VICEPREMIERUL SALVINI: “COMUNITATEA ROMÂNĂ, MODEL DE INTEGRARE. STĂNĂȘEL, EXEMPLU DE ADEVĂRATĂ INTEGRARE. SPRIJIN TOTAL PENTRU ACEASTĂ INIȚIATIVĂ”

Roma, 27 martie 2026 – Sală arhiplină, interes mediatic internațional și o mobilizare fără precedent la Camera Deputaților, unde ieri a avut loc conferința de presă organizată de Lega pentru recunoașterea comunității române ca minoritate lingvistică națională.

La eveniment au participat jurnaliști din presa italiană, românească și internațională, parlamentari din mai multe forțe politice, autorități civile și religioase italiene și române, precum și un reprezentant al Ambasadei României în Italia. Evenimentul a fost urmărit de numeroase instituții media din Italia, România și din presa internațională. În centrul inițiativei se află propunerile legislative depuse în Parlamentul Italiei, care vizează modificarea legii nr. 482/1999 pentru a include limba română printre cele protejate oficial de statul italian.

Deschiderea lucrărilor a fost făcută de Claudiu Stănășel, Vicepreședinte al Consiliului Local din Prato și promotor al inițiativei, născut în România și ajuns unul dintre cele mai vizibile exemple de integrare și participare politică în Italia:  “Astăzi nu vorbim doar despre o conferință de presă, ci despre un moment istoric. Vorbim despre cea mai mare comunitate străină din Italia, formată din oameni care muncesc, construiesc, cresc familii și contribuie zilnic la dezvoltarea acestei țări. Vorbim despre peste un milion de oameni pentru care limba română nu este doar un mijloc de comunicare, ci o parte esențială a identității lor. Comunitatea românească reprezintă astăzi a doua forță de muncă din Italia, după cea italiană, și contribuie în mod concret la economia națională, generând aproximativ 2% din PIB-ul Italiei în fiecare an. Limba română este, de asemenea, a doua cea mai vorbită limbă din Italia, după limba italiană. Această inițiativă înseamnă recunoaștere, respect și responsabilitate. Nu divide, ci unește: consolidează un model de integrare bazat pe respectarea regulilor, identitate și participare activă la viața publică.”

În plan legislativ au intervenit inițiatorii proiectelor. Senatoarea Tilde Minasi, prima firmatară a propunerii de lege la Senat, a declarat: “Prin această propunere intervenim asupra legii 482 din 1999 pentru a adapta cadrul normativ la realitatea actuală. Limba română este astăzi cea mai răspândită limbă maternă în rândul cetățenilor străini din Italia, iar această inițiativă recunoaște această evoluție într-un mod coerent și echilibrat.”Deputatul Francesco Bruzzone, primul firmatar al propunerii de lege la Camera Deputaților, a subliniat: “Este necesară o actualizare a legislației privind minoritățile lingvistice pentru a reflecta schimbările sociale și demografice. Comunitatea română este una dintre cele mai integrate din Italia, iar recunoașterea limbii și culturii sale reprezintă un pas firesc.”

Apoi a intervenit Stefan Stănășel, președintele organizației “Coordinamento Nazionale Cittadini Romeni in Italia”: “Pentru comunitatea românească, aceasta este o zi istorică. Este rezultatul unei lupte duse de peste două decenii de generații întregi de români din Italia. Este o luptă dusă de asociații, de voluntari, de familii care au crezut în importanța păstrării limbii și identității lor. Astăzi știm că Guvernul Italiei, reprezentat de vicepremierul Matteo Salvini, va duce la bun sfârșit acest parcurs, garantând recunoașterea istorică a comunității românești din Italia și recunoașterea oficială a contribuției și identității acesteia.”

Intervenția de închidere i-a aparținut Vicepremierului Italiei, Matteo Salvini, care a declarat: “Comunitatea română reprezintă astăzi cea mai mare comunitate străină din Italia și constituie un exemplu concret de integrare pozitivă, bazată pe muncă, familie, antreprenoriat și participare la viața socială a țării noastre. Este comunitatea cea mai reprezentativă, limba cea mai răspândită și, după cea italiană, comunitatea de lucrători și lucrătoare cea mai numeroasă din Italia. Italia și România împărtășesc rădăcini culturale profunde și relații economice tot mai solide. Acesta este un pas important pentru recunoașterea contribuției comunității române la societatea italiană. Această inițiativă legislativă, într-un moment complicat la nivel național și internațional, reprezintă un semnal puternic și pozitiv: un mesaj de libertate de exprimare, de manifestare, de afirmare și de integrare reală. Mă adresez întregii clase politice italiene, atât majorității, cât și opoziției, pentru că sunt convins că întregul Parlament italian poate aproba în unanimitate o lege atât de importantă, care vorbește generațiilor viitoare și transmite un mesaj pozitiv și constructiv. Sunt sigur că ne vom revedea în curând la o nouă conferință de presă pentru a sărbători adoptarea acestei legi. Sunt bucuros că, într-un moment complicat, transmitem peste un milion de oameni – români, italieni, italo-români și româno-italieni – un mesaj clar de prietenie, respect reciproc și prezență.”

Salvini, în concluzie, a evidențiat rolul fundamental al lui Claudiu Stănășel:  “Claudiu Stanasel este un exemplu de adevărată integrare. Sunt mândru să îl susțin și să susțin această propunere de lege și sunt convins că va face o treabă excelentă și la nivel național, susținut de întregul nostru partid.”

Evenimentul marchează un parcurs legislativ care duce la una dintre cele mai importante recunoașteri instituționale pentru comunitatea română din toată diaspora.  

Articolul  ROMA, ZI ISTORICĂ LA CAMERA DEPUTAȚILOR. DE LA INIȚIATIVA LUI STANASEL LA ANGAJAMENTUL GUVERNULUI ITALIAN PENTRU RECUNOAȘTEREA COMUNITĂȚII ROMÂNE CA MINORITATE NAȚIONALĂ apare prima dată în Glasul.info.

Jurământ românesc pe pământ străin la 26 ianuarie 1919, Piața Sena din Roma

La 26 ianuarie 1919, în inima Romei, pe pământ italian, s-a rostit un jurământ care nu aparținea doar unor soldați în uniformă, ci întregului neam românesc. În Piața Sena, soldații Regimentului 3 „Crișan”, parte a Legiunii Voluntarilor Români din Italia, au depus jurământul militar, legându-și definitiv destinul de România Mare, încă în plină zidire.

Acești oameni nu erau mercenari și nici simpli prizonieri eliberați. Erau români smulși din satele și orașele Transilvaniei, Banatului, Bucovinei și Partiumului, siliți să lupte sub steag străin, dar care nu și-au pierdut nici limba, nici credința, nici conștiința națională. În lagărele Italiei, în ani de privațiuni și suferință, s-a născut în ei o voință de fier: aceea de a lupta pentru propria patrie.

Ceremonia din 26 ianuarie 1919 a avut o încărcătură simbolică profundă. Sub drapelul tricolor, binecuvântați de preot și încadrați în rânduri drepte, soldații Regimentului „Crișan” au jurat credință României Mari. Roma, cetatea eternă, devenea martora unei renașteri naționale: români care, după secole de dominație străină, își afirmau dreptul la unitate, libertate și demnitate.

Legiunea Voluntarilor Români din Italia a fost mai mult decât o unitate militară. A fost expresia maturizării politice și naționale a românilor din Imperiul Austro-Ungar, dovada că idealul unirii nu era doar un deziderat diplomatic, ci o voință colectivă susținută cu armele în mână. Regimentele „Horea”, „Cloșca” și „Crișan” purtau nume-simbol, legate de răscoala și jertfa moților, amintind că lupta pentru dreptate și libertate are rădăcini adânci în istoria noastră.

Jurământul depus la Roma a fost, în fapt, un legământ cu viitorul. Acești soldați aveau să se întoarcă în țară, să fie încorporați în Armata Regală Română și să participe la apărarea Marii Uniri în anii grei 1918–1920. Drumul lor de la prizonierat la oaste națională este una dintre cele mai curate și mai impresionante pagini ale istoriei militare românești.

Astăzi, 26 ianuarie 1919 rămâne un reper al demnității românești în afara granițelor. Este dovada că România s-a făurit nu doar la Alba Iulia, ci și în lagărele prizonierilor, pe fronturi străine și în piețe străvechi, unde români cu suflet mare au jurat să fie, mai presus de orice, slujitori ai neamului lor.

Articolul 26 ianuarie 1919 – Soldații români voluntari din Regimentul 3 „Crișan” depuneau jurământul militar de pe 26 ianuarie 1919 în Piața Sena din Roma apare prima dată în Glasul.info.

Cel mai nou partid de pe scena politică, Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) și-a lansat duminică (n.r. 19 ianuarie 2020) filiala din Spania. În cadrul evenimentului de la Madrid, George Simion, fost candidat la europarlamentare și lider al Alianței, i-a invitat pe românii din diaspora să se întoarcă acasă și să candideze la alegerile locale și parlamentare de anul acesta.

„Astăzi vin să vă urez succes la început de drum pentru A.U.R. Spania și să vă spun că voi fi alături de voi până la capăt, oricât de lung ar fi drumul ca să facem dreptate. Despre asta este Alianța pentru Unirea Românilor: despre dreptatea pe care trebuie să o facem pentru noi, românii, și pentru România. Pentru ca fiecare român să fie mândru de poporul său și de țara sa de origine, nu doar atunci când vine cineva din exterior să ne spună că avem o țară frumoasă, pentru care merită să luptăm. Românii din diaspora sunt o resursă de AUR pentru România și poate fi valorificată dacă veniți acasă, candidați și aplicați ce ați învățat și ați observat mai util din străinătate”, a declarat George Simion, lider al Alianței pentru Unirea Românilor.

Duminica viitoare, pe 26 ianuarie, va fi lansată filiala A.U.R. Roma. Totodată, filiale județene vor fi lansate în Cluj, Maramureș, Vrancea și Iași, în marja zilei de 24 ianuarie, Ziua Principatelor Române, pe care A.U.R. o va marca la Iași.

Articolul Alianța pentru Unirea Românilor își lansează filiale în Spania, Italia și în 4 județe în România apare prima dată în Glasul.info.

Pe 12 mai 113 a fost inaugurata la Roma, in forumul nou construit, „Columna lui Traian”, opera atribuita lui Apollodor din Damasc. Cele 124 de episoade care ilustreaza razboaiele daco–romane, comemoreaza victoria Imperiului Roman asupra Daciei. 

Terminata in 113, columna are exteriorul prevazut cu un faimos basorelief sculptat, in forma de spirala, care reproduce artistic sub o forma epica razboaiele dintre romani si daci purtate de Traian pentru cucerirea Daciei.O adevarata cronica a eroismului dacic si roman a fost eternizata pe fusul Columnei lui Traian din Roma.

Pe 12 mai 113 a fost inaugurata in forumul roman Columna lui Traian

Columna are o inaltime de aproximativ 30 de metri si conține 18 blocuri masive de marmura de Carrara, fiecare cantarind 40 de tone.

In anul 1536, soclul Columnei a fost eliberat din ruinele forului lui Traian din ordinul Papei Paul al III-lea. Marele arhitect Fontana s-a ocupat de restaurarea lui, incepand cu 1558. In 1589-1590, in locul statuii lui Traian, aflata initial in varful columnei, dar dispăruta inca din antichitate, a fost asezata o statuie a Sfântului Petru.
[one_half]

Basmele imparatilor daci – G. Ionescu-Nica

[/one_half]

In perioada cat a fost director al Scolii Romane din Roma istoricul Emil Panaitescu a adresat numeroase memorii Academiei Romane, Ministerului Instructiuni Publice, Ministerului de Finanțe si Parlamentului pentru a realiza o copie a Columnei care sa fie expusa in Romania.

Eforturile sale au fost încununate de succes in 1939 cand statul roman a comandat copia, aceasta fiind terminata in 1943. Copia a fost executata din ciment alb armat, amestecat cu praf de marmura, si respecta proporțiile monumentului.

Din cauza razboiului mulajele au fost depozitate in diverse locuri locuri in Roma (Muzeul Lateran, Forul lui Traian, Palatul Expozițiilor) si doar in 1967 au fost aduse in Romania. Din 1972 copia la scara naturala a bazei Columnei lui Traian si copii ale scenelor reprezentate pe acest monument sunt expuse intr-o sala a Muzeului Național de Istorie a României.

Articolul Pe 12 mai 113 a fost inaugurată în forumul roman Columna lui Traian apare prima dată în Glasul.info.