<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Românii din Bucovina Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/romanii-din-bucovina/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/romanii-din-bucovina/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Sun, 17 Jan 2021 08:38:33 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Românii din Bucovina Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/romanii-din-bucovina/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Apariție editorială, o “audiocarte”: &#8220;Românii din Bucovina&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2021/01/17/aparitie-editoriala-o-audiocarte-romanii-din-bucovina/</link>
					<comments>https://glasul.info/2021/01/17/aparitie-editoriala-o-audiocarte-romanii-din-bucovina/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gherasim Gabriel Teodor]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 17 Jan 2021 08:35:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[Apariție editorială]]></category>
		<category><![CDATA[audiocarte]]></category>
		<category><![CDATA[Românii din Bucovina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=113083</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8220;Avem bucuria ca să prezentăm, în premieră, o “audiocarte”: Românii din Bucovina, Convorbiri cu Dr. Ion Popescu de Gabriel Teodor Gherasim &#8220;„Românii din Bucovina” de Gabriel Teodor Gherasim (Editura Gens Latina, 2018) reprezintă un studiu unic privind modificarea structurii etnice a populației din Nordul Bucovinei prin deportarea românilor în Siberia și consecințele nefaste ale ocupației...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/01/17/aparitie-editoriala-o-audiocarte-romanii-din-bucovina/">Apariție editorială, o “audiocarte”: &#8220;Românii din Bucovina&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;Avem bucuria ca să prezentăm, în premieră, o “audiocarte”:</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph"><br><strong><em>Românii din Bucovina, Convorbiri cu Dr. Ion Popescu de Gabriel Teodor Gherasim</em></strong></p>



<p class="has-pale-pink-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;„Românii din Bucovina” de Gabriel Teodor Gherasim (Editura Gens Latina, 2018) reprezintă un studiu unic privind modificarea structurii etnice a populației din Nordul Bucovinei prin deportarea românilor în Siberia și consecințele nefaste ale ocupației sovietice a acestui teritoriu în 1940 (și nu numai); o amplă cercetare realizată de către Dr. Ion Popescu (deputat în Rada ucraineană), bazată pe materiale din arhiva sa personală, incluzând mărturiile cutremurătoare ale martorilor oculari.&#8221;, se arată în descrierea care însoțește această nouă apariție editorială</p>



<figure class="wp-block-image size-large is-style-default"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/12/Romanii-din-Bucovina.jpg" alt="Invitație la lectură: &quot;Români cu care ne mândrim -ROMÂNII DIN BUCOVINA&quot;" class="wp-image-95806"/><figcaption>Invitație la lectură: &#8220;Români cu care ne mândrim -ROMÂNII DIN BUCOVINA&#8221;</figcaption></figure>



<p class="has-white-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph"><iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/rftZjPmPe1s" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen=""></p>



<p class="has-pale-pink-background-color has-background wp-block-paragraph">&#8220;Acest interviu a fost acordat în 2005, unui ziarist român din America domnului Gabriel Teodor Gherasim si publicat in serial in rubrica sa: <em>Romaniana Romani Cu Care Ne Mandrim</em> din cadrul saptamanalului romanesc Merdianul Romanesc din New-York/Anaheim.</p>



<p class="has-pale-pink-background-color has-background wp-block-paragraph">A fost republicat și integral in format carte in 2018 de catre Ginta Latina, Romania. Acum a apărut in format “audio” in lectura domnisoarei Alina Maria Grigore din Romania. Timpul de ascultare este de 5 ore.</p>



<p class="has-pale-pink-background-color has-background wp-block-paragraph">Multe lucruri rămân actuale și acum (sunt sistematizate materiale privind deportarile, masacrele, foametea, procesele de schimbare a structurii etnice, “trimiteri” și cum au fost repatriați germanii, polonezii ș.a. de pe teritoriul actualei regiuni Cernăuți), sunt date și privind situația etno-lingvistică și starea învățământului în limba maternă în nordul Bucovinei, Ținutul Herței, nordul și sudul Basarabiei, din dreapta Tisei &#8211; acolo unde locuiesc compact vorbitorii de limba română din Ucraina (la 2002).</p>



<p class="has-pale-pink-background-color has-background wp-block-paragraph">Puteți distribui si la alții &#8211; la preoți, profesori și oameni de buna-credință. Aceasta carte este doar pentru acei ce pot ințelege&#8230; și îi doare inima după neamul nostru..</p>



<p class="has-pale-pink-background-color has-background wp-block-paragraph">Este un interviu-document prin care se încearcă de răspuns la întrebarea:</p>



<p class="has-pale-pink-background-color has-background wp-block-paragraph"><strong><em>“de ce am rămas noi așa de puțini”</em></strong> (este pomenit aproape fiecare sat bucovinean, suburbiile Cernăuțiului sau multe localități din Ținutul Herței) cu mărturii ale oamenilor concreți, care au fost publicate prin reviste, ziare&#8230;, dar și cu date oficiale de prin arhive sau publicate in ediții “credibile”.&#8221;, ne-a scris <strong>Aurica Bojescu</strong> de la <strong><a rel="noreferrer noopener" href="https://www.facebook.com/groups/1033821720453460/?__cft__%5b0%5d=AZWCuh0nnlnmfZjWaMK1WZ6itgEoB2wOhipLGvQoWOA-69_AID13SDDGs-IqC_D--kh-U1mZgdycKmkoHwyJwO00keaAtUpQ1zPsCQDwN2yI1FFGXHE1xlgFoDtuE5LshYFTL-uZ6Ui6H80PsUZrTlIq2ctztA3jrGCsqELfBP_6tQ&amp;__tn__=-UC%2CP-y-R" target="_blank">Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale</a></strong>, <em>Secretar responsabil și membru fondator al “Uniunii Interregionale Comunitatea Românească din Ucraina”, Președinte executiv al Centrului Independent Bucovin pentru Cercetare Actuală, Magister în administrația publică, Consilier parlamentar (2006-2014), Deputat în Consiliul regional Cernăuți în patru legislaturi consecutive (1998-2016), Expert în administrația publică și apărarea drepturilor minorităților naționale.</em></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/01/17/aparitie-editoriala-o-audiocarte-romanii-din-bucovina/">Apariție editorială, o “audiocarte”: &#8220;Românii din Bucovina&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2021/01/17/aparitie-editoriala-o-audiocarte-romanii-din-bucovina/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Invitație la lectură: &#8220;Români cu care ne mândrim -ROMÂNII DIN BUCOVINA&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2018/12/08/invitatie-la-lectura-romani-cu-care-ne-mandrim-romanii-din-bucovina/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/12/08/invitatie-la-lectura-romani-cu-care-ne-mandrim-romanii-din-bucovina/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 08 Dec 2018 14:58:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Gherasim]]></category>
		<category><![CDATA[Invitație la lectură]]></category>
		<category><![CDATA[Români cu care ne mândrim]]></category>
		<category><![CDATA[Românii din Bucovina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=95805</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Înaintaşii neamului românesc din Nordul Bucovinei în prezent ocupată de Ucraina au lăsat urme semnificative atât în istoria şi cultura Ucrainei (Mitropolitul Kievului Petru Movilă, folcloristul şi savantul Acad. Grigore Bostan, coautorul Constituţiei Ucrainei şi europarlamentarul Dr. Ion Popescu, faimoasa cântăreaţă Sofia Rotaru ş.a.m.d.), cât şi în istoria şi cultura României (fraţii Hurmuzachi, Ioan Mihaly...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/12/08/invitatie-la-lectura-romani-cu-care-ne-mandrim-romanii-din-bucovina/">Invitație la lectură: &#8220;Români cu care ne mândrim -ROMÂNII DIN BUCOVINA&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-drop-cap has-medium-font-size wp-block-paragraph">Înaintaşii neamului românesc din Nordul Bucovinei în prezent ocupată de Ucraina au lăsat urme semnificative atât în istoria şi cultura Ucrainei (Mitropolitul Kievului Petru Movilă, folcloristul şi savantul Acad. Grigore Bostan, coautorul Constituţiei Ucrainei şi europarlamentarul Dr. Ion Popescu, faimoasa cântăreaţă Sofia Rotaru ş.a.m.d.), cât şi în istoria şi cultura României (fraţii Hurmuzachi, Ioan Mihaly de Apşa, Iancu Flondor, Dmitrie Onciul şi Ion Nistor, poeţii Arcadie Suceveanu, Vasile Tărâţeanu etc.).</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Cartea poate fi citită integral pe&nbsp;<a href="http://gabrielgherasim.com/index.html"><strong>http://gabrielgherasim.com/index.html</strong></a></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">De la gimnaziul din Cernăuţi, îndrumat de Aron Pumnul, şi-a luat zborul simbolul românismul Mihai Eminescu. O eventuală enciclopedie consacrată personalităţilor reprezentative ale comunităţilor româneşti din Ucraina ar întruni câteva volume… </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Fiind cetăţeni loiali ai statului ucrainean îşi revendică în permanenţă drepturile fireşti de a fi români, de a se considera populaţie autohtonă, de a se bucura de standardele europene în domeniul drepturilor omuluiu, de drepturile şi libertăţile funamentale ale minorităţilor etnice.<br></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Şi totuşi…<br></p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>&#8220;Izvorul tuturor răutăţilor şi pustiirii acestor părţi, a Moldovei Ţării de Sus, este risipa şi pustietatea cauzată de către ucrainienii cazaci, stingerea ţării noastre&#8221;.</em></strong><br></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Aşa caracteriza cronicarul Miron Costin acţiunile politice ale lui Bogdan Hmelniţki, considerat la Kiev drept “Întemeietorul statului ucrainean”. Miron Costin şi-a exprimat temerea profetică că &#8220;răutăţile&#8221; vor afecta şi viitorul:</p>



<p class="wp-block-paragraph"> <strong><em>&#8220;…cu cale ne este şi nouă a pomeni povestea lui Hmil, hatmanul căzăcesc, de la care vremi s-au început şi răul nostru, în care şi până astăzi ne aflam cu acest pământ la cumplite vremi şi Dumnezeu ştie de nu şi peste veacul nostru trăitoare&#8221;.</em></strong><br></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Relaţiile româno-ucrainene au demarat în vremea lui Hmelniţki, care a invadat de câteva ori voievodatul Moldovei, “Încuscrându-se” cu forţa cu Vasile Lupu, care a dat-o pe Ruxandra, dupa fiul hatmanului, Timus, descris astfel: </p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong><em>&#8220;ce numai chipul de om îl avea, firea toată fiindu-i de fiară sălbatecă&#8221;.</em></strong> </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Hmelniţki şi-a inceput oscilaţiile politice printr-o rebeliune împotriva polonezilor, pentru ca mai apoi să se alieze cu tătarii, invadând ş i prădând pe toţi vecinii săi, pentru ca în final să se arunce în braţele Moscovei, deschizând drumul acesteia către Europa.<br></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Independenţa Ucrainei, doar după 1991, trage după ea toate tarele regimului sovietic. Fără să aibă parte de nici o altă tradiţie statală, Kievul promovează în continuare politicile sovietice, modul sovietic de a privi lumea, pe care încearcă să le acopere cu o poleială democratică (inclusiv după schimbarea cu noul regim, presupus ‘democratic’). </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Fiind de fapt numai o replică miniaturizată a imperiului sovietic, Ucraina pare că nu ştie şi nu poate să abordeze într-un mod diferit relaţiile cu vecinii săi, decât prin promisiuni despre democraţie false, şi acţiuni deschise sau conspirativ dictatoriale (vezi asaltarea ecologică a canalului Bâstroe, sau deznaţionalizarea forţată a românilor prin persecutarea mass mediei şi a intelectualilor români din teritoriile ocupate).<br></p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Am rugat pe Doctorul Ion Popescu, ca să ne edifice mai detailat asupra istoriei şi a realităţilor românilor din teritoriile ocupate atât de fraudulos de Ucraina, cel mai recent ca ‘dar’ de independenţă faţă de…ruşi, din partea Rusiei şi ‘re-cedate’ în mod repetat de către guvernele Iliescu-Constantinescu.</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/12/08/invitatie-la-lectura-romani-cu-care-ne-mandrim-romanii-din-bucovina/">Invitație la lectură: &#8220;Români cu care ne mândrim -ROMÂNII DIN BUCOVINA&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/12/08/invitatie-la-lectura-romani-cu-care-ne-mandrim-romanii-din-bucovina/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Românii din Bucovina: &#8220;Noaptea neagră de la Lunca, vie în memoria noastră&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2018/02/06/romanii-bucovina-noaptea-neagra-lunca-memoria-noastra/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/02/06/romanii-bucovina-noaptea-neagra-lunca-memoria-noastra/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 06 Feb 2018 11:23:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[Fântâna Albă]]></category>
		<category><![CDATA[Herța]]></category>
		<category><![CDATA[LUNCA]]></category>
		<category><![CDATA[memoria noastra]]></category>
		<category><![CDATA[Noaptea neagra]]></category>
		<category><![CDATA[Românii din Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[vie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=32543</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Românii din Bucovina: &#8220;Noaptea neagră de la Lunca, vie în memoria noastră&#8221; S-au împlinit 79 de ani de la odioasele masacre din ianuarie şi februarie de la Lunca şi 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă, când sute de români nevinovați au fost seceraţi de gloanţele grănicerilor sovietici doar pentru faptul că, nerezistând  teroarei insuportabile...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/02/06/romanii-bucovina-noaptea-neagra-lunca-memoria-noastra/">Românii din Bucovina: &#8220;Noaptea neagră de la Lunca, vie în memoria noastră&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Românii din Bucovina: &#8220;Noaptea neagră de la Lunca, vie în memoria noastră&#8221;</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">S-au împlinit 79 de ani de la odioasele masacre din ianuarie şi februarie de la Lunca şi 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă, când sute de români nevinovați au fost seceraţi de gloanţele grănicerilor sovietici doar pentru faptul că, nerezistând  teroarei insuportabile aduse de bolşevici, au fost nevoiți să se refugieze pe teritoriul liber al Ţării lor de obârşie.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Supravieţuind într-o Bucovină răstignită de o istorie vitregită,  nu trăim nici astăzi timpuri mai uşoare, când în pericol de moarte e soarta limbii noastre –în care se mai visează şi se mai speră încă româneşte. Or, frângând atâtea destine, ”raiul” adus de sovietici în Bucovina înjumătăţită aşa şi n-a sosit pentru noi, românii, care, în pofida istoriei nedrepte, suntem din nou puşi în faţa dilemei – să luptăm cu demnitate pentru viaţa Limbii Române sau să ne ucrainizeze forţat,  să murim ca naţiune.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Cititi intreg articolul pe <strong><a href="http://zorilebucovinei.com/news/show/2120/">ZorileBucovinei.com</a></strong></span></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/02/06/romanii-bucovina-noaptea-neagra-lunca-memoria-noastra/">Românii din Bucovina: &#8220;Noaptea neagră de la Lunca, vie în memoria noastră&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/02/06/romanii-bucovina-noaptea-neagra-lunca-memoria-noastra/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
