<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>român Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/roman/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/roman/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Fri, 08 May 2020 16:42:21 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>român Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/roman/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Un funcționar public român din regiunea Cernăuți a fost demis pentru că deținea și cetățenia română</title>
		<link>https://glasul.info/2019/03/01/un-functionar-public-roman-din-regiunea-cernauti-a-fost-demis-pentru-ca-detinea-si-cetatenia-romana/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/03/01/un-functionar-public-roman-din-regiunea-cernauti-a-fost-demis-pentru-ca-detinea-si-cetatenia-romana/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 01 Mar 2019 21:22:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[Cernauti]]></category>
		<category><![CDATA[CETATENIA ROMANA]]></category>
		<category><![CDATA[demis]]></category>
		<category><![CDATA[funcționar public]]></category>
		<category><![CDATA[regiunea Cernauti]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=96854</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Potrivit agenției Rador, autoritățile ucrainene l-au demis din funcție pe funcționarul public român care activa în cadrul Administraţiei Raionale de Stat Storojineţ din regiunea Cernăuți, după ce au descoperit că acesta deținea și cetățenia română. Funcționarul public român, şef al unui departament raional în domeniul protecţiei copilului, a fost descoperit că deține pașaport românesc la...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/03/01/un-functionar-public-roman-din-regiunea-cernauti-a-fost-demis-pentru-ca-detinea-si-cetatenia-romana/">Un funcționar public român din regiunea Cernăuți a fost demis pentru că deținea și cetățenia română</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Potrivit agenției Rador, autoritățile ucrainene l-au demis din funcție pe funcționarul public român care activa în cadrul  Administraţiei Raionale de Stat Storojineţ din regiunea Cernăuți, după ce au descoperit că acesta deținea și cetățenia română. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Funcționarul public român, şef al unui departament raional în domeniul protecţiei copilului, a fost descoperit că deține pașaport românesc la un punct de trecere a frontierei ucrainene.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> Astfel, autoritățile ucrainene au aflat că deține și cetățenia română, iar în urma unei solicitări a departamentului regional Cernăuţi al Serviciului de Securitate al Ucrainei au decis demiterea sa din funcție, prevalându-se de legislația din Ucraina care face referire la statutul funcționarilor publici, acolo unde este prevăzut faptul că persoanele care au calitatea de funcționari publici nu pot deține și cetățenia altui stat.</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/03/01/un-functionar-public-roman-din-regiunea-cernauti-a-fost-demis-pentru-ca-detinea-si-cetatenia-romana/">Un funcționar public român din regiunea Cernăuți a fost demis pentru că deținea și cetățenia română</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/03/01/un-functionar-public-roman-din-regiunea-cernauti-a-fost-demis-pentru-ca-detinea-si-cetatenia-romana/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>După ce ți-o taie, vin apoi și-ți spun că&#8230; &#8220;luptă&#8221; pentru ea! Pensia românilor este iarăși țintă politică</title>
		<link>https://glasul.info/2018/06/12/dupa-ce-ti-o-taie-vin-apoi-si-ti-spun-ca-lupta-pentru-ea-pensia-romanilor-este-iarasi-tinta-politica/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/06/12/dupa-ce-ti-o-taie-vin-apoi-si-ti-spun-ca-lupta-pentru-ea-pensia-romanilor-este-iarasi-tinta-politica/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 12 Jun 2018 13:34:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[LUPTA]]></category>
		<category><![CDATA[Pensia românilor]]></category>
		<category><![CDATA[PNL]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<category><![CDATA[ți-o taie]]></category>
		<category><![CDATA[țintă politică]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=78002</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>După ce ți-o taie, vin apoi și-ți spun că&#8230; &#8220;luptă&#8221; pentru ea! Pensia românilor este iarăși țintă politică Politicienii din România se bazează pe memoria scurtă a electoratului și mai ales pe firea neranchiunoasă pentru foarte mult timp a românului, iar uneori încearcă să-și piardă urma printr-o puzderie de migrări și traseisme de la un...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/06/12/dupa-ce-ti-o-taie-vin-apoi-si-ti-spun-ca-lupta-pentru-ea-pensia-romanilor-este-iarasi-tinta-politica/">După ce ți-o taie, vin apoi și-ți spun că&#8230; &#8220;luptă&#8221; pentru ea! Pensia românilor este iarăși țintă politică</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">După ce ți-o taie, vin apoi și-ți spun că&#8230; &#8220;luptă&#8221; pentru ea! Pensia românilor este iarăși țintă politică </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Politicienii din România se bazează pe memoria scurtă a electoratului și mai ales pe firea neranchiunoasă pentru foarte mult timp a românului, iar uneori încearcă să-și piardă urma printr-o puzderie de migrări și traseisme de la un partid la altul, până amețesc măcar o anumită parte a potențialilor viitori alegători. </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Aflăm de pildă că la Roman, liberalii se dedică politicilor &#8230; sociale! Păi naiba să vă mai înțeleagă! PSD-ul se declară partid de stânga dar este singurul partid din România care a inițiat si aplicat în ultima vreme niște măsuri cu adevărat de dreapta, iar ăștia care-și spun &#8220;de dreapta&#8221;, se urcă prin copaci să găsească liberalismul, căci de o bucată bună vreme par prin politicile lor mai roșii și mai radicali spre stânga decât până și cei mai înverșunați bolșevici de la începutul secolului trecut.</span></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style1">
<h4><span style="font-size: 14pt;"> &#8220;La Roman PNL s-a dat cu pensionarii,asistații sociali știrbi care stau în calea fericirii tinerilor frumoși şi liberi&#8221;, scrie Cristi Nemțeanu pe facebook </span></h4>
</div>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Aaa, și mai este și reclama aceea tâmpită a lui Guran, legată tot de pensii: după ce a scris toate mizeriile pe care le-a scris de-a lungul timpului, acum vine el să ne &#8220;apere&#8221; pensiile. Curat murdar! Ăia care au dat bani pentru reclamă cred că nici nu înțeleg că atâta timp cât e promovată de Guran aia e considerată de mulți antireclamă! Păi dacă avertizarea sa este la fel de exactă ca aceea din aplicația pentru cutremure, atunci ne putem face griji cu adevărat în legătură cu pensiile noastre.</span></h4>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/06/12/dupa-ce-ti-o-taie-vin-apoi-si-ti-spun-ca-lupta-pentru-ea-pensia-romanilor-este-iarasi-tinta-politica/">După ce ți-o taie, vin apoi și-ți spun că&#8230; &#8220;luptă&#8221; pentru ea! Pensia românilor este iarăși țintă politică</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/06/12/dupa-ce-ti-o-taie-vin-apoi-si-ti-spun-ca-lupta-pentru-ea-pensia-romanilor-este-iarasi-tinta-politica/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Daune morale uriase cerute unui român de catre un membru al CNCD</title>
		<link>https://glasul.info/2017/11/22/daune-morale-uriase-cerute-unui-roman-catre-membru-cncd/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/11/22/daune-morale-uriase-cerute-unui-roman-catre-membru-cncd/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 22 Nov 2017 11:35:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[CNCD]]></category>
		<category><![CDATA[Birsan Cosmin Razvan]]></category>
		<category><![CDATA[cerute]]></category>
		<category><![CDATA[Daune morale uriase]]></category>
		<category><![CDATA[Istvan Haller]]></category>
		<category><![CDATA[membru al CNCD]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=32080</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Daune morale uriase cerute unui român de catre un membru al CNCD Un român s-a trezit in conflict deschis cu unul dintre membrii Colegiului director din Cadrul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), dupa ce a trimis pe adresa institutiei un email in care-si arata dezaprobarea fata de actiunile si activitatea CNCD. Avand calitate de reclamat...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/11/22/daune-morale-uriase-cerute-unui-roman-catre-membru-cncd/">Daune morale uriase cerute unui român de catre un membru al CNCD</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Daune morale uriase cerute unui român de catre un membru al CNCD </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Un român s-a trezit in conflict deschis cu unul dintre membrii Colegiului director din Cadrul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), dupa ce a trimis pe adresa institutiei un email in care-si arata dezaprobarea fata de actiunile si activitatea CNCD. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Avand calitate de reclamat in mai multe dosare aflate in curs de solutionare la CNCD, Birsan Cosmin Razvan, un român din judetul Vrancea, a fost citat la sediul institutiei dupa o asa zisa reclamatie venita din partea unui cetatean minoritar, plina de greseli gramaticale si ortografice, pe care orice alta institutie serioasa a statului in mod normal nu credem ca ar fi luat-o macar in considerare. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Indignat de citarea sa la sediul CNCD, dupa ce reprezentantii institutiei luasera in considerare o reclamatie care parea a fi conceputa in bataie de joc, si din care ar fi reiesit culmea, ca reclamatul Birsan Cosmin Razvan ar fi fost cetatean al Republicii Moldova, nicidecum al României, acesta a trimis pe adresa de email a institutiei urmatorul mesaj: &#8220;nu sunteti in Ungaria, leprelor!&#8221;</span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Dauna morale uriase cerute unui român de catre un membru al CNCD</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Iata cum suna actiunea prin care Istvan Haller, membru al Colegiului director din Cadrul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), a formulat-o impotriva cetateanului Birsan Cosmin Razvan:</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">[legend title=&#8221;Actiune CNCD&#8221; style=&#8221;1&#8243;]Subsemnatul Haller Istvan, domiciliat in Targu Mures, (&#8230;), in temeiul art. 30 din Codul de procedura civila, art. 1381 din Codul civil, art. 27 alin 1 din O.G. nr 137/2000 si art. 6 alin. 1  din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale il chem in judecata pe Birsan Cosmin Razvan, domiciliat in (&#8230;), judetul Vrancea, pentru ca prin hotararea ce o veti pronunta sa binevoiti a dispune:</span></p>
<ol>
<li><span style="font-size: 14pt;">Constatarea existentei faptei de discriminare prin adresa trimisa prin e-mail de parat catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, prin care se afirma: <em>&#8220;nu sunteti in Ungaria, leprelor!&#8221;</em></span></li>
<li><span style="font-size: 14pt;">Pe cale de consecinta, sa obligati paratul la plata daunelor morale in cuantum de 500.000 de lei</span></li>
<li><span style="font-size: 14pt;">Plata dobanzii legale de la data introducerii actiunii pana la data platii efective.</span></li>
</ol>
<p><span style="font-size: 14pt;">Fara cheltuieli de judecata</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru conform art. 27 alin. 1 din O.G. n3. 137/2000. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Cu citarea obligatorie a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii conform art. 27 alin. 3 din O.G. nr. 137/2000.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">MOTIVELE ACTIUNII</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Sunt membru al Colegiului director din Cadrul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) din anul 2007, exercitand al treilea mandat din anul 2017. Paratul, avand calitate de reclamat in mai multe dosare aflate in curs de solutionare, a fost citat in conformitate cu prevederile legale, la adresa indicata de un petent, la sediul CNCD. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Deranjat de citare (care este obligatorie in conformitate cu prevederile legale), la data de  24.10.2017, orele 15.51, a trimis un e-mail de la adresa (&#8230;) la CNCD, adresa de e-mail support@cncd.org.ro, cu urmatorul text (textul original este fara diacritice si cu greseli ortografice, corectate).[/legend]</span></p>
<p><div class="message_box announce"><p><span style="font-size: 14pt;">&#8220;Mi-am făcut calculele ca să îi plătesc domnului secretar de stat, István Haller prejudiciul moral in valoare de 500.000RON (110.000 de euro). Dacă nu cheltui nici un ban din salariu, nu mănânc, nu mă îmbrac, nu beau, nu fumez, în vreo 30 de ani pot să îi fac plata! Mulțumit?&#8221;, a scris</span> <span style="font-size: 14pt;">Birsan Cosmin Razvan pe Facebook</span></p></div></p>
<p>[poll id=&#8221;12&#8243;]</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Glasul.info</span></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/11/22/daune-morale-uriase-cerute-unui-roman-catre-membru-cncd/">Daune morale uriase cerute unui român de catre un membru al CNCD</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/11/22/daune-morale-uriase-cerute-unui-roman-catre-membru-cncd/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Initiativa romaneasca la Belgrad: un român a cerut ca pe piatra comemorativa a Bătăliei de la Belgrad din 1456 din parcul Kalemegdan din Belgrad sa apara si o inscriptie in limba română</title>
		<link>https://glasul.info/2017/11/15/initiativa-romaneasca-belgrad-roman-cerut-piatra-comemorativa-bataliei-belgrad-1456-parcul-kalemegdan-belgrad-apara-inscriptie-limba-romana/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/11/15/initiativa-romaneasca-belgrad-roman-cerut-piatra-comemorativa-bataliei-belgrad-1456-parcul-kalemegdan-belgrad-apara-inscriptie-limba-romana/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 15 Nov 2017 16:23:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Serbia]]></category>
		<category><![CDATA[1456]]></category>
		<category><![CDATA[Bătălia de la Belgrad]]></category>
		<category><![CDATA[Belgrad]]></category>
		<category><![CDATA[Initiativa romaneasca]]></category>
		<category><![CDATA[inscriptie in limba română]]></category>
		<category><![CDATA[parcul Kalemegdan]]></category>
		<category><![CDATA[Piatra comemorativa]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=31966</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Initiativa romaneasca la Belgrad: un roman a cerut ca pe piatra comemorativa a Bătăliei de la Belgrad din 1456 din parcul Kalemegdan din Belgrad sa apara si o inscriptie in limba română  La initiativa unui român din Serbia, Alexandru Bălan, autoritatile din Belgrad au raspuns pozitiv la propunerea de amplasare si a unui mesaj in limba română...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/11/15/initiativa-romaneasca-belgrad-roman-cerut-piatra-comemorativa-bataliei-belgrad-1456-parcul-kalemegdan-belgrad-apara-inscriptie-limba-romana/">Initiativa romaneasca la Belgrad: un român a cerut ca pe piatra comemorativa a Bătăliei de la Belgrad din 1456 din parcul Kalemegdan din Belgrad sa apara si o inscriptie in limba română</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Initiativa romaneasca la Belgrad: un roman a cerut ca pe piatra comemorativa a Bătăliei de la Belgrad din 1456 din parcul Kalemegdan din Belgrad sa apara si o inscriptie in limba română </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">La initiativa unui român din Serbia, Alexandru Bălan, autoritatile din Belgrad au raspuns pozitiv la propunerea de amplasare si a unui mesaj in limba română pe piatra comemorativa a Bătăliei de la Belgrad din 1456 din parcul Kalemegdan din Belgrad. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Potrivit lui Alexandru Bălan, care locuieste de ani buni in Belgrad, dar care nu si-a uitat niciodata nici radacinile din satul Coștei, la initiativa sa a fost sesizata ambasada Romaniei la Belgrad, pentru ca pe piatra comemorativa amplasata in parcul Kalemegdan unde exista o inscriptie referitoare la victoria ostirilor crestine aflate sub comanda lui Iancu de Hunedoara impotriva turcilor din timpul bataliei denumite Asediul Belgradului din anul 1456, sa apara si o inscriptie in limba română.</span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Initiativa romaneasca la Belgrad: un român a cerut ca pe piatra comemorativa a Bătăliei de la Belgrad din 1456 din parcul Kalemegdan din Belgrad sa apara si o inscriptie in limba română</span></h2>
<p><div class="message_box success"><p><span style="font-size: 14pt;">&#8220;La inițiativa mea a fost sesizata ambasada Romaniei la Belgrad pentru ca la monumentul lui Iancu de Hunedoara la Kalemegdan Belgrad sa fie pusa placuta in limba româna unde sa scrie adevarul despre originea lui româneasca. In momentul de fata acolo scrie ca ar fi fost ungur sau sarb. Autoritatile belgradene sunt de acord si avizul pozitiv va fi emis in curand.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Na moju inicijativu ambasada Rumunije u Beogradu je pokrenula postupak kod beogradskih vlasti da se na spomeniku Iancu de Hunedoara tojest Janka Sibinjanina na Kalemegdanu stavi ploca na rumunskom na kome ce pisati istina o njegovom rumunskom poreklu.&#8221;, a scris Alexandru Bălan pe contul sau de Facebook</span></p></div></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Glasul.info</span></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/11/15/initiativa-romaneasca-belgrad-roman-cerut-piatra-comemorativa-bataliei-belgrad-1456-parcul-kalemegdan-belgrad-apara-inscriptie-limba-romana/">Initiativa romaneasca la Belgrad: un român a cerut ca pe piatra comemorativa a Bătăliei de la Belgrad din 1456 din parcul Kalemegdan din Belgrad sa apara si o inscriptie in limba română</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/11/15/initiativa-romaneasca-belgrad-roman-cerut-piatra-comemorativa-bataliei-belgrad-1456-parcul-kalemegdan-belgrad-apara-inscriptie-limba-romana/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Primarul orasului Tg. Neamt si cel al municipiului Roman sustin initiativa IMPREUNĂ PENTRU AUTOSTRADA A8</title>
		<link>https://glasul.info/2017/08/30/primarul-orasului-neamt-municipiului-roman-sustin-initiativa-impreuna-autostrada-a8/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/08/30/primarul-orasului-neamt-municipiului-roman-sustin-initiativa-impreuna-autostrada-a8/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 30 Aug 2017 13:16:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[IMPREUNĂ PENTRU AUTOSTRADA A8]]></category>
		<category><![CDATA[initiativa]]></category>
		<category><![CDATA[municipiul]]></category>
		<category><![CDATA[municipiul Roman]]></category>
		<category><![CDATA[orasul]]></category>
		<category><![CDATA[PRIMARUL]]></category>
		<category><![CDATA[Primarul orasului]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<category><![CDATA[sustin]]></category>
		<category><![CDATA[sustin initiativa]]></category>
		<category><![CDATA[Tg. Neamt]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=29750</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Primarul orasului Tg. Neamt si cel al municipiului Roman sustin initiativa &#8220;IMPREUNĂ PENTRU AUTOSTRADA A8&#8221; Un grup de initiativa civica a organizat sub sloganul &#8220;IMPREUNĂ PENTRU AUTOSTRADA A8&#8221; mai multi membri ai societatii civile intr-o incercare de a convinge autoritatile din Romania de necesitatea construirii unei autostrazi care sa lege Moldova de Transilvania. Acelasi grup...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/08/30/primarul-orasului-neamt-municipiului-roman-sustin-initiativa-impreuna-autostrada-a8/">Primarul orasului Tg. Neamt si cel al municipiului Roman sustin initiativa IMPREUNĂ PENTRU AUTOSTRADA A8</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Primarul orasului Tg. Neamt si cel al municipiului Roman sustin initiativa &#8220;IMPREUNĂ PENTRU AUTOSTRADA A8&#8221;</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Un grup de initiativa civica a organizat sub sloganul &#8220;</span><strong>IMPREUNĂ PENTRU AUTOSTRADA A8</strong><span style="font-size: 14pt;">&#8221; mai multi membri ai societatii civile intr-o incercare de a convinge autoritatile din Romania de necesitatea construirii unei autostrazi care sa lege Moldova de Transilvania. Acelasi grup a initiat si o petitie intitulata <a href="https://www.petitieonline.com/susinem_autostrada_moldova_-_transilvania_a8#form">&#8220;</a></span><a href="https://www.petitieonline.com/susinem_autostrada_moldova_-_transilvania_a8#form">SUSŢINEM AUTOSTRADA MOLDOVA &#8211; TRANSILVANIA A8&#8243;.</a></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">&#8220;Astăzi, la peste 150 de ani de la Unirea Principatelor și în pragul Centenarului Marii Uniri, <strong>Moldova</strong> este în continuare cea mai <strong>dezavantajată</strong> din punct de vedere economic. Într-o situație similară se află și județul Harghita, un județ izolat economic. Demararea rapida, chiar in anul Centenarului, a <strong>autostrăzii Ungheni – Iași – Tg. Mureș</strong>, este imperativ necesara pentru județele Iași, Neamț, Harghita și Mureș, dar și pentru județele apropiate, Suceava, Botoșani, Vaslui și Bacău, cat și pentru perspectiva europeana a Basarabiei.&#8221;, se arata in textul petitiei.</span></p>
<p>[info]<a href="https://l.profitshare.ro/l/3809023"><strong>Avem cea mai bună energie pentru tine.Alege pachete de energie 100% verde cu beneficii incluse</strong></a>[/info]</p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Primarul orasului Tg. Neamt si cel al municipiului Roman sustin initiativa &#8220;IMPREUNĂ PENTRU AUTOSTRADA A8&#8221;</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Demersul acestui grup de initativa civica a primit sprijin nu doar din partea cetatenilor simpli ci si din partea unor politicieni locali:</span></p>
<p><div class="message_box success"><p>&#8220;ÎMPREUNĂ PENTRU AUTOSTRADA UNGHENI-IASI-TGMURES!<br />
Primarul orașului Tg. Neamț și cel al municipiului Roman susțin inițiativa noastră prin care dorim sensibilizarea opiniei publice și a clasei politice în ceea ce privește finanțarea urgentă de la bugetul de stat și din alte surse a &#8220;Autostrazii Centenarului.&#8221;<br />
8-9 si 10 septembrie -caravana pe traseul Iasi-Tg.Mures.&#8221;, a postat pe contul sau de Facebook <span class="fwn fcg"><span class="fcg"><span class="fwb">Ionel Apostol, unul dintre initiatorii acestei actiuni</span></span></span></p></div></p>
<p><figure id="attachment_29752" aria-describedby="caption-attachment-29752" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-full wp-image-29752" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2017/08/IMPREUNA-PENTRU-AUTOSTRADA-.jpg" alt="Primarul orasului Tg. Neamt si cel al municipiului Roman sustin initiativa &quot;IMPREUNĂ PENTRU AUTOSTRADA A8&quot;, Foto: facebook.com/ionel.apostol" width="730" height="430" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2017/08/IMPREUNA-PENTRU-AUTOSTRADA-.jpg 730w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2017/08/IMPREUNA-PENTRU-AUTOSTRADA--300x177.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2017/08/IMPREUNA-PENTRU-AUTOSTRADA--640x377.jpg 640w" sizes="(max-width: 730px) 100vw, 730px" /><figcaption id="caption-attachment-29752" class="wp-caption-text">Primarul orasului Tg. Neamt si cel al municipiului Roman sustin initiativa &#8220;IMPREUNĂ PENTRU AUTOSTRADA A8&#8221;, Foto: facebook.com/ionel.apostol</figcaption></figure></p>
<p>[quote style=&#8221;4&#8243; author=&#8221;Catalin Urtoi&#8221;]&#8221;Societatea civila simte ca aceasta autostrada inseamna dezvoltare pentru regiunea Moldova. Asta inseamna viziune. Politicienii nostri ar trebui sa raspunda pozitiv acestui demers,daca au pic de bun simt economic si respect pentru cetatenii care i-au votat!Din pacate,asa cum am constatat in aceste zile de cand acest grup de initiativa strabate Moldova in lung si in lat pentru semnaturile de adeziune la acest eveniment, unii politicieni care conduc diverse institutii administrative nu vad cu ochi buni acest demers si se gandesc doar la imaginea lor politica!&#8221;[/quote]</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Sursa: Glasul.info</span></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/08/30/primarul-orasului-neamt-municipiului-roman-sustin-initiativa-impreuna-autostrada-a8/">Primarul orasului Tg. Neamt si cel al municipiului Roman sustin initiativa IMPREUNĂ PENTRU AUTOSTRADA A8</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/08/30/primarul-orasului-neamt-municipiului-roman-sustin-initiativa-impreuna-autostrada-a8/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>De ce un român ar trebui să nu mai salute NICIODATĂ cu Servus</title>
		<link>https://glasul.info/2016/06/26/de-ce-un-roman-ar-trebui-sa-nu-mai-salute-niciodata-cu-servus/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/06/26/de-ce-un-roman-ar-trebui-sa-nu-mai-salute-niciodata-cu-servus/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 26 Jun 2016 09:13:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Transilvania]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<category><![CDATA[Ardeal]]></category>
		<category><![CDATA[Forster Bovill]]></category>
		<category><![CDATA[Hungary and the Hungarians]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<category><![CDATA[să nu mai salute]]></category>
		<category><![CDATA[salut]]></category>
		<category><![CDATA[sclav]]></category>
		<category><![CDATA[servitor]]></category>
		<category><![CDATA[Servus]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=20902</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8220;Servus&#8221;, așa zisa formă &#8220;politicoasă de salut&#8221;, deși provine din latinescul servus, care înseamnă &#8220;servitor&#8221;, a ajuns în Transilvania prin limba germană, fiind utilizată în țările germanofone într-o perioadă în care nobilimea europeană era foarte puternic influențată de ideile umanismului, punându-se accent pe reînvierea limbilor antice precum latina sau greaca. Cuvântul &#8220;servus&#8221;, utilizat astăzi ca...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/26/de-ce-un-roman-ar-trebui-sa-nu-mai-salute-niciodata-cu-servus/">De ce un român ar trebui să nu mai salute NICIODATĂ cu Servus</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">&#8220;Servus&#8221;, așa zisa formă &#8220;politicoasă de salut&#8221;, deși provine din latinescul <em>servus,</em> care înseamnă &#8220;servitor&#8221;, a ajuns în Transilvania prin limba germană, fiind utilizată în țările germanofone într-o perioadă în care nobilimea europeană era foarte puternic influențată de ideile umanismului, punându-se accent pe reînvierea limbilor antice precum latina sau greaca.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Cuvântul &#8220;servus&#8221;, utilizat astăzi ca formă de salut în Transilvania,&nbsp;&nbsp;este o elipsă a expresiei latinești <i>ego sum servus tuus</i> (în traducere <i>ad litteram</i> „eu sunt servitorul tău”). La originile sale, salutul acesta era folosit numai între barbați și el era adresat <strong>NUMAI&nbsp;</strong>dinspre inferior către superior(stăpân).</span></h4>
<p><div class="one_half"></p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=9a6f02fef&amp;redirect_to=https%253A//www.libris.ro/expansiunea-maghiara-in-transilvania-alexandru-CDS978-606-537-443-0--p11006712.html" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img decoding="async" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1012/F2/11006712.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br />
Expansiunea maghiara in Transilvania &#8211; Alexandru Madgearu</a></center></div>
<p></div></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">De ce un român ar trebui să nu mai salute NICIODATĂ cu Servus</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Iată de ce un roman care înțelege cu adevărat sensul ascuns și meschin al acestui &#8220;salut&#8221; nu ar trebui să mai salute NICIODATA cu &#8220;servus&#8221;! Slugile aflate în cautare de stăpân, care se complac în situația de a se umili, fie ca acel stăpân este Ungaria sau Austria, o pot face în continuare.</span></p>
<blockquote class="gk-quote" data-style="style3"><p><div class="message_box announce"><p></p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">&#8220;Valahii, pe de altă parte, chiar dacă din punct de vedere numeric reprezentau o forță, nu erau priviți în nici un sens ca fiind &#8220;o națiune politică&#8221;, ci doar ca pe o națiune de supuși.</span><span style="font-size: 14pt;">(..)</span></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">În vremurile de odinioară ei trebuie sa fi fost servitori buni (n.r. țăranii români din Transilvania), pentru că atunci când domnul Paget a călătorit prin Transilvania a întâlnit o contesă care se lamenta de schimbarea vremurilor.</span></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Țăranii, și valahii în particular, nu mai erau la fel de respectuoși pe cât obișnuau să fie.<strong><span style="color: #ff0000;"> În vremurile bune de odinioară ea iși amintește cum pășea către biserică pe spatele țăranilor, care îngenuncheau jos în noroi pentru a-i permite ei să pășeasca peste ei fără a-și murdări pantofii.</span></strong>&#8220;, fragmente din <strong>&#8220;Hungary and the Hungarians&#8221;</strong> de Forster Bovill, carte aparuta&nbsp;in 1908</span></h4>
<p></p></div></p></blockquote>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Slugi am fost destul, e vremea ca românii să ridice capul sus și să-și arate demnitatea. Ori câtă vreme vom continua să tolerăm excesele de slugărnicie și să ne compromitem în astfel de situații, sunt slabe speranțe să ne recăpătăm cu adevărat demnitatea de a fi români.&nbsp;</span></h4>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/06/26/de-ce-un-roman-ar-trebui-sa-nu-mai-salute-niciodata-cu-servus/">De ce un român ar trebui să nu mai salute NICIODATĂ cu Servus</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/06/26/de-ce-un-roman-ar-trebui-sa-nu-mai-salute-niciodata-cu-servus/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum sa devii roman in 24 de pasi, sau cum isi mai denigreaza unii jurnalisti cate un pic tara</title>
		<link>https://glasul.info/2015/05/28/cum-sa-devii-roman-in-24-de-pasi-sau-cum-isi-mai-denigreaza-unii-jurnalisti-cate-un-pic-tara/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/05/28/cum-sa-devii-roman-in-24-de-pasi-sau-cum-isi-mai-denigreaza-unii-jurnalisti-cate-un-pic-tara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 May 2015 10:25:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[24 de pasi]]></category>
		<category><![CDATA[Cum sa devii roman]]></category>
		<category><![CDATA[Cum sa devii roman in 24 de pasi]]></category>
		<category><![CDATA[denigreaza]]></category>
		<category><![CDATA[Jurnalisti]]></category>
		<category><![CDATA[Paula Veselovschi]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<category><![CDATA[sau cum isi mai denigreaza unii jurnalisti cate un pic tara]]></category>
		<category><![CDATA[TARA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=7085</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Jurnalista Paula Veselovschi a publicat pe un portal turistic un pachet de 24 de sfaturi sau de pasi pe care ar trebui sa ii aiba in vedere strainii care doresc sa se simta romani cu adevarat. Articolul a fost publicat in limba engleza pe portalul matadornetwork.com si se doreste a fi un ghid pentru strainii care ajung...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/05/28/cum-sa-devii-roman-in-24-de-pasi-sau-cum-isi-mai-denigreaza-unii-jurnalisti-cate-un-pic-tara/">Cum sa devii roman in 24 de pasi, sau cum isi mai denigreaza unii jurnalisti cate un pic tara</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Jurnalista Paula Veselovschi a publicat pe un portal turistic un pachet de 24 de sfaturi sau de pasi pe care ar trebui sa ii aiba in vedere strainii care doresc sa se simta romani cu adevarat. Articolul a fost publicat in limba engleza pe portalul <a href="http://matadornetwork.com/notebook/romanian-24-steps/" target="_blank">matadornetwork.com</a> si se doreste a fi un ghid pentru strainii care ajung in Romania si vor sa se simta cat mai bine integrati si mai apropiati de specificul romanesc.</p>
<p>&nbsp;</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Cum sa devii roman in 24 de pasi, sau cum isi mai denigreaza unii jurnalisti cate un pic tara</span></h2>
<p><div class="one_half"><a href="http://www.shareasale.com/m-pr.cfm?merchantID=52031&amp;userID=1335557&amp;productID=636051905" target="_blank"><img decoding="async" src="https://gloimg.gearbest.com/gb/2015/201509/goods-img/1441066464760-P-3032017.jpg" alt="" border="0" /><br />
Panda 25 x 35 Monocular &#8211; $47.28</a></div>In loc de ceea ce ar fi putut fi o prezentare haioasa a stereotipurilor si defectelor romanilor, facuta in asa fel incat sa starneasca si mai mult interesul potentialilor turisti  straini de a vizita Romania, din cei 24 de pasi ai Paulei Veselovschi transcede o ura nefireasca, indreptata impotriva unor vechi obiceiuri populare romanesti, impotriva sarbatoririi zilei nationale a Romaniei si in principiu a cam tot ce este cu adevarat romanesc, extinzand practicile mai putin laudabile ale unora dintre romani ca fiind caracteristice pentru intreg poporul roman.</p>
<p>Dar Paula Veselovschi nu este la primul precedent de acest tip, ea fiind autoarea si a altor texte si articole de aceeasi natura ( <a href="http://www.identitatea.ro/13-semne-ca-esti-nascut-si-crescut-in-romania/" target="_blank">13 semne ca esti nascut si crescut in Romania</a>), iar sarbatoarea nationala a Romaniei, ziua de 1 Decembrie, s-ar parea ca din cine stie ce motive ii cade cam rau la stomac.</p>
<p>Activismul bolsevist se pare ca inca este bine remunerat in Romania. Nu este vorba doar de o critica obiectiva ci de un fel de ura viscerala&#8230; Pacat ca exista si asemenea specimene&#8230;. Dar, la ce sa te poti astepta de la &#8220;tovarasa&#8221; (спутник) Veselovschi?</p>
<p>Iata cativa dintre pasii pe care ii recomanda &#8220;tovarasa&#8221; Veselovschi strainilor care vor &#8220;sa devina romani&#8221;:</p>
<p>1. Plangeti-va constant de faptul ca Romania este cea mai rea tara de pe pamant. Dar cand vine 1 Decembrie, sa fiti mandri in totalitate de originile voastre si sarbatoriti ca nebunii.</p>
<p>2. Sa aveti cel putin o ie romaneasca brodata in garderoba dumneavoastra. Purtati-o cu mandrie la orice ocazie.</p>
<p>3. Uitati de ziua sfantului Valentin.Oferiti-i persoanei iubite un cadou de Dragobete, in 24 februarie &#8211; srabatoarea iubirii la romani</p>
<p>4. Atarna cel putin trei cruciulite de oglinda retrovizoare a masinii, sau mai bine, lipeste-le chiar de parbriz. Nu are importanta ca tu este un sofer complet nesabuit &#8211; cruciulitele te vor asigura ca vei ajunge acasa in siguranta.</p>
<p>&#8230;&#8230;</p>
<p>De ceva timp exista o adevarata campanie in mass media asa zis romaneasca prin care romanii sunt indemnati sa-si renege si abandoneze originile, valorile istorice, culturale si spirituale. Minciuna si impostura pentru dezradacinarea poporului roman sunt promovate cu o agresivitate de speriat. Sunt anumite trusturi de presa din Romania care se remarca prin otravirea mintilor romanilor, prin indobitocirea si manipularea romanilor cu scopul intentionat si premeditat de a-i dezradacina si a-i face sa-si uite originile, traditiile, obiceiurile, adevaratele valori romanesti.</p>
<blockquote><p>&#8220;Eu nu vad nimic de ras, vad doar pe cineva care incearca sa-si exprime o concluzie si trateaza subiectul la general! Chiar se simte si un fel de ura, in cuvinte! Nu am cum sa nu observ a e scris de cineva care &#8220;ne iubeste&#8221; mult ca natie, un cineva dintre aia care nu stiu sa faca diferenta intre tigani si romani si care baga totul la general! Exista oameni si &#8220;oameni&#8221; dar sa nu excludem animalele care doar arata si vorbesc ca noi, dar care mananca oameni sub pretextul &#8220;is just busines&#8221;, a comentat <a id="js_7w" href="https://www.facebook.com/cristi.dinica.52?fref=nf" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100001183340267&amp;extragetparams=%7B%22fref%22%3A%22nf%22%7D">Cristi Dinica</a> despre cei &#8220;24 de pasi pentru a deveni romani&#8221;, recomandati de Paula Veselovschi</p></blockquote>
<p>Sursa: Glasul.info</p>
<p><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/05/copyright-articol.jpg"><img decoding="async" class=" size-full wp-image-6999 aligncenter" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/05/copyright-articol.jpg" alt="copyright-articol" width="600" height="94" /></a></p>
<p><figure id="attachment_7086" aria-describedby="caption-attachment-7086" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/05/roman-in-24-de-pasi.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-7086" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/05/roman-in-24-de-pasi.jpg" alt="Cum sa devii roman in 24 de pasi, sau cum isi mai denigreaza unii jurnalisti cate un pic tara" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-7086" class="wp-caption-text">Cum sa devii roman in 24 de pasi, sau cum isi mai denigreaza unii jurnalisti cate un pic tara</figcaption></figure></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/05/28/cum-sa-devii-roman-in-24-de-pasi-sau-cum-isi-mai-denigreaza-unii-jurnalisti-cate-un-pic-tara/">Cum sa devii roman in 24 de pasi, sau cum isi mai denigreaza unii jurnalisti cate un pic tara</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/05/28/cum-sa-devii-roman-in-24-de-pasi-sau-cum-isi-mai-denigreaza-unii-jurnalisti-cate-un-pic-tara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Comentariul unui român minoritar in secuime</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/25/comentariul-unui-roman-minoritar-in-secuime/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/25/comentariul-unui-roman-minoritar-in-secuime/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 25 Jan 2015 21:07:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[Tradatorii Romaniei]]></category>
		<category><![CDATA[Comentariul]]></category>
		<category><![CDATA[minoritar]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<category><![CDATA[Roman minoritar in secuime]]></category>
		<category><![CDATA[secuime]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=3023</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Publicam comentariul unui român minoritar in secuime, asa cum s-a recomandat chiar el singur cand a scris acest comentariu. Ne-am dori din tot sufletul ca si domnul Klaus Johannis, el insusi un minoritar, sa auda si dansul acest strigat deznadajnuit al unui roman care ne prezinta realitatile crunte ale unei enclavizari fortate a unei regiuni din...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/25/comentariul-unui-roman-minoritar-in-secuime/">Comentariul unui român minoritar in secuime</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Publicam comentariul unui român minoritar in secuime, asa cum s-a recomandat chiar el singur cand a scris acest comentariu. Ne-am dori din tot sufletul ca si domnul Klaus Johannis, el insusi un minoritar, sa auda si dansul acest strigat deznadajnuit al unui roman care ne prezinta realitatile crunte ale unei enclavizari fortate a unei regiuni din inima Romaniei.</p>
<p>&#8220;Limba română o duce greu, valorile și simbolurile românești o duc greu in asa-zisul Tinut Secuiesc. Dacă legea spune că la biroul de relații cu publicul trebuie să se vorbească și în limba minorității, astăzi s-a ajuns la următorul fapt: nu există nici un angajat român în primării.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Comentariul unui român minoritar in secuime</span></h2>
<p><div class="one_half"><a href="http://www.gearbest.com/sling-bag/pp_367039.html?vip=209009" target="_blank"><img decoding="async" src="https://gloimg.gearbest.com/gb/pdm-product-pic/Electronic/2016/06/15/goods-img/1466038574041492225.jpg" alt="" border="0" /><br />
Kabden 8601 Sling Bag &#8211; $23.21</a></div>Românii sunt minoritari în această zonă, nu au niciun cuvânt de spus, în timp ce maghiarii controlează practic toată administrația, și nici vorbă să ne dea măcar jumatate din drepturile pe care le au ei, ca minoritate națională. Toate drepturile lor de minoritari le-au transformat aici în privilegii. Este un permanent dispreț față de însemnele statului român.</p>
<p>Nu vin niciodată la sărbătorile românești, nici măcar la Ziua Națională. La întâlnirile și taberele lor se intonează la început imnul Ungariei și niciodată cel românesc. Steagul Ungariei si cel al Tinutului Secuiesc sunt arborate pe institutiile administrative.</p>
<p>Cu siguranță nu le aud cei care comentează de la cele sute de kilometri depărtare, din Capitală, care atunci când vin în Harghita, Covasna şi Mureş o fac să se îmbrățișeze cu liderii maghiari, vorbind la rândul lor despre așa-zisul Ținut Secuiesc.</p>
<p>Nu există nicăieri în lumea civilizată o ţară care să acorde atâtea drepturi unei minorităţi alogene cum acordă România minorităţii maghiare. Şi totuşi nu vor fi mulţumiţi niciodată, sâcâindu-ne perpetuu cu aceeaşi pretenţie: autonomie.</p>
<p>Tupeul lor se manifestă şi prin faptul că ei consideră ca fiind similară pretenţia lor de autonomie teritorială în România cu cea a catalanilor din Spania, ignorând cu bună ştiinţă marea diferenţă: catalanii sunt băştinaşi în Spania, pe când maghiarii sunt alogeni asiatici în România.</p>
<p>UDMR-ul a facut tot ceea ce a putut ca in 25 de ani, noi ROMANII sa ne simtim minoritari in propria noastra tara. ŞI ATUNCI NU-ŢI VINE SĂ SPUI?: GATA! PÂNĂ AICI! NOI ROMÂNII NE-AM SĂTURAT!!! AM TOLERAT DESTUL!!!</p>
<p>Nu mai tolerăm abuzurile, respingerea, nu mai vrem să făcem compromisuri, dacă am permis nu înseamnă că vrem să fim şi suprimaţi.</p>
<p>REFUZĂM SĂ NE MAI ADAPTĂM CERINŢELOR VOASTRE PRIN SUPUNEREA NOASTRĂ, CROINDU-VĂ DRUM DUPĂ BUNUL VOSTRU PLAC LA PROPRIILE DORINŢE, AJUNGÂND LA FANATISM. NU MAI PUTEM FI TOLERANŢI LA DISCRIMINĂRI BAZATE PE APARTENENŢA NAŢIONALĂ, ETNIE, OPŢIUNE POLITICĂ, RELIGIE, ETC.</p>
<p>Părintele protopop Florin Tohănean spunea:</p>
<blockquote><p>,, Dacă în 1918 aveam conducătorii de azi, la această oră vorbeam toţi ungureşte“.</p></blockquote>
<p>NU UITA !!!<br />
Nu vrem sa riscăm repetarea celor întâmplate la Ip şi Trăsnea să ne rămână pe vecie întipărit în memorie!<br />
Nu am uitat, nu uităm şi nu vom uita niciodată!</p>
<p>NOI ROMÂNII DIN ACEASTĂ PARTE A ŢĂRII NE-AM SĂTURAT!!! AM TOLERAT DESTUL!!!<br />
„Românul nu cerşeşte libertatea de la unguri; naţiunea română e destul de tare ca să-şi cucerească libertatea prin luptă“.- AVRAM IANCU&#8221;</p>
<p><figure id="attachment_2368" aria-describedby="caption-attachment-2368" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2014/12/colonizari-unguresti-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-2368" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2014/12/colonizari-unguresti-1.jpg" alt="Ungurii nu sunt in Transilvania de 800 de ani! Unora nici macar nu le-a putrezit inca panza corturilor folosite pentru colonizare!" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-2368" class="wp-caption-text">Ungurii nu sunt in Transilvania de 800 de ani! Unora nici macar nu le-a putrezit inca panza corturilor folosite pentru colonizare!</figcaption></figure></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/25/comentariul-unui-roman-minoritar-in-secuime/">Comentariul unui român minoritar in secuime</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/25/comentariul-unui-roman-minoritar-in-secuime/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 15 Jan 2015 08:24:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Aromâni]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[imnul de stat]]></category>
		<category><![CDATA[Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[Macedoniei]]></category>
		<category><![CDATA[omagiat]]></category>
		<category><![CDATA[Pitu Guli]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<category><![CDATA[roman omagiat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=2705</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pitu Guli, unul dintre marii eroi ai romanilor (n. 1865 – d. 1903), zis și Pitu Vlahul, s-a nascut intr-o familie de aromani din localitatea Crusova, azi in FYROM (fosta Republica Iugoslava a Macedoniei). El și-a legat numele de lupta din Balcani pentru independența de jugul otoman, visand la o viața libera pentru toate popoarele,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/">Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pitu Guli, unul dintre marii eroi ai romanilor (n. 1865 – d. 1903), zis și Pitu Vlahul, s-a nascut intr-o familie de aromani din localitatea Crusova, azi in FYROM (fosta Republica Iugoslava a Macedoniei).</p>
<p>El și-a legat numele de lupta din Balcani pentru independența de jugul otoman, visand la o viața libera pentru toate popoarele, indiferent de națiune.</p>
<p>Pitu Guli sau Pitu Vlahul a condus armata aromanilor in batalia de la Piatra Ursului la un sacrificiu eroic asemanator cu cel al spartanilor din batalia de la Termopile.</p>
<p>Una dintre cele mai tragice și mai eroice figuri din istoria aromanilor, una dintre cele patru ramuri ale poporului roman, este cea a lui Pitu Guli, supranumit Pitu Vlahul.</p>
<div class="post-text">
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Un roman omagiat in Imnul de stat al Macedoniei</span></h2>
<p><div class="one_half"><script language="JavaScript" src="https://afiliati.librarie.net/ext/js_aff_image.php?nia=109&#038;width=200&#038;instoc=1&#038;showtitle=1&#038;pid=281934"></script></div>Mareția eroului este cantata și azi in baladele aromanilor din intreaga lume, iar imnul de stat al Macedoniei il pomenește printre eroii fondatori ai statului balcanic.</p>
<p>Pitu Guli și-a pierdut viața in timpul bataliei de la Piatra Ursului din anul 1903, din timpul rascoalei antiotomane care i-a unit pe romanii balcanici, pe macedonenii slavi și pe albanezi, cunoscuta in istoriografia internaționala drept Rascoala Ilinden.</p>
<p>Batalia de la Piatra Ursului poate fi comparata, prin tragismul ei, cu batalia de la Termopile, unde regele spartan Leonidas și-a sacrificat viața, alaturi de 300 de razboinici, pentru a intarzia invazia persana in Elada și pentru a oferi grecilor posibilitatea sa iși mobilizeze armatele impotriva cotropitorilor.</p>
<p>La fel, Pitu Vlahul, unul dintre parinții fondatori al Republicii de la Crușevo, și-a sacrificat viața, alaturi de un detașament format din 903 aromani, pentru a intarzia inaintarea armatei otomane și pentru a da posibilitatea aliaților macedoneni și albanezi sa iși regrupeze forțele.</p>
<p>Pitu Guli sau Pitu Vlahul a devenit un erou legendar pentru romanii balcanici și pentru macedoneni.</p>
<p>Insa, dincolo de legenda, biografia sa cuprinde elementele care contureaza figura unui luptator pentru libertate.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://iframewidth=420height=315src=//www.youtube.com/embed/5OlDYrpWwWYframeborder=0allowfullscreen/iframe"><iframe loading="lazy" src="//www.youtube.com/embed/5OlDYrpWwWY" width="420" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></a></p>
<p><strong>Cine a fost în realitate Pitu Guli</strong></p>
<p>Pitu Guli s-a nascut in anul 1865, in orașul Crușevo, de pe teritoriul Imperiului Otoman de atunci, azi parte a Republicii Macedonia, intr-o familie saraca de aromani.</p>
<p>La varsta de 17 ani, el a plecat in Bulgaria, ca sa iși faca un rost.</p>
<p>Ajuns la Sofia, tanarul roman a decis sa se inroleze intr-o organizație clandestina, care urmarea eliberarea Balcanilor de dominația otomana.</p>
<p>In anul 1885, Pitu Guli s-a intors in Macedonia, insa, pentru activitatea sa revoluționara, in 1887, a fost arestat de autoritațile otomane. Vreme de opt ani, el a fost trimis in Anatolia, iar șapte ani i-a petrecut dupa gratii, in inchisoarea de Trabzon.</p>
<p>Eliberat dupa ispașirea anilor de inchisoare, Pitu Guli s-a intors in Crușevo, unde a devenit membru in conducerea unei organizații care lupta pentru independența Macedoniei fața de Imperiul Otoman.</p>
<p>Revoluționarii macedoneni l-au insarcinat pe Pitu Guli sa faca rost de arme pentru lupta antiotomana.</p>
<p>Pentru ca avea vechi prieteni la Sofia, Pitu Guli a pus la punct o rețea prin intermediul careia pastorii vlahi aduceau prin contrabanda arme din Bulgaria.</p>
<p>In timp ce pazea un transport de arme, la frontiera dintre Bulgaria și Imperiul Otoman, Pitu Guli a fost ranit intr-un schimb de focuri dintre granicerii turci și rebelii aromani. Transportat la Crușevo, el s-a refacut rapid.</p>
<p>In anul 1903, Pitu Guli a condus un detașament de revoluționari romani, macedoneni și albanezi care au eliberat orașul sau natal, Crușevo, iar la 3 august 1903, aceștia au proclamat Republica de la Crușevo, care, in concepția parinților sai fondatori, ar fi trebuit sa devina parte a unei viitoare Federații Balcanice.</p>
<p>Republica era condusa de un Consiliu format din 60 de membri. 20 dintre ei erau romani, 20 erau macedoneni, iar 20 erau creștini albanezi.</p>
<p>Consiliul trebuia sa indeplineasca rolul unui Parlament al Republicii de la Crușevo.</p>
<p>Membrii Consiliului au ales un Guvern Provizoriu, compus din șase membri, cate doi din fiecare comunitate. Pitu Guli indeplinea rolul unui adevarat șef al armatei revoluționare.</p>
<p>Președintele Republicii a fost ales macedoneanul Nikola Karev, iar premier a devenit aromanul Dinu Vangel.</p>
<p>Conducatorii Republicii de la Crușevo au facut un apel și la musulmanii din Balcani sa se alature revoluției, pentru a scapa de tirania sultanului.</p>
<p>Insa, la doar 10 zile de la proclamarea Republicii de la Crușevo, orașul a fost atacat de o puternica armata otomana, pornita in ofensiva din Bitolia, un important oraș locuit de aromanii din sudul Macedoniei de azi.</p>
<p>Pitu Guli a decis sa formeze un detașament de sacrificiu, compus din razboinicii aromani din Crușevo, care sa intarzie inaintarea armatei otomane, pentru a da timp autoritaților revoluționare sa se refugieze spre nord și sa organizeze rezistența antiotomana.</p>
<p>Ceata lui Pitu Guli a ocupat o poziție strategica in zona muntoasa Piatra Ursului.</p>
<p>Aromanii au reușit sa reziste o zi intreaga in fața unei forțe otomane copleșitoare.</p>
<p>Pitu Guli și membrii cetei sale și-au pierdut viața in confruntarea cu otomanii, iar forțele macedonenilor și albanezilor au reușit sa se salveze. Insa sacrificiul lui Pitu Guli și al cetei sale a fost in van.</p>
<p>Revolta creștinilor, cunoscuta și sub numele Ilinden, a fost inabușita de otomani. Orașul Crușevo a fost cucerit de armata sultanului.</p>
<p>Potrivit istoricului Georgi Khazdiev, otomanii au organizat represalii salbatice. 201 sate au fost distruse. 12.400 de case au fost arse pana la temelii. 4.694 de oameni, suspectați ca ar fi luat parte la mișcarea revoluționara, au fost uciși.</p>
<p>Represaliile au determinat un adevarat exod. Aproximativ 30.000 de oameni au fost nevoiți sa se refugieze in Bulgaria. Aceste represalii au devenit subiectul unor reportaje cutremuratoare publicate in presa europeana a timpului, iar indignarea opiniei publice i-a determinat pe imparații Francis Iosif al Austro-Ungariei și Nicolae al II-lea al Rusiei sa adreseze note ultimative Imperiului Otoman, iar aceste acte au determinat autoritațile din Constanti-nopole sa ordoneze incetarea masacrelor și sa acorde unele compensații financiare victimelor.</p>
<p>Insa moștenirea simbolica a Republicii de la Crușevo este una deosebit de importanta. Republica din 1903 este considerata drept precursorul statului macedonean de azi.</p>
<p>Pitu Guli este, de asemenea, considerat drept unul dintre cei mai importanți eroi ai romanilor balcanici insa este aproape necunoscut in Romania, in condițiile in care istoriografia oficiala este concentrata asupra evenimentelor și personalitaților romanești de la nord de Dunare și ignora in mare masura istoria celorlalte ramuri ale poporului roman, aromanii, meglenoromanii și istroromanii.</p>
<p>(“Povestea romanului omagiat in Imnul de stat al Macedoniei” de Claudiu Padurean in Romania Libera din 7 august 2014).</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://iframewidth=560height=315src=//www.youtube.com/embed/Xd1awjLZLswframeborder=0allowfullscreen/iframe"><iframe loading="lazy" src="//www.youtube.com/embed/Xd1awjLZLsw" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></a></p>
<p><figure id="attachment_2706" aria-describedby="caption-attachment-2706" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-2706 size-full" title="Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1.jpg" alt="Pitu Guli, Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1-300x223.jpg 300w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pitu-guli-1-465x346.jpg 465w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-2706" class="wp-caption-text">Pitu Guli, Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei</figcaption></figure></p>
<p>Surse:</p>
<p>[1] <a href="http://daimadeadun.wordpress.com/" rel="nofollow">daimadeadun.wordpress.com</a></p>
<p>[2] c<a href="https://cersipamantromanesc.wordpress.com/category/romanii-din-jurul-romaniei/page/2/" target="_blank">ersipamantromanesc.wordpress.com</a></p>
<p>&nbsp;</p>
</div>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/">Un român omagiat în Imnul de stat al Macedoniei</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/15/un-roman-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>4</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ardealul platit cu sange si cu aur, furat cu acordul statului tradator roman!</title>
		<link>https://glasul.info/2014/03/24/ardealul-platit-cu-sange-si-aur-fura/</link>
					<comments>https://glasul.info/2014/03/24/ardealul-platit-cu-sange-si-aur-fura/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Mar 2014 21:44:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>
		<category><![CDATA[Ardealul]]></category>
		<category><![CDATA[cu acordul]]></category>
		<category><![CDATA[cu aur]]></category>
		<category><![CDATA[cu sange]]></category>
		<category><![CDATA[FURAT]]></category>
		<category><![CDATA[platit]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<category><![CDATA[STATULUI]]></category>
		<category><![CDATA[tradator]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/2014/03/24/ardealul-platit-cu-sange-si-aur-fura/</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ardealul platit  de romani cu zeci de ani in urma cu sange si cu aur , furat acum cu acordul statului tradator roman! Trebuie luate masuri urgente altfel ne trezim ca planurile ocultei mondiale si ale lui Soros in legatura cu Transilvania se vor implini, inainte de a mai putea reactiona! Deja se ingroasa gluma...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2014/03/24/ardealul-platit-cu-sange-si-aur-fura/">Ardealul platit cu sange si cu aur, furat cu acordul statului tradator roman!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><b>Ardealul platit  de romani cu zeci de ani in urma cu sange si cu aur , furat acum cu acordul statului tradator roman! Trebuie luate masuri urgente altfel ne trezim ca planurile ocultei mondiale si ale lui Soros in legatura cu Transilvania se vor implini, inainte de a mai putea reactiona!</b><br />
<b><br />
</b><br />
<b>Deja se ingroasa gluma si nu mai este vorba doar de retrocedarea catorva cladiri ci intreaga Transilvanie ! Ponta, tradatorule, se aude si la tine? Sau ti-a pus Soros dopuri in urechi?</b></p>
<h2 class="MsoNormal"><span style="font-family: impact, sans-serif; font-size: 18pt;">Ardealul platit cu sange si cu aur, furat cu acordul statului tradator roman!</span></h2>
<p>Dupa secole de chinuri si de umilinte pentru romanii din Ardeal acestia au reusit sa-si recastige pamantul stramosesc care le apartinea de fapt de drept prin jertfa de sange si prin jertfa de truda, pentru ca dupa dictatul de la Trianon s-au platit cantitati uriase de aur , de ordinul tonelor de aur, pentru proprietatile celor din Transilvania care s-au mutat in Ungaria si n-au mai dorit sa locuiasca in Romania ca cetateni romani.</p>
<div class="MsoNormal"></div>
<div class="MsoNormal">Prin complicitatea tradatoare a unor politicieni romani ca Mihai Razvan Ungureanu , Calin Popescu Tariceanu si mai nou Victor Ponta si a unor judecatori corupti s-au retrocedat ilegal mii de proprietati, atat imobile cat si terenuri cu toate ca aceste proprietati au fost platite de catre romani atat cu sange cat si cu aur.</div>
<div class="MsoNormal"></div>
<div class="MsoNormal">Profitand de coruptia si incompetenta statului roman o adevarata grupare de escroci imobiliari , constituita sub numele de Statusul Romano Catolic, o grupare vinovata inclusiv de falsificarea dovedita a cartilor funciare a imobilelor si altor documente , avand avantajul si furtului arhivei din Transilvania care acum se gaseste in Ungaria revendica mii si mii de imobile de pe tot teritoriul Ardealului cu toate ca statul roman a platit deja despagubiri uriase in aur pentru aceste imobile.</div>
<div class="MsoNormal"></div>
<div class="MsoNormal">Statul maghiar nu a retrocedat nici o caramida din fundatia Gojdu romanilor dar statul roman in schimb “se lasa” inselata cu retrocedari “in integrum” estimate la aproximativ opt miliarde de euro in conditiile in care chestiunea a fost dezbatuta si rezolvata chiar in timpul domniei lui Carol al II-lea prin despagubiri uriase in aur.</div>
<div class="MsoNormal"></div>
<div class="MsoNormal">Unele dintre multele cladiri revendicate de catre Statusul Romano Catolic sunt cladiri de utilitate publica deci platite din taxele locuitorilor din Transilvania care in majoritatea lor erau romani. Complicitatea criminala a statului roman face ca zeci de mii de revendicari neintemeiate pentru retrocedari de imobile sa curga pe banda rulanta. S-a ajuns deja ca aceste retrocedari sa fie ingrijorator de multe si in scurt timp romanii se vor trezi ca nu mai sunt stapani pe nimic. <b>E tradare nationala pe fata ! Pericolul este imens !</b><br />
<b><br />
</b><br />
<div class="one_half"><a href="http://www.gearbest.com/fruit-vegetable-tools/pp_287881.html?vip=208587" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img decoding="async" src="https://gloimg.gearbest.com/gb/pdm-product-pic/Electronic/2016/01/06/goods-img/1452035430372170254.jpg" alt="" border="0" /><br />
Portable Fruit Apple Peeler with Stainless Blade (Green) &#8211; $7.54</a></div><b>Avem parte de un atac parsiv, de tip mafiot sustinut atat de guvernul de la Budapesta cat si de cel de la Bucuresti pentru acapararea ilegala a zecilor de mii de proprietati in toata Transilvania ! Daca ne gandim si la cele aproximativ 3 milioane de cetateni romani carora li s-au facut pasapoarte unguresti si deci li s-a acordat si cetatenie maghiara scenariul este unul grotesc !</b></div>
<div class="MsoNormal"></div>
<div class="MsoNormal">Atata timp cat romanii colinda prin toata Europa culegand capsunile sau mai stiu eu ce alte recolte ale vesticilor, cand multe femei romance sterg la fund batrani prin Italia si prin alte tari, cand copii acestor romani plecati la munca raman abandonati si neglijati si se ajunge la familii dezbinate, cand batranii nostri raman abandonati si cu pensii de mizerie cu toate ca au muncit o viata intreaga  <b>statul criminal roman </b>isi bate joc de proprietati pe care romanii le-au platit cu sange si cu aur?</div>
<div class="MsoNormal"></div>
<div class="MsoNormal">[1] Note: <a href="http://www.ziaruldemures.ro/index.php?id=25&amp;tx_ttnews%5Btt_news%5D=6498">http://www.ziaruldemures.ro/index.php?id=25&amp;tx_ttnews%5Btt_news%5D=6498</a></div>
<div class="MsoNormal"></div>
<div class="MsoNormal">[sg_popup id=&#8221;5&#8243; event=&#8221;onload&#8221;][/sg_popup]</div>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2014/03/24/ardealul-platit-cu-sange-si-aur-fura/">Ardealul platit cu sange si cu aur, furat cu acordul statului tradator roman!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2014/03/24/ardealul-platit-cu-sange-si-aur-fura/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
