La 21 iulie 1808 se năștea în satul Bocșa Română (n.r. jud. Sălaj) dintr-o familie săracă, Simion Bărnuțiu, un important om politic român,  istoric, filozof, profesor universitar, și unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848  în  Transilvania.

Deși s-a născut într-o familie săracă, Simion Bărnuțiu urmează studiile gimnaziale la Careii Marei, iar mai apoi Facultatea Teologică din Blaj. Încă de foarte tânăr, de la numai 23 de ani, este numit profesor de istorie universală la școala din Blaj.

Majoritatea românilor sunt familiarizați mai degrabă cu calitatea de fruntaș al mișcării revoluționare din 1848-1849 din Transilvania atunci când vorbim de Simion Bărnuțiu. Însă puțini sunt cei care știu și de perioada sa ieșeană, în care acesta și-a lăsat o puternică amprentă timp de aproape un deceniu asupra gândirii politice, juridice, filozofice și pedagogice din urbea moldavă.

Preț de aproape un deceniu, Simion Bărnuțiu a activat la Iași ca profesor la Academia Mihăileană, între anii 1855 și 1860, și ca profesor al Universității din Iași, între anii 1860 și 1864.

Datorită unui răsunător proces al epocii, Simion Bărnuțiu se vede nevoit să-și abandoneze mai mult forțat activitatea ca profesor și aprofundarea studiilor istorice, urmând facultatea de drept de la Sibiu timp de trei ani.

Începând cu anul 1848, Simion Bărnuțiu se impune ca unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848  în Transilvania, rămânând în istorie prin Discursul de la Blaj, discursul său din Catedrala din Blaj ajungând să fie cunoscut la scurt timp chiar și la nivel european.

Cum a ajuns Simion Bărnuțiu la IAȘI

La invitația lui A.T. Laurian, inspector școlar la Iași, Simion Bărnuțiu se stabilește în capitala Moldovei începând cu luna decembrie a anului 1854, activând în urbea moldavă timp de aproximativ un deceniu ca profesor, formând noile generații de intelectuali români.

Din calitatea sa de profesor la Academia Mihăileană și mai apoi al Universității din Iași, Simion Bărnuțiu își pune amprenta și asupra evenimentului de o înaltă însemnătate istorică al epocii sale: Unirea celor două principate sub Al. I. Cuza, salutând în cursurile sale înfăptuirea actului de unire a celor două provincii românești.

Chinuit de boală spre sfârșitul vieții sale, găzduit în casa lui Ștefan Micle, acesta solicită să fie dus în Transilvania, în locul său de baștină. Din păcate nu mai ajunge să-și satisfacă această ultimă dorință, murind pe drumul de la Iași spre Bocșa (n.r. 16 /28 mai 1864), în timp ce era însoțit de nepotul său, Ioan Maniu (n.r. tatăl lui Iuliu Maniu).

Simion Bărnuțiu a fost îngropat la Bocșa (jud. Sălaj) în curtea bisericii de lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864, de un sobor de 30 de preoți, în frunte cu vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu. În 1948 rămășițele lui Bărnuțiu au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica greco-catolică din Bocșa. Pe monumentul ridicat în memoria sa au fost inscripționate cuvintele: libertate, frățietate, egalitate și … naționalitate.

Galerie Foto:

Articolul La 21 Iulie 1808 se năștea Simion Bărnuțiu, primul profesor de filozofie al Universității din Iași apare prima dată în Glasul.info.