Vorbim de zeci de ani despre depolitizarea sistemului de educație și nu avem nici un rezultat. Mai mult, noile reforme au dat „puteri depline” autorităților județene cu titularizarea profesorilor pe instituții de învățământ, astfel încât au pătruns și pătrund în sistem din ce în ce mai mult profesori mediocrii și submediocrii, folosiți ca „turnători” ai profesorilor competenți cu demnitate și onoare față de decidenții politici. De fapt, aceasta este cauza principală a știrbirii autorității personalului didactic și umilirea lor prin tot felul de legi care au adus educația în situația actuală. Și nu-i suficientă „educația de partid”, dacă nu le umpli profesorilor timpul cu „cursuri de perfecționare” pe leafa lor, astfel încât, dacă nu ai minim 90 de credite în 5 ani, riști să fi exclus de la școala unde predai pentru că nu ai participat la cursurile acreditate de minister. În felul acesta, până la pensie un profesor are neoficial cel puțin echivalentul a 5 facultăți. Cei mai mulți, pentru a evita formalitatea acestor cursuri, preferă chiar să facă alte specializări. Și mai grav s-a ajuns în situația ca politica DPPD-ul să fie considerată de majoritatea personalului didactic o normalitate. Și oare de ce? SIMPLU! Pentru că angajații lor au recomandarea politrucilor.

În felul acesta, aceiași politruci certați cu educația, au grijă să îngroașe rândurile analfabețior funcționali, absolut necesari în procesele lor electorale și în menținerea unui stat mafiot. Și sindicatele, aflate sub tutela puterii se fac că îi reprezintă… Și cine-i de vină pentru rezultate? Profesorul, nu reprezentanții ministerului numiți politic, că nu, așa este DEMOCRAȚIA!

Astfel, s-a ajuns ca în fruntea țării să avem analfabeți funcționali care îi condamnă pe profesori să învețe degeaba toată viața, deoarece finalitatea acelor cursuri se vede an de an la examenele naționale. Vă imaginați cât este de penibil să primești lecții de la colegii tăi și cât de multe se poate învăța la astfel de cursuri?

MAGAZIN CRITIC –  Contează pe ȘTIRI ce contează

Articolul Profesorii sunt bătaia de joc a politrucilor certați cu educația! apare prima dată în Glasul.info.

Am știut de la bun început că finalitatea acestei greve este una umilitoare și că liderii de sindicat nu fac nimic fără “acordul puterii”. Pentru cei ce au studiat istoria și au înțeles un lucru elementar, reamintesc că orice proiect politic este discutat, analizat, aprobat și redactat, fie ca proiecte clasificate, fie declasificate. Și în cazul grevei profesorilor a fost același lucru. Evident, mulți dintre d-voastră mă veți acuza de conspiraționism, dar vă răspund promt că tocmai cei care fac astfel de proiecte clasificate fac parte din sistem și sunt cu adevărat conspiraționiștii care se joacă cu inteligența angajaților din cultură și educație care încă mai cred în “progresul democrației”.

Ce este cu adevărat democrația? Suntem învățați la școală că ea reprezintă “puterea poporului”. Cum poate cineva crede că poporul are putere dacă nu este educat? Cât a evoluat educația în ultimii 33 de ani de la revoluție. Cât a evoluat și poporul….? Astea-s roadele concrete ale democrației, restul reprezintă doar demagogia politică a băieților deștepți.

Cine sunt vinovați pentru ce a ajuns educația astăzi? Mulți veți răspunde că decidenții politici, fără a înțelege că aceștia nu fac nimic de capul lor, decât la negocieri cu societatea civilă și sindicatele pentru a se asigura că legile trec fără prea mult zgomot. Membrii acestora sunt ori incompetenți, ori privilegiații sistemului cu condiția ca aceștia să fie martorii unor diversiuni politice derulate cu ocazia implementări proiectelor politice. Mai concret, avem aceiași lideri de peste 20 de ani. Vă întreb, cum poate reuși cineva să reziste într-o funcție atâția ani fără a fi omul sistemului? Ce democrație mai este asta când în organizația fundamentală a unei instituții de stat, liderii sunt aceiași, cu toate că această instituție este vizibil în pragul degradării. Este cazul, evident, al Ministerului Educației, instituția fundamentală a unui “stat de drept”. Deci cine sunt cu adevărat vinovații? Ați înțeles, nu profesorii, nu politicieni, ci președinții Biroului Executiv Central al federațiilor sindicale.

Articolul Da, unii profesorii își merită umilința! apare prima dată în Glasul.info.

Știm cu toții ce au reprezentat grevele generale din ultimii 20 de ani. Este și motivul pentru care mai mult de un sfert din profesori nu mai susțin sindicatele și nici nu s-au alăturat grevelor. Cu toate astea, sute de profesori și reprezentanți ai Asociației Părinților au fost astăzi în stradă la Târgu Jiu. Liderii de sindicat susțin că s-au alăturat în ultimele zile și cei care nu au semnat pentru grevă, procentul celor prezenți astăzi fiind de peste 90%. Toți refuză ultima ofertă a Guvernului, absolut umilitoare și lipsită de inspirație politică. Mâine, liderii de sindicat sunt invitați pentru discuții cu MINISTRUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂŢII SOCIALE, Marius-Constantin BUDĂI.

Articolul VIDEO | Grevă de mari proporții a profesorilor din Gorj apare prima dată în Glasul.info.

Greva generală a profesorilor din 22 mai 2023 poate fi unică și fără precedent în istoria post-decembristă. Ea poate afecta grav procesul de învățământ al claselor terminale în cazul în care guvernanții refuză negocierea revendicărilor cerute de sindicaliști. Prin urmare, este de bun simț, cel puțin pentru electoratul lor, ca reprezentanții puterii să intre cât mai urgent la negocieri pentru a nu afecta finalizarea în bune condiții a anului școlar. Mai jos puteți viziona o secvență video cu atitudinea tranșantă a prof. Alin Badea – vicepreședinte USLI Gorj legată de doleanțele profesorilor:

Articolul  Greva generală a profesorilor poate fi unică în istoria post-decembristă | VIDEO    apare prima dată în Glasul.info.

CERCUL METODOC AL PROFESORILOR DE ISTORIE – LICEU, a avut loc astăzi, 16. XI. 2022, la Liceul Tehnologic “C-tin Brâncuși” din Peștișani. Adevărate lecții de istorie au fost susținute de mai mulți profesori cu o bogată activitate de cercetare în domeniul istoriei locale. Amintim printre ei pe Prof. Gabriel Sarcină, gazda evenimentului, Inspector Școlar General, Prof. dr. Marcela Mrejeru, Inspector superior SJAN Gorj, Ion Hobeanu, Vicepreședinte Societatea de Științe Istorice din România, Prof dr. Dorina Nihifor și Prof. Claudiu Mărăcine. În încheiere, celebrul blogger, Jean Țîrlea, un înflăcărat pasionat de istorie locală, a prezentat într-o manieră literar-istorică, “Fotografii vechi, crîmpie de istorie și parfum de epocă – Tîrgu Jiu de odinioară” .

Prin urmare, lecțiile clasice nu mai sunt de mulți ani în atenția majorității personalului didactic o preocupare majoră, semn că este un prilej pentru fiecare profesor să demonstreze că are și alte tipuri de competențe precum: culturale interdisciplinare, managerial-organizatorice, editoriale și bineînțeles științifice. După atâția ani de pedagogie comunistă și neo-marxistă, putem spune că avem șanse majore care educația Gorjului să acceadă la valorile democratice de diversificare a activităților educaționale din care fiecare profesor poate învăța ceva de la colegii lui, fără a insista pe șabloanele fostei pedagogii de rutină, impusă de vechile regimuri politice.

Pe această cale, transmitem din partea redacției noastre, tuturor organizatorilor acestui mare eveniment și invitaților prezenți, sincere felicitări!

Articolul O activitate metodică de excepție a profesorilor de istorie din Gorj susținută la Peștișani! apare prima dată în Glasul.info.

Greu de analizat această decizie a Ministerului Sănătății, dacă mai poate fi numit așa. Profesorii au devenit mai nou și asistenți medicali. N-am să insist asupra reacției personalului didactic, deoarece ei nu mai sunt de mult în atenția liderilor ca formatori de opinie sau formatori de caractere umane. Articolul se adresează tuturor românilor, cu excepție celor menționați. Iată ce scrie Ministerului Sănătății în comunicatul de presă:

“Testarea se va efectua în sala de clasă/grupă, de către cadrul medical/persoanele desemnate din cadrul unității de învățământ, la începutul orelor de program. Testarea propriu-zisă este simplă și ușor de executat, fără a necesita cunoștințe medicale de specialitate.

Personalul unităților de învățământ va fi instruit privind colectarea testelor utilizate, acestea fiind considerate deșeuri medicale cu potențial infecțios. Testele se vor arunca în coșuri de gunoi prevăzute cu capac și pedală prevăzute cu sac de gunoi, și vor fi colectate și eliminate pe un circuit separat, conform prevederilor OMS 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale…” Integral aici

Orice minte sănătoasă nu poate accepta ca profesorii să-și asume rezultatele unor teste, care oricum sunt controversate inclusiv de știința medicală. Nu mai vorbim de impactul social asupra copiilor și familiilor “somate” să-și testeze copii la directivele unor administratori OMS și nu specialiști în știința medicală controlată economic de marile companii farmaceutice. E limpede ca “bună ziua” că directivele medicale nu au decât un scop comercial care servește interesele celor menționați. Să vă fie rușine, politrucilor!

Articolul Din nou umilință la adresa personalului didactic! Profesorii au devenit mai nou și asistenți medicali! apare prima dată în Glasul.info.

Cei mai mulți dintre părinți (78,4%) și profesori  (73,1%) consideră că elevii trebuie să revină cât mai curând în băncile școlii, unde e nevoie de o regândire a programei școlare (80,9%) și de măsuri de educație remedială (43,7%).

În ceea ce-i privește pe copii, 56,8% dintre ei se declară în favoarea redeschiderii școlilor, potrivit unui sondaj de opinie derulat de Organizația Salvați Copiii pe parcursul lunii decembrie.
În privința revenirii la școală, datele complete ale anchetei online relevă că:
56,8% dintre elevi se pronunță în favoarea redeschiderii școlilor, în vreme ce  23,5% preferă menținerea formatului online.
78,4% dintre părinți consideră necesară redeschiderea școlilor, în vreme ce doar 12,7% spun că preferă ca școala să fie menținută online.
Doar 14,2% dintre profesori consideră că școala trebuie să rămână online, în vreme ce 73,1% dintre cadrele didactice consideră necesară revenirea în bănci. Restul se declară nehotărâți.
Cu privire la condițiile pe care școlile trebuie să le îndeplinească, pentru ca redeschiderea să fie făcută în condiții de siguranță, cei mai mulți pun accentul pe existența materialelor igienico-sanitare, dar o condiție importantă este și evitarea aglomerației în spațiile limitrofe școlilor, după cum urmează:
83,5% dintre respondenți consideră că asigurarea condițiilor igienico-sanitare este o condiție necesară pentru deschiderea școlilor.
69,8% spun că e nevoie de asistență medicală în toate școlile.
59,3%  dintre cei intervievați vor să fie luate măsuri pentru evitarea aglomerației în jurul școlilor.
45,3% consideră că e necesară reducerea numărului de elevi din clase.
 44,8% consideră că e nevoie de transport sigur către și dinspre școală.
Odată reluată activitatea didactică în școli, devine imperioasă recuperarea materiei și acoperirea decalajului educațional pentru copiii vulnerabili, care nu au avut o participare reală la educația online.
80.9% consideră utilă revizuirea programei școlare, cu accent pe materia esențială.
43,7% spun că sunt necesare intervenții de sprijin pentru cei care nu au reușit să participe real la educația online.
Un procent mic – 10,2% – se pronunță pentru prelungirea duratei cursurilor în acest an școlar.
Sondajul a fost realizat în perioada 7 – 30 decembrie, pe uneșantion neprobabilistic format din 8.193 de respondenți, dintre care 5811 elevi, 1734 părinți și 648 cadre didactice.
RECOMANDĂRI SALVAȚI COPIII ROMÂNIA
Urmând exemplul altor state europene care au pus educația copiilor pe lista priorităților, Salvați Copiii a solicitat Guvernului României să mențină deschise toate unitățile de învățământ preșcolar și clasele 0-4, asigurând totodată măsurile de siguranță și materialele sanitare (măști, dezinfectanți etc.) necesare pentru prevenirea răspândirii COVID-19 în școală și în comunitate și aplicând scenariul galben ori verde, în funcție de gradul de aglomerare a grupelor de copii la clasă.
Pentru elevii mai mari (învățământ secundar sau liceal), revenirea lor în spațiul școlar trebuie să constituie o prioritate, mai ales în localitățile mai puțin afectate de pandemie și în școlile unde numărul redus de elevi permite distanțarea fizică de cel puțin 1,5 m între elevi.
Atât organizațiile care promovează drepturile copiilor și educația incluzivă, cât și specialiștii[1] au atras în mod repetat atenția asupra faptului că este nevoie de o evaluare serioasă a impactului pe care l-au avut închiderea școlilor și accesul inegal la internet și tehnologie, recomandând ca profesorii să fie încurajați să evalueze rămânerile în urmă și să fundamenteze planuri de remediere pentru elevii care nu au avut sau au avut un acces limitat la învățarea on-line. Orice amânare a acestor evaluări sau a implementării unor măsuri remediale adaptate nevoilor fiecărui elev și comunități școlare nu va face decât să adâncească pierderile de învățare, condamnând numeroși elevi din grupurile vulnerabile la insucces școlar și risc major de părăsire a școlii.
Din această perspectivă devine crucială extinderea progresivă a programelor de tip „Școală după școală”, cu un program de la 8.00 la 16.00/17.00 și o masă caldă.
O importanță majoră o au însă și respectarea măsurilor de prevenție în proximitatea unităților de învățământ, mai ales de către adulții care însoțesc copiii către și de la școală, precum și asigurarea unor alternative sigure de transport pentru copiii care frecventează grădinițe sau școli  aflate la distanță de domiciliu.
O măsură imediată ar trebui să o constituie asigurarea transportului școlar, nu doar în mediul rural, ci și în cel urban, prin achiziționarea de microbuze școlare și angajarea de șoferi, folosind modelul transportului clienților marilor rețele de magazine.
Pentru a putea asigura un număr redus de elevi în grupă sau clasă în învățământul preșcolar și primar, dar și condiții sanitare corespunzătoare în unitățile de învățământ sau intervenții adaptate de educație remedială pentru elevii care nu au acces sau au un acces limitat la educația online, este nevoie de suplimentarea personalului didactic și nedidactic, pe baza unei analize de nevoi derulate în toate unitățile de învățământ și pregătirea acestora pentru dobândirea de competențe digitale și abilități de comunicare la distanță.
CONTEXT
Anchetele sociologice ale organizației Salvați Copiii realizate în acest an[2] au arătat dificultățile cu care se confruntă copiii și familiile lor:
36% dintre familiile dezavantajate economic nu au putut procura produse sau alimente de strictă necesitate în timpul crizei sanitare. Aproximativ 500.000 de copii au fost afectați în mod direct.
Peste 1.000.000 de copii din învățământul primar, gimnazial și liceal/profesional au putut folosi doar telefonul mobil pentru participarea la cursurile online în timpul stării de urgență, situație confirmată recent în Planul Național de Reziliență și Redresare[3].
Copiii de vârste mici, în special din ciclul primar de studii, au resimțit cel mai puternic impactul negativ al izolării, iar jumătate dintre părinți, elevi și cadre didactice apreciază că, în prezent, calitatea actului didactic din școală este mai slabă decât cea dinaintea crizei COVID19.
Patru din zece cadre didactice, adică aproximativ 1.000.000 de învățători și profesori, au avut probleme în derularea cursurilor online, fie din cauza lipsei dotării corespunzătoare a școlii cu tehnica digitală necesară și o conexiune adecvată fie pentru că nu dispun de materiale didactice adaptate mediului online.

Articolul ANCHETĂ: Trei sferturi dintre profesori și părinți și peste jumătate dintre copii consideră necesară redeschiderea școlilor apare prima dată în Glasul.info.

“Deputatul Angel Tîlvăr, revoltat de situaţia dezastruoasă a educaţiei în Vrancea: “pentru mulţi copii din mediul rural, şcoala online nu îşi atinge obiectivul”.

Nici măcar acum, în al doisprezecelea ceas, actuala guvernare nu înţelege să facă front comun pentru a veni în întâmpinarea nevoilor elevilor şi a profesorilor.

Cursurile online sunt un simulacru în aproape toată ţara, o utopie pentru cei care aveau nevoie de susţinere şi înainte de pandemie pentru a putea depăşi dificultăţile de învăţare şi pentru care îndrumarea de la şcoală ar putea-o suplini pe cea care lipseşte în familie.Statisticile estimează că sunt între 200.000 şi 400.000 de copii afectaţi de sărăcie şi lipsiţi de acces la servicii sociale.

Conform unei anchete derulate de “Salvaţi Copiii – România”, mai mult de 1 din 4 elevi şi 2 din 5 profesori nu pot participa la cursurile online, iar neparticiparea la educaţie nu e o opţiune în nicio societate, din contră, în acest context atât de dificil trebuie să ne preocupăm mai ales de cei vulnerabili, primii dezavantajaţi de sistemul de cursuri online.

Este dovedit şi susţinut cu argumente ştiinţifice că sistemul online nu poate răspunde rigorilor educaţionale. Sistemul românesc, nici atât. Peste 2000 de şcoli nu corespund unor minime cerinţe „digitale”, nu au internet deloc, în alte câteva mii de şcoli internetul funcţionează slab, peste 30% dintre elevi nu au niciun dispozitiv pentru a se conecta online.Suntem pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura educaţională sau în competenţe digitale.

Peste 12.300 de elevi vrânceni aşteaptă cu nerăbdare să primească tabletele solicitate Ministerului Educaţiei şi aşteptarea se va prelungi, pentru că încă nu au nicio veste. Nici în cazul profesorilor vrânceni situaţia nu este mai bună.Din datele oficiale, din cele 452 de structuri şcolare din judeţul Vrancea, 32 de structuri arondate nu sunt conectate la internet sau au conexiune de slabă calitate.Guvernul PNL a tot promis achiziţionarea de tablete şi dispozitive. Din necesarul de un million, doar 43.000 de tablete au fost achiziţionate, conform deja consacratului epitaf al guvernării Iohannis-Orban „s-a făcut cât s-a putut face”.“, se arată în declarația de presă a deputatului Angel Tîlvăr

Articolul 1 din 4 elevi şi 2 din 5 profesori nu pot participa la cursurile online, iar neparticiparea la educaţie nu e o opţiune în nicio societate apare prima dată în Glasul.info.