Avocații din Rouen, un oraș din Franța, și-au aruncat cărțile de drept în semn de protest față de sistemul corupt pro-UE, susținând că refuză să-și mai pună la dispoziția acestui sistem experiența profesională și cunoștințele de specialitate. În vreme ce României i-au fost refuzate ani la rând diverse oportunități la nivel european sub pretextul odiosului MCV, avocații din Franța reclamă tocmai corupția sistemului UE?

Avem așadar o nouă diferență substanțială între protestele din Franța și cele din România: în timp ce în România se iese în stradă pentru a apăra și susține abuzurile și corupția din sistemul de justiție, în Franța se protestează împotriva corupției sistemului pro-UE. Corupția UE? Păi și atunci ce le dă dreptul de a impune României acel odios mecanism cunoscut sub numele de MCV?

“Trăiască Franța! : Avocații din Franța (Rouen) își aruncă cărțile de drept pe jos. Avocații refuză să mai deservească sistemul corupt pro-UE, considerându-l ilegitim”, scrie Peter Fothergill într-o postare pe facebook

Un morman de cărți de drept s-a strâns la Rouen în timpul unui protest al avocaților din localitate îndreptat împotriva sistemului corupt pro-UE. Pentru avocați, cărțile de drept reprezintă aproape ceea ce reprezintă bibliile pentru preoți. Ca să ajungă să le arunce în stradă, cei care au studiat dreptul trebuie să aibă motive întemeiate pentru a face asta.

Articolul În semn de protest față de corupția UE, avocații dintr-un oraș francez și-au aruncat cărțile de drept! apare prima dată în Glasul.info.

S-a întâmplat în 7 martie1793: Prima utilizare a ghilotinei la Rouen. Ghilotina este un mecanism gravitaţional prevăzut cu un cuţit masiv, mobil, de formă trapezoidală, care alunecă ghidat, construit în scopul decapitării rapide condamnatului la moarte.

Instrumente asemănătoare pentru execuţia prin decapitare au existat anterior, aşa cum au fost cele din insulele britanice, “Fecioara scoţiană” (în engleză, Scottish Maiden, 1661) sau “Toporul din Halifax”, sau cea din Italia, “Mannaia” (în italiană, mannaia semnifică satâr).Toate aceste instrumente de execuţie au fost folosite în practică până către sfârşitul secolului al 18-lea, după care au fost abandonate.

La 7 martie 1793 avea loc prima utilizare a ghilotinei la Rouen. N-ar fi necesara si astazi in Romania?

Doctorul Joseph Ignace Guillotin cere la 10 octombrie 1789 introducerea utilizării ghilotinei, pentru a pune capăt execuţiilor crude anterioare, în care călăul nu reuşea adeseori decapitarea la prima încercare.

În cazul ghilotinării, prin despărţirea foarte rapidă a capului de trunchi, având ca efect imediat tăierii măduvei spinării, se consideră că moartea se produce într-un timp extrem de scurt, de ordinul milisecundelor, scurtând astfel suferinţa condamnatului.

Guillotin a fost sprijinit în cererea sa de călăul Parisului timpului respectiv, Charles Henri Sanson, care descria amănunţit dezavantajele decapitării cu sabia.Guillotin a suferit sufleteşte din cauză că instrumentul de execuţie purta şi a continuat să poarte numele lui.

Ideea şi scopul declarat al creerii mecanismului era de a ameliora suferinţele osânditului la moarte, lucru care, din păcate, a fost interpretat altfel de către posteritate.

Nicolae Uszkai

Sursa:

[1] Nicolae Uszkai

Articolul La 7 martie 1793 avea loc prima utilizare a ghilotinei la Rouen. N-ar fi necesara si astazi in Romania? apare prima dată în Glasul.info.