18 Mai 1942 Comuna Vânători . Refugiatul Golban Avram, în 18 Mai 1942 a fost bătut până la sânge de jandarmi şi apoi a stat ascuns prin pădure. Vina lui este că a protestat de ce nu i se dă raţia de făină în întregime.

La 18 mai 1942, în comuna Vânători, într-o Românie apăsată de lipsurile războiului și de nedreptățile vremii, refugiatul Golban Avram a devenit una dintre acele figuri anonime ale suferinței românești pe care istoria oficială le amintește prea rar. Nu a ridicat arme, nu a condus revolte și nu a cerut privilegii. A cerut doar ceea ce i se cuvenea: rația întreagă de făină pentru supraviețuire. Pentru acest gest simplu, omenesc și drept, a fost bătut până la sânge de jandarmi și silit apoi să se ascundă prin pădure, ca un fugar în propria țară.

Drama lui Golban Avram reflectă una dintre cele mai grele perioade din istoria poporului român. Anul 1942 găsea România prinsă în vâltoarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Foametea, lipsurile și nesiguranța apăsau greu asupra satelor și orașelor. Mii de români refugiați din teritoriile sfâșiate de ocupații și dictaturi străine trăiau în condiții cumplite, depinzând de ajutoare puține și de bunăvoința autorităților. În acele vremuri tulburi, o bucată de pâine însemna viață.

Golban Avram nu a protestat din răzvrătire, ci din disperarea celui care vede nedreptatea coborând asupra celor lipsiți de apărare. Faptul că un om refugiat, probabil deja alungat de vitregiile istoriei, a fost pedepsit cu brutalitate pentru că a cerut hrana promisă arată cât de adâncă putea deveni ruptura dintre autoritate și suferința poporului. Loviturile primite nu au căzut doar asupra unui singur om, ci asupra demnității tuturor celor umiliți de abuz și nepăsare.

Imaginea acestui român rănit, ascuns prin pădure pentru a scăpa de prigonitori, amintește de vechile pagini de suferință ale neamului nostru. De-a lungul istoriei, românii simpli au fost adesea siliți să îndure foamete, asuprire și violență, dar au continuat să reziste prin credință, răbdare și dorința de dreptate. În astfel de oameni simpli se găsește adevărata coloană vertebrală a națiunii române.

Astăzi, când privim înapoi spre asemenea episoade, avem datoria morală de a nu lăsa uitarea să acopere suferințele celor fără nume din documentele vremii. Istoria nu este alcătuită doar din regi, generali și tratate, ci și din lacrimile refugiaților, din foamea copiilor și din curajul celor care au îndrăznit să spună că nedreptatea nu poate fi acceptată în tăcere.

Povestea lui Golban Avram rămâne un simbol al luptei pentru demnitate umană și dreptate socială. Ea ne amintește că iubirea de neam și de țară nu înseamnă doar mândrie și glorii, ci și respect pentru suferința românilor care au purtat pe umeri greutățile istoriei. Un popor care își uită durerile riscă să își piardă memoria, iar un neam fără memorie devine vulnerabil în fața nedreptăților viitorului.

Articolul 18 Mai 1942 – Comuna Vânători . Refugiatul Golban Avram, în 18 Mai 1942 a fost bătut până la sânge de jandarmi şi apoi a stat ascuns prin pădure apare prima dată în Glasul.info.

În perioada interbelică comuna Cuzdrioara ( acum în județul Cluj) făcea parte din județul Someș, județ interbelic. Județul Someș a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Dej. Județul Someș a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

În lucrarea intitulată “UN MEMORIU DIN 1942 AL ASOCIAŢIEI REFUGIAŢILOR ŞI EXPULZAŢILOR DIN TRANSILVANIA DE NORD – SECŢIA TURDA ÎNAINTAT COMISIEI GERMANO-ITALIENE”, istoricul român Vasile Lechințan relatează încă o pagină dureroasă din istoria atrocităților făcute de unguri împotriva românilor în Ardealul de Nord aflat sub teroarea ocupației horthyste între septembrie 1940 și octombrie 1944.

Pe 25 iunie 1942 în comuna Cuzdrioara din județul Someș (acum în județul Cluj) se petrecea încă un episod abominabil de “curățire etnică” a elementului românesc autohton, băștinaș, și înlocuirea demografică a acestuia cu familii de unguri aduse din Ungaria și colonizate pe pe moșiile românilor.

25 Iunie 1942 – Cum se petrecea colonizarea cu unguri a unei comune din Cluj prin deposedarea de locuințe a românilor

“Comuna Cuzdrioara. Refugiatului Urian Ioan, i-a fost rechiziționată casa, după ce el a fost bătut, așa că a trebuit să stea în grajd. Moldovan Augustin, refugiat din Cuzdrioara, ne informează că familiile lui Mureșan Teodoru lui Drișca și a femeii Duma Victoria, au fost izgonite din case, și în casele lor băgați unguri coloniști veniți din Ungaria. Aceasta s-a făcut în 25 Iunie 1942 de către notar și jandarmi. Tot refugiatul Moldovan Augustin ne informează, că în comuna Cuzdrioara, din 850 familii, numai 50 familii au fost ungurești. Anul acesta însă, autoritățile au mai adus încă 50 familii de ungur din Ungaria și i-au colonizat pe moșiile românilor, iar ca locuințe le-au dat tot în casele românești, restrângând pe români într-o singură cameră.Refugiații Urian Ioan și Bogdan Gavrilă, pentru vina de a fi periculoși Statului Ungar, au fost bătuți de jandarmi, maltratați și închiși.”, scrie istoricul român Vasile Lechințan în documentul / memoriul menționat mai sus

Relatarea de mai sus descrie un episod dureros din perioada ocupației nordului Transilvaniei de către Ungaria hortystă, în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940. Aceasta a avut ca efect declanșarea unor politici de maghiarizare forțată și persecutare a populației românești.Teritoriul era sub administrația maghiară, iar autoritățile horthyste aplicau măsuri represive asupra românilor. Refugiați români și familii locale au fost expulzate sau restrânse forțat, iar coloniști maghiari au fost aduși din Ungaria și instalați în casele lor.

Urian Ioan, un refugiat român, a fost bătut și scos din casă, fiind forțat să locuiască într-un grajd. Familiile Mureșan Teodoru al lui Drișca și Duma Victoria au fost izgonite din locuințe de notarul comunei și jandarmi. În locul lor, familii de coloniști unguri au fost instalate, în cadrul unei acțiuni planificate de recolonizare etnică.

Conform relatării lui Moldovan Augustin, un alt refugiat: din cele 850 de familii din comună, doar 50 erau maghiare inițial, iar în 1942 au fost aduse încă 50 de familii maghiare din Ungaria, românii fiind restrânși în câte o cameră din propriile case, restul fiind ocupat de coloniști.

Acest episod reflectă strategia sistematică de deznaționalizare și dislocare etnică practicată de autoritățile maghiare în perioada 1940–1944 în teritoriile ocupate din Ardealul de Nord, cu scopul de a modifica structura etnică în favoarea populației maghiare. Mărturii ca aceasta au fost adunate după eliberarea teritoriilor în 1944–1945, în cadrul anchetelor istorice și documentărilor făcute de comisii oficiale și de presă românească.

Articolul 25 Iunie 1942 – Cum se petrecea colonizarea cu unguri a unei comune din Cluj prin deposedarea de locuințe a românilor apare prima dată în Glasul.info.

Nici măcar gardurile de-a lungul granițelor nu protejează SUA! A fost arestat un refugiat suspectat că ar fi membru ISIS

Autoritățile din SUA au arestat un presupus membru al Statului Islamic, intrat pe teritoriul Statelor Unite ca refugiat, informeaza agenția de știri din Israel în limba română Anima News.

Arestarea lui Omar Ameen, în vârstă de 45 de ani, intrat pe teritoriul SUA ca refugiat venit din Irak, ridică mai nou uriașe semne de întrebare cu privire la eficiența procedurilor de verificare pentru solicitanții de statut de refugiat, evidențiind astfel existența unor evidente breșe care ar putea afecta deosebit de serios siguranța națională.

La trei luni după ce un judecător din Irak a emis un mandat de arestare pe numele său pentru uciderea unui polițist irakian din orașul Rawa în momentul când membrii ISIS au luat cu asalt orașul în luna iunie a anului 2014, Omar Ameen a fost arestat în orașul american Sacramento, din statul California.

Din informațiile deținute de autoritățile irakiene, Omar Ameen ar face parte din două grupuri jihadiste, fiind unul dintre membrii grupărilor care ar fi ajutat la plasarea unor încărcături explozive prin intermediul unor diverse dispozitive improvizate.

[alert-success]

[/alert-success]

Articolul Nici măcar gardurile de-a lungul granițelor nu protejează SUA! A fost arestat un refugiat suspectat că ar fi membru ISIS apare prima dată în Glasul.info.

Klaus Iohannis, nu eşti Preşedintele meu
şi nu faci parte din destinul României!

Am aşteptat zece luni să văd o faptă naţională a Preşedintelui Klaus Iohannis, am aşteptat să spună poporului român că îl iubeşte, am aşteptat să spună că naţiunea română este mândria lui, am aşteptat să spună românilor că sunt compatrioţii lui dragi!

[tp_product id=”204488436″ feed=”158″]

Articolul KLAUS IOHANNIS, EŞTI PREŞEDINTE SAU REFUGIAT ÎN ROMÂNIA? apare prima dată în Glasul.info.

Iata un incident care nu o sa-l vedeti prezentat de mass media. In apropiere de Kecskemét, o localitate din Ungaria, un “refugiat” a simulat o decapitare in fata unei camere de televiziune. Martorii prezenti au ramas consternati de gestul facut de tanarul “refugiat”, care a simulat pe viu o decapitare aidoma celor facute in filmele de propaganda ale teroristilor fundamentlisti. Incidentul a socat opinia publica dar nu a ajuns sa fie prezentat de mass media, decat la nivel local sau pe retelele de socializare.

Un “refugiat” a simulat o decapitare in fata unei camere de televiziune in Ungaria

Scena s-a desfasurat intr-un decor de cosmar, in jur fiind numai haine si paturi donate “refugiatilor”, pe care acestia le-au abandonat pe strazi, pe campuri, prin parcuri sau chiar prin gari sau alte cladiri de pe teritoriul Ungariei si Austriei. Un reporter maghiar incerca sa transmita de la fata locului un reportaj despre ceea ce au lasat in urma refugiatii, cand in cadru s-a postat un tanar “refugiat” care a simulat o decapitare.

Glasul.info

[tp_product id=”194103922″ feed=”396″]

Articolul Un “refugiat” a simulat o decapitare in fata unei camere de televiziune in Ungaria apare prima dată în Glasul.info.