proiect de lege Arhive - Glasul.info

Proiect de lege – închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru defăimarea imnului naţional şi a drapelului naţional

Glasul.info — Tue, 07 Jul 2020 17:07:30 +0000

Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni

Proiect de lege – închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru defăimarea imnului naţional şi a drapelului naţional

Parlamentarii Partidului Mişcarea Populară au depus un proiect de lege care completează şi amendează Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Iniţiativa legislativă prevede introducerea pedepsei cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru “profanarea drapelului României, intonarea imnului naţional al României cu alt text sau cu altă partitură decât cele stabilite de lege, precum şi orice manifestare publică săvârşită cu intenţia de a defăima drapelul României sau imnul naţional al României”.

Deputatul Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării:

“Cine atentează la simbolurile unui stat, atentează la nucleul elementelor fondatoare ale unei naţiuni. Trebuie să protejăm simbolurile noastre naţionale şi să pedepsim dur orice act prin care acestea sunt defăimate.Globalizarea trebuie să presupună o coexistenţă bazată pe respect reciproc al naţiunilor şi nu diminuarea importanţei pe care o au simbolurile care consfinţesc identitatea naţională. Este un gest de respect faţă de sacrificiul înaintaşilor şi o piatră de temelie pentru educaţia sănătoasă a urmaşilor care să respecte tricolorul şi imnul naţional”.

EXPUNEREA DE MOTIVE

Constituţia României a consfinţit drapelul României şi imnul naţional al României drept simboluri naţionale. (art. 12)

Romania. Atlas ilustrat roman-englez

În acest sens, în anul 1994, Legea nr. 75 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice a introdus reglementări privind arborarea drapelului şi intonarea imnului naţional.

Totodată, legiuitorul a delegat competenţa, reglementând că, în aplicarea legii, Guvernul va adopta norme referitoare la aceste simboluri naţionale, în funcţie de natura acţiunilor şi manifestărilor, precum şi de atribuţiile specifice care revin autorităţilor şi instituţiilor publice.

Tocmai în anul 2001, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 1.157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României.Atât Legea nr. 75/1994 (art. 20) cât şi Hotărârea Guvernului nr. 1.157/2001 (art. 22) impun o obligaţie universală de respect a simbolurilor naţionale, conform căreia – Cetăţenii sunt datori sa manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi sa nu comita nici un act prin care s-ar aduce ofensa acestora.

În ceea ce priveşte sancţiunea acestei obligaţii, aceasta a fost reglementată la nivel penal prin Codul penal din 1968, în vigoare până la data de 31 ianuarie 2014. Astfel, acesta prevedea – Orice manifestare prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. …. (art. 236)

Ulterior, Codul penal din 2009, în vigoare din data de 1 februarie 2014, a omis prevederea acestei infracţiuni.Astfel, în prezent, lipsind prevederea penală, Hotărârea Guvernului nr. 1.157/2001 nu stabileşte decât un regim juridic contravenţional, în condiţiile în care unele dintre aceste fapte care constituie contravenţii atentează la însăşi fiinţa naţională.Această situaţie este cu atât mai gravă cu cât Constituţia României stipulează: Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii… (art. 30 alin. (7)).

În consecinţă, propunerea legislativă dispune că – Profanarea drapelului României, intonarea imnului naţional al României cu alt text sau cu altă partitură decât cele stabilite de lege, precum şi orice manifestare publică săvârşită cu intenţia de a defăima drapelul României sau imnul naţional al României, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Această iniţiativă vine în contextul în care fiecare stat membru al Uniunii Europene din care facem parte duce această politică de câştigare a respectului, inclusiv prin instrumentul legislativ, în acest sens, un exemplu elocvent de democraţie consolidată fiind Germania, care sancţionează penal orice manifestări împotriva simbolurilor naţionale.

În epoca globalizării, considerăm că simbolurile naţionale trebuie apărate de lege în mod concret şi eficace.Având în vedere argumentele anterioare, depunem spre dezbatere şi adoptare propunerea legislativă – LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Sursa: Stireazilei.info

Articolul Proiect de lege – închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru defăimarea imnului naţional şi a drapelului naţional apare prima dată în Glasul.info.

Parlamentul a adoptat azi un proiect de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon

Glasul.info — Wed, 13 May 2020 14:40:48 +0000

Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni

Doi senatori PSD au inițiat încă din octombrie 2019 un proiect de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Este vorba de senatorii Titus Corlățean și Șerban Nicolae. Astăzi, Parlamentul României a adoptat proiectul legislativ inițiat de către cei doi senatori social democrați.

În Expunerea de motive a proiectului de lege PL-x nr. 521/2019, senatorii menționează că

“Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, pe de altă parte.

Harta Romaniei pe regiuni 1919-1940

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor ( stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria ( la Saint German en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia.

Tratatul de la Trianon a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la Patria Mamă, România, ci și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu””

Ce prevede proiectul de lege

În forma adoptată de Senat sunt prevăzute următoarele:

Art. 1 Se declară ziua de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.

Art. 2.1 În scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural – educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon.

Art. 2.2. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic, din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor prevăzute la aliniatul (1)

Art. 3.1 Fondurile destinate organizării acestor evenimente pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetul autorităților și instituțiilor publice

Art. 3.2 Organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale

Articolul Parlamentul a adoptat azi un proiect de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon apare prima dată în Glasul.info.

Urzeala steagurilor – proiect de lege care urmareste interzicearea steagurilor cu caracter etnic

Glasul.info — Thu, 17 Apr 2014 13:29:00 +0000

Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni

Conceput in graba ca un simbol al contestarii autoritatii statului roman national, unitar si indivizibil acest steag secuiesc pare sa fie de fapt la origini o conceptie romaneasca. Uitati-va pe harta de mai sus ce steag este reprezentat grafic in dreptul Valahiei.

Steagul secuiesc este steagul folosit pentru prima data de un contingent de secui aflati in oastea lui Mihai Viteazul in lupta de la Selimbar din anul 1599.

Pe harta de mai sus steagul Valahiei este reprezentat cu aceleasi culori cu cele ale steagului secuiesc si chiar si simbolurile sunt mai degraba specifice romanilor decat maghiarilor, aceleasi simboluri regasindu-se si pe steagurile si insemnele Moldovei dar si pe cele ale Tarii Romanesti ( Valahia ).

Urzeala steagurilor – proiect de lege care urmareste interzicearea steagurilor cu caracter etnic

Chiar daca de curand vicepremierul Dragnea, necromancerul mortilor din Teleorman impreuna cu asasinul cultural al Romaniei, Kelemen Hunor s-au hotarat sa sustina adoptarea legii care va permite arborarea steagurilor judetene pe cladirile institutiilor publice deputatul Bogdan Diaconu le-a luat-o inainte iredentistilor de la UDMR si a depus la Parlamentul Romaniei un proiect de lege prin care se urmareste interzicerea steagurilor cu caracter etnic.

„Am depus la Parlament propunerea legislativă privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic!”, a anuntat Bogdan Diaconu pe pagina sa de Facebook.

Iata textul legii:

Art.1 (1) Este interzisă afișarea publică a steagurilor cu caracter etnic, indiferent de natura lor, pe instituțiile publice ale României, pe unitățile administrativ-teritoriale de orice fel sau cu ocazia evenimentelor și manifestărilor oficiale ale statului român și ale instituțiilor acestuia, precum și pe actele oficiale, pe site-urile instituțiilor publice sau pe orice fel de reprezentare cu caracter oficial.

(2) Este interzisă afișarea și purtarea de către persoanele cu funcții publice de orice fel (aleși locali, funcționari publici, bugetari, parlamentari, europarlamentari, funcționari în aparatul administrativ local sau central) a steagurilor cu caracter etnic, indiferent de împrejurare și circumstanțe, în România sau în afara țării.

Art. 2. (1) Încălcarea art. 1 constituie infracțiune și se pedepsește cu amendă penală de 25.000 de lei.

(2) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către de către personalul special abilitat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în urma autosesizării sau la sesizarea oricărui cetățean român.

(3) Personalul special abilitat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este obligat să dea curs oricărei sesizări publice referitoare la încălcarea art. 1 și să dispună în termen de maxim 30 de zile pedeapsa prevăzută de art.2 (1).

Art. 3. (1) Steagurile cu caracter etnic nu sunt recunoscute ca steaguri ale unităţilor administrativ- teritoriale din România și nu pot fi folosite în nicio situație în această calitate.

(2) Orice steag, însemn sau reprezentare a unităților administrativ-teritoriale din România trebuie să conțină denumirea ”ROMÂNIA” scrisă cu majuscule de dimensiuni cel puțin egale cu denumirea unității administrativ-teritoriale respective.

Iniţiator:

Deputat PSD

Bogdan Diaconu

Surse : http://www.stiripesurse.ro/sambure-de-scandal-in-psd-pe-tema-doleantelor-udmr/

Apud Glasul-Moldovei.blogspot.com

Articolul Urzeala steagurilor – proiect de lege care urmareste interzicearea steagurilor cu caracter etnic apare prima dată în Glasul.info.