Insistența și agresivitatea cu care după 1848 s-au confiscat steagurile tricolore ale românilor ori au fost distruse pe loc de către opresorii neamului românesc, fie ei ruși, turci, austrieci sau unguri, dovedește faptul că toți dușmanii neamului românesc vedeau în tricolorul poporului nostru mai mult decât un simplu reper identitar.

Dar nici unii dintre opresori nu au desfășurat o opresiune și o vânătoare mai agresivă și mai îndelungată a tricolorului românesc decât stăpânirea ungară din Transilvania, întețindu-se cele mai abjecte forme de asuprire administrativă împotriva românilor care erau prinși purtând sau afișând tricolorul românesc. S-a mers până într-acolo încât până și copiilor români din Ardeal li se intentau procese fie și pentru purtarea unui fir mic de tricolor.

Procesul din 1895, desfășurat la “judecătoria criminală din Seghedin”, așa cum o numea presa vremii, a avut în centrul atenției familia Rațiu, reprezentată de Emilia Rațiu și Dorina Rațiu, acuzate că ar fi purtat tricolorul românesc pe 27 mai 1894, în timpul primirii condamnaților în procesul Memorandului la Sibiu. Acest gest simbolic a fost interpretat de autorități ca o încălcare a legii.

Contextul acuzației:
Incidentul incriminat a avut loc într-un moment de solidaritate națională românească, marcat de susținerea publică față de condamnații din procesul Memorandului, un eveniment de mare însemnătate pentru lupta națională a românilor din Transilvania. Fapta invocată, purtarea tricolorului, a fost văzută ca un act de sfidare față de autoritățile austro-ungare.

Apărarea:
Acuzatele au negat prezența lor în Sibiu în ziua respectivă, argumentând că nu se aflau acolo. În schimb, o altă membră a familiei, Felicia Rațiu, a recunoscut că a purtat o cocardă în culorile tricolorului românesc, asumându-și astfel gestul care a generat procesul.

Decizia:
Procesul s-a încheiat fără o sentință, iar dosarul nu a fost urmărit mai departe. Într-o discuție privată cu apărătorul Dr. Ștefan Cicio Pop, judecătorul însuși a recunoscut absurditatea acuzațiilor și dificultatea încadrării legale a cazului, considerând întreaga situație drept o “nebunie.”  (Vezi ziarul Tribuna de la 24 Ian. 1895, Nr. 19).

Concluzie:
Acest episod reflectă tensiunile dintre autoritățile austro-ungare și mișcarea națională românească din Transilvania, în care simbolurile naționale deveniseră un mijloc de afirmare identitară, dar și un motiv de persecuție din partea regimului. De asemenea, subliniază spiritul de solidaritate al familiilor implicate în mișcarea națională, precum și vulnerabilitatea juridică a românilor sub dominația austro-ungară.

Articolul 21 Ianuarie 1895: Procesul pentru purtarea Tricolorului românesc de către fetele dr. Ioan Raţiu apare prima dată în Glasul.info.

Nici legea 168/2020 nu se aplică pentru toți beneficiarii ei. Proces la ÎCCJ

Credeați că doar urmașii românilor persecutați etnic în perioada 1940-1944 sunt supuși discriminării prin Legea 154/2021? Zi de zi apar alte și alte cazuri în care românii sunt  umiliți uneori chiar de justiție, de cei care ar trebui să împartă dreptatea și nu discriminarea.

LEGE nr. 168 din 7 august 2020 reglementează modalitățile de recunoaștere a meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român prin acordarea unor drepturi și distincții, precum și crearea posibilității menținerii, încadrării sau reîncadrării în structurile din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională din care fac sau au făcut parte a răniților, invalizilor, a celor care au dobândit alte afecțiuni fizice și/sau psihice pe timpul ori din cauza participării la acțiuni militare, misiuni și operații, precum și prin acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat.

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/228752

Și atunci de ce nu ar beneficia de această lege toți cei care fac obiectul acesteia? Deci nu doar Legea 154/2021 se aplică discriminatoriu doar pentru anumite categorii de cetățeni, avem acum și un alt exemplu de lege în acest sens.

Mâine, 18 decembrie 2023, are loc la ÎCCJ o nouă înfățișare în procesul unui rezervist militar care luptă pentru drepturile sale. Din păcate, lucrurile au luat o întorsătură urâtă și ne fac să ne punem întrebări legate de calitatea actului de justiție.

Domnului colonel (în retragere) Marian Constantin-Lâsenco, expert în anti-terorism și contra-terorism, fostul șef al pregătirii din cadrul Serviciului de Pază și Protecție, i se refuză un drept al său deși legea 168 nu face discriminări.

Buletin de Carei

Articolul Procesul unui fost SPP-ist ar putea dezvălui secrete istorice despre cum a fost trădată România apare prima dată în Glasul.info.

“Procesul pentru suspendarea și desființarea UDMR! Mă ajutați și voi, sau rămâneți spectatori?

Marti 30-07-2019 la orele 14:00, la Judecătoria Sector 5 (Palatul de Justiție, vis a vis de Centrul Istoric), va avea loc procesul pentru sistarea activității UDMR, până la terminarea și finalizarea procesului având ca obiect DESFIINȚAREA UDMR, număr dosar 15626/302/2019

AVEM NEVOIE DE CÂT MAI MULTE CERERI DE INTERVENȚIE!!!!

-Cererile de intervenție trebuie să ajungă la dosarul cauzei până pe 29-07 -2019 inclusiv!
-Cererea dvs trebuie să fie insoșită de o copie CI, pe care să scrie conform cu originalul, semnată și datata!!!
-Cei care nu reușesc să le trimită până atunci pot să le depună marți 30-07-2019 în timpul procesului.

Se poate trimite prin poșta, e-mail sau fax, fiecare alege varianta dorită!

Prin poștă:
Judecătoria sectorului 5 București
Dosar 16391/302/2019
Strada Splaiul Independenței nr.5, sector 4
București.
​E-mail: ​jud-sector5@just.ro

Fax: 0372.12.53.89 P.S. Acest formular poate fi modificat si inbunatatit, exista si varianta word!”

Sursa: Eveniment Facebook

Articolul Cătălin Berenghi: Procesul pentru suspendarea și desființarea UDMR! Mă ajutați și voi, sau rămâneți spectatori? apare prima dată în Glasul.info.

Recursul lui Mălin Bot, fost jurnalist, activist și inițiator de proteste și alte manifestări de stradă, a fost respins de către Înalta Curte de Casație și Justiție, ca nefondat.

În cadrul unui proces intentat în mai 2016, Mălin Bot le solicita atât jurnaliștilor postului de televiziune Antena 3 cât și președintelui Grupului de Investigaţii Politice (GIP) , suma de suma de 250.000 de euro pentru o emisiune difuzată la Antena 3.

”Decizia nr. 382: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Bot Augustin Mălin împotriva deciziei nr. 366 din data de 26 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă. Obligă pe recurentul reclamant Bot Augustin Mălin la plata sumei de 4522 lei către intimaţii pârâţi Badea Mircea, Ciuvică Mugur şi SC Antena 3 SA, cu titlu de cheltuieli de judecată. Definitivă.”, se arată în decizia ÎCCJ

În urma deciziei definitive a ÎCCJ, Mălin Bot trebuie să achite cheltuieli de judecată în cuantum de 4.522 de lei. 

Nota noastră: De când Justiția nu mai are ochelari de cal, nu mai dă soluțiile așteptate de către întreaga suflare rezisto-TFL-isto-haștagiană?

PS: Acesta este un pamflet și trebuie privit ca atare

Articolul Mălin Bot a pierdut procesul cu cei de la Antena 3 apare prima dată în Glasul.info.