Când credeam că puține lucruri ne mai pot șoca în ultima vreme, iată că tot din Republica Moldova vine încă un exemplu de batjocorire a istoriei, o adevărată insultă și asalt îndreptate împotriva patrimoniului cultural și istoric românesc. Cetatea Tighina este “restaurată” cu termopane, BCA și teracotă!?

Până și pentru cel mai ignorant profan în ale istoriei, este destul de limpede că astfel de materiale de construcție și de finisaj nu au ce căuta într-un monument istoric, mai cu seamă într-unul de o asemenea importanță istorică și simbolică pentru neamul românesc cum este cetatea de la Tighina.

“Istoricul Sergiu Musteață a publicat pe pagina sa de Facebook niște fotografii în care atrage atenție asupra modului cum este restaurată Cetatea Tighina. Din imagini se poate observa cum în unele părți au apărut teracotă, termopan, dar și țiglă care au foarte puțină legătură cu specificul istoric. Mai mult, pe interiorul fortificației sunt săpate fundamente de beton.”, scrie diez.md

„Pentru toți cei interesați de domeniile conservării, restaurării, reabilitării monumentelor istorice: Cetatea Bender (Tighina) – așa ceva se numește distrugere, mutilare, batjocoră față de moștenirea culturală”,  a scris pe facebook istoricul Sergiu Musteață

Articolul Cum este batjocorit patrimoniul românesc: cetatea Tighina “restaurată” cu termopane, BCA și teracotă apare prima dată în Glasul.info.

Mănăstirea Bogdana din judeţul Suceava va fi restaurata cu fonduri europene

Ansamblul monahal de la Mănăstirea Bogdana format din sediul administrativ al manastirii, clopotnita si biserica „Sfântul Nicolae“ vor fi restaurate cu ajutorul fondurilor europene. Proiectul de restaurare intitulat „Restaurarea, Conservarea Patrimoniului Cultural la Mănăstirea Bogdana“ a fost aprobat, iar lansarea oficiala a acestuia a avut loc joi, 24 augut 2017, printr-o conferinta la care au participat arhimandritul Justin Dragomir, stareţul Mănăstirii Bogdana, părintele Adrian Bogdan Pojoga, manager proiect, Doina Iacoban din partea Regional Consulting Suceava, Nistor Tatar, primarul municipiului Rădăuţi, şi reprezentanţi ai presei locale, potrivit doxologia.ro.

Potrivit parintelui Adrian Bogdan Pojog, valoarea totala a proiectului este de  21.286.342,92 lei, iar perioada de implementare a acestui proiect este de 36 de luni.

Mănăstirea Bogdana din judeţul Suceava va fi restaurata cu fonduri europene

Sediului administrativ (fosta casa parohiala) al manastirii Bogdana din Radauti, judetul Suceava, i se va schimba destinatia in muzeu.

Scopul principal al proiectului este valorificarea patrimoniului cultural, urmarindu-se ca prin reabilitarea Bisericii „Sfântul Nicolae“, a clopotniţei şi sediului administrativ (fosta casă parohială), sa se realizeze transformarea acestui ansamblu monahal intr-un promotor al culturii romanesti.

In incinta ansamblului monahal de la Bogdana din Radauti, judetul Suceava, se afla inmormantati primii cinci domnitori ai principatului Moldovei ( n.r. este vorba de Bogdan I, Laţcu, Petru I, Roman I si Ştefan I).

[alert-success]„Biserica Mănăstirii Bogdana ilustrează din punct de vedere arhitectonic o etapă occidentalizantă cu ecouri ale arhitecturii apusene, ale planului şi spaţiului bazilical. Bogăţia patrimoniului cultural făurit în această mănăstire, astăzi disipat în muzeele laice şi ecleziastice din ţară, merită a fi adus aici unde a fost făurit şi făcut cunoscut generaţiilor care vor urma, şi expus în muzeul ce se va organiza cu această ocazie“, a afirmat parintele Vasile M. Demciuc[/alert-success]

Articolul Mănăstirea Bogdana din judeţul Suceava va fi restaurata cu fonduri europene apare prima dată în Glasul.info.