perla cu “Vacanța Mare”, scăpată public de către ministrul Nelu Tătaru, Adrian Streinu-Cercel a fost demis de la conducerea Comisiei anti-COVID a Ministerului Sănătății.

Însă românii nu se declară mulțumiți doar cu demiterea din conducerea Comisiei anti-COVID, ci după acest episod se solicită și demiterea lui Streinu-Cercel de la șefia Institutului Matei Balș. Claudiu Târziu, director la Editura ROST, managing editor la Rost Online, președinte al Asociației Rost și fost director al Revistei Rost, consideră că demiterea lui Streinu-Cercel din conducerii comisiei anti-Covid din Ministerul Sănătății este o mică satisfacție, dar nu e destul.

“Am obținut cu toții o mică satisfacție: demiterea lui Streinu-Cercel de la conducerii comisiei anti-Covid din Ministerul Sănătății. Dar, poate nu s-a înțeles bine, noi, Alianța pentru Unirea Românilor, am cerut debarcarea lui din toate funcțiile publice.

Nu e posibil să mai rămînă șeful Insitutului Matei Balș, după acest episod. Bine, trebuia înlocuit încă din 2005, cînd a rostit tot felul de elucubrații catastrofice despre gripa aviară. Ne mulțumim însă dacă pleacă măcar acum, cînd Streinu-Cercel împlinește 19 ani de cînd conduce Institutul. Ar fi poate momentul să meargă să se odihnească. Și să revină cînd îl vom chema noi.

Deci, demiterea lui Streinu-Cercel de la Matei Balș vrem! Și să nu creadă ministrul Nelu Tătaru că așa scapă el basma curată. Fiindcă nu e străin deloc de concepțiile lui Streinu. Demisia, Nelu Tătaru!

PS: Pentru cine își închipuie că numai liberalii au o vină pentru situația în care ne aflăm și că PSD era mai bun, vedeți în comentarii cum îl apără Ciolacu, noul ayatolah al socialiștilor declarați, pe Cercel.”, a scris Claudiu Târziu pe facebook

Nota noastră: Din păcate pentru poporul român, asta poate fi considerată paradoxal poate prima dată în istorie când PNL nu mai ține cu “Streinu”, căci de-a lungul istoriei, liberalii nu doar că au fost filo-străini, ci în unle cazuri de tristă amintire ba chiar și-au demonstrat categoric, fără echivoc, un caracter profund antiromânesc! Cine nu cunoaște istoria, mai ales istoria tragică și genocidară împotriva neamului românesc, este condamnat s-o repete!

Articolul E prima dată în istorie când PNL nu mai ține cu “Streinu”!? Adrian Streinu-Cercel, demis de la conducerea Comisiei anti-COVID apare prima dată în Glasul.info.