Despre decizia corectă a Procuraturii de a clasa Dosarul Valea Uzului. De ce după 6 luni HotNews îl atacă pe procuror și reia tezele maghiare împreună cu o anumită parte a presei “românești”? Pregătiți ceva, tovarăși?

Cum de au avut unii pretenția ca 5000 de români să fie ținuți la poartă de un lacăt pus pe un lanț? Simplu, așa cum au pretenția ca Harghita, Covasna si Mureș să devină un așa-zis ”ținut secuiesc” autonom; nu este însă chiar simplu de înțeles de ce o parte a presei de limbă română înghite pe nemestecate tezele maghiare despre Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului si despre comemorarea Eroilor Români ce a avut loc pe 6 iunie anul trecut.

Doamna Clarice de la HotNews a scris recent în acest sens un articol, preluat bineînțeles de presa maghiară dar si de cea de limbă română (la final găsiți linkul), în care îi face un întreg ”rechizitoriu” procurorului care a clasat Dosarul Valea Uzului prin concluzia firească si corectă că manifestările comemorative prilejuite de Ziua Eroilor nu au stat sub semnul incitării la ură sau sub cel al discriminării.

Ce-i mână în ”luptă” pe acești ziariști? Dictarea articolelor sau conștiința lor? Opinia mea este că articolul s-a făcut după dictare, căci dacă jurnalista ar fi făcut o minimă documentare, ar fi aflat următoarele lucruri: manifestarea comemorativă a românilor s-a desfășurat în deplină legalitate, având avizul Primăriei Orașului Dărmănești.

Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului se află pe raza acestui oraș până la rezolvarea în justiție a disputei teritoriale pe acest subiect, dintre județele Bacău si Harghita, dispută aflată pe rol. Caz similar pe Cheile Bicazului, între Harghita si Neamț, în cele din urmă, justiția dând dreptate jud. Neamț.

Primarul din com. Sânmartin a pus în consecință, în mod abuziv, cu câteva zile înainte de Ziua Eroilor, pe poarta Cimitirului de la Valea Uzului un lanț cu lacăt, făcând in același timp cu de la sine putere un așa zis program de vizitare a Cimitirului. Fapt unic în lume!

Liderii UDMR din Harghita și Covasna au organizat o manifestație de protest împotriva Comemorării Eroilor Români, în fața porții Cimitirului începând de la ora 15, data de 6 iunie, fără acordul Primăriei Dărmănești. La ora 17 această manifestație s-a transformat într-o contra-manifestație, având loc două evenimente în acelasi loc si în acelasi timp, fapt care încalcă în mod deosebit de grav legea.

Așadar în modul cel mai obiectiv cu putință, partea maghiară reprezentată de liderii UDMR a încălcat de două ori legea, discriminandu-i în același timp pe criteriu etnic pe români. În fapt, maghiarii aveau acces la Cimitir, românii, nu. Lăsând la o parte aspectele acestea mai mult sau mai putin tehnice si trecând la principiile care contează cu adevărat, de ce acești ziaristi care scriu în limba română nu se documentează si mai profund pentru a afla adevăratul ,,Context” al Cimitirului de la Valea Uzului?

”Contextul” celei care scrie la HotNews începe în luna mai 2019. La fel începe “istoria” Cimitirului și la MTI, agenția oficială a Ungariei. E acelasi model ideologic al asa-zisei istorii in care românii sunt venetici în Transilvania, un model ideologic prin care se sterge cu pixul propagandei orice urmă de continuitate istorică milenară românească din spațiul revendicat de fostul imperiu austro-ungar. Fosta ,,graniță de o mie de ani” rupea bucăți mari și din Moldova, de aici fiind interesul atat pentru Valea Uzului, cât și pentru Cheile Bicazului.

Adevăratul context în chestiunea Văii Uzului începe însă în perioada interbelică, când Cultul Eroilor Regina Maria a înființat acest Cimitir Internațional al Eroilor, Internațional, nu maghiar. Acest caracter internațional se păstrează până în 1994, când ungurii afiliați UDMR desființează Crucile Eroilor Români și pun fără niciun fel de autorizație 600 de însemne pentru militarii din armata Austro-Ungară.

Intr-o singură zi se șterge practic orice caracter internațional, implicit românesc, al acestui loc. După multi ani Primăria Dărmănești prin domnul Primar Constantin Toma, cu ocazia Centenarului Marii Unirii de la 1918, restabilește caracterul internațional al Cimitirului, ridicând 50 de Cruci pentru Eroii Armatei Române si un Monument pentru toți militarii, aparținând tuturor armatelor, căzuți în luptele de pe Valea Uzului.

Acesta de fapt este contextul în care partea maghiară ”ia foc” pornind un atac fără precendent atât pe plan politic cât si mediatic împotriva românilor care au organizat în 2019 comemorarea Eroilor de la Valea Uzului. Acesta e contextul în care politica unor lideri maghiari merge pe autovictimizare, discriminare, incitare la ură…cand de fapt este fix invers..
păi măi tovarăși care visați în continuare la ,,Regiunea Autonomă Maghiară”, cine incită la discriminare atunci când legați cu lanțuri poarta unui Cimitir, cine incită la discriminare când opriți românii să aprindă lumânări la căpătâiul celor morți?

Cine incită la ură când ne faceți nouă program de ”vizitare” a morților noștri? Dar mai bine as pune aceste întrebări retorice doamnei de la HotNews si celor din presa ”română” care preiau articolul respectiv. Cine taie bucăți din cronologia evenimentelor pentru cauza iredentista maghiară? Să fie o întâmplare că în acelasi timp, de Ziua Imnului Național, presa maghiară în descrierea evenimentului de la Sfântu-Gheorghe desfășurat cu acest prilej, spunea despre Asociația Calea Neamului că a ,,distrus Cimitirul de la Valea Uzului”?

Un singur lucru stiu, nimic nu e întâmplător, nici faptul că unii trădează, nici faptul că alții nu se obisnuiesc cu ideea că trăiesc în România, nici “crunta” realitate ca multi alții, merg cu Dumnezeu înainte pentru Biruința Neamului Românesc, inclusiv la Valea Uzului!

Autor: Mihai Tîrnoveanu

Articolul De ce după 6 luni HotNews îl atacă pe procuror și reia tezele maghiare împreună cu o anumită parte a presei “românești”? apare prima dată în Glasul.info.

Un procuror european la cârma Procuraturii Generale din Moldova. După consultările cu oficialii europeni, de acum două zile, în presă se vehiculează pentru această funcţie chiar numele lui Daniel Morar, fostul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România. Cele 3 partide pro-europene de la Chişinău au reluat însă discuţiile în contradictoriu după plecarea oficialilor europeni. Juriştii susţin că acest lucru e posibil doar dacă vor fi modificate mai multe legi.

Alegerea unui procuror european în fruntea Procuraturii Generale este posibilă. Sunt mai multe scenarii prin care acest lucru ar putea deveni realitate. Primul şi cel mai complicat ar fi ca Parlamentul să modifice legea cu privire la Procuratură. În prezent, condiţiile din articolul 36 a legii respective permit ca această funcţie să fie ocupată doar de un moldovean.

Numele lui Daniel Morar, vehiculat pentru şefia Procuraturii Generale din Moldova

Art.36 din legea cu privire la procuratură: “Poate fi numită în funcţia de procuror persoana care întruneşte următoarele condiţii:

– deţine cetăţenia Republicii Moldova şi este domiciliată pe teritoriul ei

– are capacitate de exerciţiu deplină

– este licenţiată în drept

– are vechimea în muncă necesară pentru a fi numită în funcţia respectivă şi se bucură de bună reputaţie sau a absolvit cursurile de formare iniţială a procurorilor la Institutul Naţional alJustiţiei

– nu are antecedente penale

-cunoaşte limba de stat

– este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea atribuţiilor

– are calificare profesională şi experienţa de lucru din ultimii 15 ani sînt corespunzătoare realizării sarcinilor Procuraturii.

O altă posibilitate ar fi ca legislativul să modifice legea cu privire la acordarea cetăţeniei. Nici în acest caz, lucrurile nu sunt simple. Potrivit acestei legi, o persoană străină poate obţine cetăţenia Republicii Moldova doar dacă renunţă la cea din ţara din care provine.

Art.15 din legea cu privire la acordarea cetăţeniei Republicii Moldova: “Cetăţenia Republicii Moldova se poate acorda la cerere cetăţeanului străin care:

1) deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază aici permanent cel puţin ultimii 10 ani, sau în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani sau care a venit să domicilieze la părinţi sau copii care sînt cetăţeni ai Republicii Moldova şi care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova cel puţin 3 ani.

2) are asigurate mijloace legale de existenţă pe teritoriul Republicii Moldova;

3) cunoaşte limba de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială a republicii;

4) cunoaşte bazele Constituţiei Republicii Moldova;

5) dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa ataşament faţă de statul şi poporul Republicii Moldova;

6) renunţă la cetăţenia altui stat, dacă o are.

Un procuror general european este şi soluţia propusă de cei trei oficiali europeni, veniţi la Chişinău acum două zile, ca partidele pro-europene să iasă din impasul negocierilor. Un procuror desemnat cu acordul Comisiei Europene va transmite un semnal la Bruxelles că noul Guvern începe într-adevar procesul de reformare a justiţiei din Moldova, se arată în recomandarea europenilor. Juriştii susţin că înlocuirea unui procuror general moldovean cu unul venit din afară nu va pune capăt corupţiei din justiţie, atâta timp cât sistemul este politizat.

În timpul negocierilor pentru un nou guvern, la partajarea funcţiilor, Partidul Liberal a cerut funcţia de procuror general pentru a pune în acest fotoliu un profesionist din afară, tocmai pentru a depolitiza sistemul. Iniţiativa nu a fost însă susţinută de celelalte partide pro-europene.

Sursa:

[1] stiri.tvr.ro

Articolul Numele lui Daniel Morar, vehiculat pentru şefia Procuraturii Generale din Moldova apare prima dată în Glasul.info.