Avertizare din partea lui Gheorghe Piperea cu privire la secesionism: “Elitele #rezist și tefeliștii vorbesc din ce în ce mai des și apăsat de desprinderea Transilvaniei de “coruptul” București”

Avocatul Gheorghe Piperea face o avertizare nu tocmai surprinzătoare pentru noi, prin intermediul unei postări publice pe o rețea de socializare: ceea ce am remarcat și noi și revelat de ceva vreme în articolele noastre cu privire la o componentă secesionistă a mișcării Rezist & comp., iată că aspect lucru îl surprinde și avocatul Gheorghe Piperea:

Articolul Avertizare din partea lui Gheorghe Piperea cu privire la secesionism: “Elitele #rezist si tefelistii vorbesc din ce in ce mai des si apasat de desprinderea Transilvaniei de “coruptul” Bucuresti” apare prima dată în Glasul.info.

Fiindca dupa 1989 “anumiti” politicieni din Romania au hotarat, profitand si de confuzia primilor ani din asa zisa tranzitie politica si economica, ca romanii trebuie sa fie mai catolici decat Papa, ne-am trezit pe cap cu un proiect politic ciudat, o struto-camila naravasa, constituita de actualul UDMR, care nu-i nici partid politic dar nici organizatie nonguvernamentala, ci are un statut ilegal daca este sa ne luam dupa legislatia pe care Romania a avut-o si inca o mai are de peste doua decenii.

Ce spun semnatarii unei petitii prin care se cere desfiintarea UDMR?

Asadar, sub auspiciile unor conditii de instabilitate politica si economica, cei de la UDMR au devenit in Romania la fiecare alegeri sa reprezinte de fiecare data cei “treizeci de arginti” care inclina talerul balantei puterii (in special al majoritatii parlamentare de care depinde alegerea unui nou guvern), in schimbul adoptarii si implementarii unor masuri antiromanesti, de cele mai multe ori de-a dreptul sovine.

Aceasta politica a micilor pasi, a torturii cu picatura chinezeasca, a devenit tot mai agresiva si mai indrazneata cu fiecare concesie sau compromis pe care l-au facut politicienii romani tradatori de neam si de tara. Astfel, este limpede ca etnicii romani isi doresc disparitia sau macar intrarea in legalitate a acestei formatiuni politice monstruoase.

PETITIE: Cerem desfiintarea UDMR pentru subminarea puterii de stat

Iata cateva mesaje si comentarii pe care le au semnatarii petitiei de mai sus (ele pot fi gasite si pe pagina petitiei) prin care se cere desfiintarea UDMR:

#1 “Toate minoritatile sa respecte legile Romaniei pentru ca ei au nevoie de Romania nu Romania are nevoie de ei: de nu, se poate parasi in liniste! Sa se duca de unde au aparut sa-si ceara drepturi, nu in tara mea!”

#2 “Consider ca UDMR nu poate fi reprezentatul POPORULUI ROMAN in nicio institutie de STAT !”

#3 “Electoratul nu le-a dat votul de a face parte din acest guvern!Ne-am saturat de minciuna!”

#4 “Autoritatile locale si centrale sunt lase, nu fac ceea ce legea spune in mod explicit, expunand romanii din teritoriile unde maghiarii secui se manifesta, la atrocitati si la o teroare greu intalnita! Doresc ca aceasta “petitie” sa-si atinga scopul, deoarece insasi constitutia este terfelita prin acceptarea in continuare a acestei formatiuni iredentiste, UDMR!!!”

#5 “In ce tara europeana sau USA, o minoritate are partid? In nici una, minoritatile au doar reprezentanti! Asta cu tinutul secuiesc au promovat-o liderii maghiari nu oamenii simpli, care o duc si ei rau!”

#6 “Ce poate fi mai direct si clar? Körodi declara franc ca telul UDMR inca din 1992 a fost Autonomia TERITORIALA! Iszak Balasz declara ca cere impetuos guvernului Autonomia Teritoriala.Ungurul Iszak  , seful Extremistilor Unguri mai declara senin romanilor pe care- i desconsidera si-i crede foaaarte prosti, ca Autonomia TERITORIALA a Tinutului Secuiesc nu ameninta si afecteaza in nici un fel iNTEGRITATEA TERITORIALA a Romaniei…. Astia ne cred lobotomizati si amortiti, atita timp cit nu reactionam de nici un fel.Chiar si cind militia extremistilor maghiari ataca Jandarmeria Romana!!! ATAC Purtand SI STEAGUL UNGARIEI, nu numai steaguri secuiesti…”

#7 “In primul rand, UDMR nu este o formatiune politica, pentru ca nu poate exista o formatiune politica pe criterii etnice, in afara sferei politice. Nu cred ca ungurii, in majoritatea lor ar avea actiuni de genul celor intamplate la noi, in Romania, fara sa fie provocati si condusi de UDMR. Eu am avut si am pintre unguri multi prieteni si cunostinte, dar nu am avut niciodata divergente pe criterii etnice cu ei.”

#8 “Sunt provocari menite a destabiliza siguranta nationala……propun scoaterea udmr in afara legii si actiunea imediata a serviciilor responsabile cu siguranta statului in zonele cu MINORITARI unguri….”

#9 “Romania este a fost si va fi numai a Romanilor asta inseamna si asa zisul tinut secuiesc.Este foarte periculos ce fac elementele extremiste din Ungaria si din tinutul secuiesc,guvernul roman trebuie sa raspunda acestor provocari la ruperea Romaniei .Daca nu vor raspunde poporul Roman ve raspunde.”

Petitia are pana la acest moment stranse 3865 de semnaturi si 539 de comentarii! Puteti citi toate comentariile pe pagina petitiei.  Semnati si dumneavoastra petitia sau macar spuneti-va parerea in legatura cu aceasta initiativa.

PETITIE: Cerem desfiintarea UDMR pentru subminarea puterii de stat

Lipsa de solidaritate a romanilor face ca ungurii sa ne rada in nas pentru ca nu suntem in stare nici macar sa adunam un numar destul de mare de semnaturi pentru o simpla petitie, indiferent de eficienta sau ineficienta sa finala. Iata cum rad ungurii de lipsa noastra de unitate a romanilor:

“Apropo petitia la care te referi: vad ca este pornita in martie 2014 si a strans aproape de 4000 de semnaturi fara nici un rezultat, pt ca nu are la baza nimic concret. Petitia UDMR-ului pt reschimbarea numelui spitalului din Covasna, a strans in nici 10 zile, 30.000 de semnaturi, avand sprijinul prefectului de Covasna, consiliului medicilor din spital, a sindicatului etc. Si rezultatul a fost cel pe care il stii.”

Pentru interesul romanilor din Harghita si Covasna ar fi trebuit sa existe in replica o petitie semnata de cel putin cateva sute de mii de romani! Hai sa ne trezim romani, caci am dormit destul!

Articolul Ce spun semnatarii unei petitii prin care se cere desfiintarea UDMR? apare prima dată în Glasul.info.

un articol de Valentin Roman

Uite ce-ți propun, dragă vecine secui: eu îți dau autonomie, nu doar culturală sau teritorială în cadrul Statului român, ci totală, fă-ți țara ta, îți dau eu din pământul meu și fă-ți tu țara ta în mijlocul României. Steag ai deja, îți mai trebuie țara, se pare că-n țara mea nu-ți place.Și pentru că-s generos și nu-mi place să te văd cum te zbați în chinurile unor frustrări dureroase, sunt dispus să fac ce-am zis mai sus.

Dar trebuie să fi conștient de niște lucruri, vecine, anume că, după ce vei avea țara ta, pe care ți-o dorești atâta, de la mine nu trebuie să mai ai așteptări, vei trăi într-o enclavă înconjurată de România, orice pleacă dinspre tine spre alte zări, trebuie să treacă prin teritoriul meu, la fel precum trebuie să treacă prin el orice vine spre tine. Iar eu voi avea dreptul să controlez aceste lucruri și să pun ce taxe de tranzit vreau. Nu ai cum să influențezi acest drept, că eu fac ce vreau în țara mea, tu faci ce poți în a ta.

Cititi intreg articolul pe valentinro.blogspot.nl

Sursa:

Articolul Vecine secui, vrei autonomie? Îți dau autonomie. Ce faci cu ea? apare prima dată în Glasul.info.

Românii din Transilvania lipsesc de 400 de ani de pe stemă.

Felul în care se regăseşte Transilvania pe stema ţării noastre perpetuează o realitate de acum 400 de ani. Românii lipsesc, dar se află, în schimb, fostele naţiuni privilegiate: maghiarii, secuii, saşii şi germanii Stema actuală a României a fost aprobată de Parlament în 1992.

În primele trei părţi ale blazonului naţional sunt reprezentate Ţara Românească, Moldova, Banatul, Dobrogea, iar în ultimul compartiment Transilvania. Fosta provincie românească este reprezentată pe stemă de către secui, prin însemnele lor soarele şi luna, maghiarii, prin vulturul negru de stepă, respectiv saşii şi germanii, prin cele şapte turnuri, reprezentând tot atâtea cetăţi.

Reprezentarea Transilvaniei pe stema ţării a fost preluată la fel cum era şi în perioada interbelică, fără ca specialiştii din comisia parlamentară să realizeze o minimă documentare istorică cu privire la însemnele respective. Pentru istorici, un mare semn de întrebare este cum s-a perpetuat această situaţie după Marea Unire de la 1918.

Românii ardeleni lipsesc de pe stema Transilvaniei

Elementele prin care este reprezentată Transilvania pe stema României, adoptată în 1992,  perpetuează heraldic o realitate istorică de  acum 400 de ani. Vorbim de momentul în care erau recunoscute în Transilvania  doar trei „naţiuni“ privilegiate din Transilvania: maghiarii, saşii şi secuii.

Stema Transilvaniei a încetat să mai fie folosită după 1867, când, în urma compromisului politic s-au constituit Imperiul austro-ungar, iar Transilvania a fost încorporată la Ungaria. „De altfel, ungurii, spre a face să se uite cu totul istoria autonomă a Ardealului, şi spre a demonstra contopirea definitivă a Marelui Principat cu Ungaria, au introdus de la 1867 stema

Transilvaniei în armeriile Ungariei, unde a stat până la mijlocul Primului Război Mondial.

În 1916 s-a întocmit o nouă stemă a monarhiei dualiste austro-ungare, stemei Transilvaniei rezervându-i-se numai un loc în armele comune ale acestei monarhii, nu şi pe stema proprie a Ungariei“, subliniază istoricul.

Toată lumea ştie, sau ar trebui să ştie, că stema Transilvaniei este un scut tăiat, în cartierul superior cu un vultur ieşind (simbolul nobilimii maghiare) flancat de soare şi lună (simbolul secuilor), în cartierul inferior şapte turnuri (simbolul saşilor transilvăneni). Heraldica şi simbolurile heraldice reprezentau adevărate programe politice în perioada medievală, iar istoria stemei Transilvaniei este puţin cunoscută, ca şi faptul că au existat mai multe variante ale acestei steme.

Toate incercarile romanilor de a propune solutii prin care sa fie si ei reprezentati pe stema Transilvaniei au esuat. In ce fel sunt respectate drepturile tuturor “minoritatilor” din Romania cand tocmai populatia majoritara nu este reprezentata asa cum ar fi normal pe stema regiunii in care traiesc? Cum se poate ca dupa sute de ani romanii sa nu fie inca reprezentati pe aceasta stema?

Surse/Note:

Articolul Românii ardeleni lipsesc de pe stema Transilvaniei apare prima dată în Glasul.info.

Urzeala din spatele solicitărilor de autonomii fiscale, economice se structurează pe premize false, chiar ordinare, dar îndeosebi se bazează pe neștiința și ignoranța multor români, și a celor mai mulți minoritari care vor să’și crească potența numerică într’un alt stat, în care de la 4-5% să salte la peste 15%.
Pentru acești adepti ai autonomiiilor regionale pe baze economice, cum este cea a minoritarilor, prezint niște cifre, ca să înțeleagă toți cât de deplasate și mincinoase sunt “argumentele” lor. Acești urzitori susțin aberant ca: “Impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova și Oltenia pe nedrept. Transilvania este trezoreria ţării noastre fără autodeterminare (?!!! n.m.). Ei au mai mare nevoie de noi, decât noi avem de ei. Regiunea noastră s’ar putea autosusţine.”

Solicitarea autonomiei in baza unor criterii economice false

”O minciună repetată de o mie de ori rămâne o minciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”, spunea Goebbels, Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist. Așadar să încercăm cu cifre reale sa demascăm minciuna patrihoților locali.

Cititi si: Economiile Harghitei si Covasnei de cand e UDMR la guvernare

Regiunea Transilvania (Ardeal+Crisana+Banat+Maramures) aduc la bugetul national 178 miliarde lei, cu o medie de doar 11 miliarde lei in cele 16 judete.

Restul tarii (Moldova+Muntenia+Oltenia+Dobrogea) aduce la bugetul national 364,27 miliarde lei cu o medie de 14 miliarde lei in cele 25 de judete si Bucuresti.

Unde este superioritatea Transilvaniei fata de “Regat”? Daca ne luam doar dupa cifre seci, constatam ca este o gogorita toata constructia lor, mai ales cand se argumenteaza economic. Autonomia economica nu se justifica, cifrele reale aratandu’ne un nivel de aport la buget exact invers, Transilvania traieste de pe urma “Regatului”, daca am folosi terminologia patrihotilor.

Spre exemplificare e suficient sa intelegem ca Bucurestiul are un aport de 33 de ori mai mare ca al Covasnei, de 29 de ori decat Salaj, 20 de ori decat Harghita, 20 de ori decat Bistrita Nasaud, de 12 ori cat Mures, de 10 ori cat Arad, la fel decat Sibiu si de 7 ori cat Brasov.

Aproape 6,3 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) este surplusul pe care l’a adus in anul 2011 Bucurestiul la economia tarii, dupa cum reiese din estimarile Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), trend care a continuat si in 2012 si in 2013.
Bucuresti are cea mai mare pondere (22-23%) in economia Romaniei, fiind urmat de Cluj, Timis, Arges, Constanta, Prahova, Brasov, Dolj, Ilfov, Iasi.

https://thraxusares.files.wordpress.com/2015/01/214-topul-judetelor-dupa-valoarea-economcia-2011.jpg

Valoarea economica a tuturor judetelor in 2011 in bani, este de 542,04 miliarde de lei.
De unde rezulta ca valoarea medie a unui judet din Romania este de 13 miliarde de lei (3,1 miliarde de euro).
La randul ei, valoarea din 2010 a economiei Romaniei a fost de 513,64 miliarde de lei. Ceea ce inseamna o crestere a

PIB-ului de 28,4 miliarde de lei in acest an comparativ cu 2010.
Din acesti 28,4 miliarde de lei, circa un sfert, adica 6,3 miliarde de lei, reprezinta suma cu care a urcat economia Capitalei in 2011.

Mai exact, economia municipiului Bucuresti este estimata in acest an la 123,15 miliarde de lei, ceea ce reprezinta nu mai putin de 23 % din total national, cu 6,3 miliarde de lei peste cifrele din 2010, cand PIB-ul Capitalei a insumat 116,84 miliarde de lei.

Dupa cum afirmam anterior, dupa Bucuresti, urmatoarele motoare ale economiei sunt Cluj, Timis, Arges, Constanta, Prahova si Brasov. Bucuresti plus aceste sase judete fac cat jumatate din economia romaneasca. Penultima pozitie este ocupata de Covasna, judet care a contribuit doar cu 3,97 miliarde de lei la economia tarii, cu 180 milioane lei mai mult decat in 2010.

Aveti in poza cat valoreaza fiecare judet din Romania (valoarea din 2011).
Amatorii de autonomii regionale ar trebui sa sape mai adanc si fara a dezinforma, pentru un argument valid, pentru ca situatia economica in viitor a tarii nu le va da motive de liniste pe taram economic.

Nici in urmatorii 2 ani situatia nu le va da apa la moara, decalajul intre “Regat” si judetele transilvane se adanceste, dar nu pentru ca cineva doreste asa ceva subteran cum poate ar crede carcotasii patrihoti, ci pentru ca acesta este ritmul de dezvoltare actual, absolut natural.

Nu doresc ca din aceste statistici cineva sa traga concluzia total eronata, ca incerc sa creez o prapastie intre regiuni. Incerc o analiza la indemana oricui are rabdarea sa studieze oleaca site’ul Comisiei Nationale de Prognoza, ce are la baza datele INS, date ce sunt trimise si cunoscute si de Bruxelles. Asadar se prognozeaza ca la finele anului 2016, Romania sa atinga suma incasata la nivel national de 734,733 miliarde lei, cu 178,025 miliarde mai mult decat la finele anului 2011.

Cititi si: Tinerii maghiari, tineri dezorientati, predestinati cercurilor extremiste

Bucureștiul să inregistreze cifra de 167,44 miliarde lei.
Dar pentru a demonta intreaga constructie de neadevaruri si aberatii, celor ce se bazeaza pe ”argumente” economice, in tentativa lor de a crea un stat independent in Transilvania, iata prognoza incasarilor in 2016, in toate cele 16 judete: 237,569 miliarde lei, cu o medie de 14,8 miliarde /judet.

In “Regat” situatia se modifica astfel: 497,164 miliarde lei in cele 25 de judete si Bucuresti, cu o medie de 19,122 miliarde / judet.

În concluzie, adepții ideii eronate si aberante ca romanii din vechiul regat traiesc pe spinarea ardelenilor, trebuie sa argumenteze cu cifre reale si nu cu lozinci otravite. Cu munca si inteligenta aceste cifre seci pot fi imbunatatite, intr’atât cât să fie resimtite cu adevarat in nivelul de trai al fiecarui roman si nu cautat in segregationism.

#Vatra Stră-Română‬ ‪Dacii‬ ‪Geții‬ ‪Pelasgii‬

Sursa:

Articolul Solicitarea autonomiei in baza unor criterii economice false apare prima dată în Glasul.info.

Poziţia formaţiunilor politice şi civice maghiare faţă de românii din judeţele Covasna şi Harghita

 Există o vorbă care ţine de înţelepciunea populară conform căreia, dacă doreşti să cunoşti cu adevărat caracterul şi calităţile unui om, trebuie să-l urmăreşti cum se comportă atunci când este şef (conducător), la orice nivel. Extrapolând, putem afirma că, atunci când dorim să cunoaştem fizionomia reală a unei formaţiuni politice, în exercitarea prerogativelor sale publice, este necesară monitorizarea discursului şi comportamentului conducerii acesteia, începând cu programul politic şi terminând cu modul de rezolvare a unor aspecte punctuale, în aparenţă mărunte, dar care au o semnificaţie precis conturată şi transmit un mesaj, mai greu, sau mai uşor de descifrat.

Argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului “Ţinut secuiesc”

Am făcut această introducere, pentru a putea înţelege de ce resping categoric reprezentanţii românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, demersurile formaţiunilor politice şi civice maghiare, care urmăresc instituţionalizarea autonomiei pe criterii etnice, în această parte de ţară şi, totodată, a răspunde la întrebarea:

De ce nu acceptă românii trăitori în aceste judeţe, cu populaţie maghiară numeric majoritară, instituţionalizarea autonomiei pe criterii etnice, atât de dorită de liderii maghiari, deopotrivă cei “moderaţi” şi cei “radicali”? Am menţionat instituţionalizarea, deoarece din punctul nostru de vedere această autonomie există de facto, urmând ca din perspectiva liderilor maghiari, ea să fie obţinută şi de jure.

Înţelegerea acestei probleme şi răspunsul la întrebarea formulată, le putem afla dacă, prezentăm poziţia formaţiunilor politice şi civice maghiare, faţă de românii din judeţele Covasna şi Harghita, în anii tranziţiei postdecembriste.

După decembrie 1989, ca parte a societăţii româneşti, reprezentanţii concetăţenilor maghiari, şi-au exprimat public frustrările acumulate în timpul regimului comunist şi au învăţat “din mers” – de regulă mult mai repede şi mai bine decât românii – modalităţile democratice de rezolvare a dezideratelor identitare, obţinând din partea populaţiei majoritare aprobarea cadrului legislativ şi instituţional necesar prezervării şi afirmării identităţii etnice, culturale şi confesionale.

Normal ar fi fost, ca în toţi aceşti ani, toate succesele obţinute de etnicii maghiari din România, în general, şi de către cei din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în special, să se răsfrângă pozitiv şi asupra atitudinii liderilor şi a formatorilor de opinie din mass-media maghiară, faţă de românii din judeţele menţionate, unde aceştia formează o minoritate regională.

Dar, aşa după cum este cunoscut – din numeroasele semnale trase de către reprezentanţii societăţii civile româneşti din zonă –, şi fără instituţionalizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului “Ţinut secuiesc”, relaţiile interetnice din această parte de ţară, au fost şi mai sunt încă caracterizate de o lipsă cronică de înţelegere şi chiar de intoleranţă, din partea liderilor maghiari – aflaţi perpetuu la cârma “autoguvernărilor” locale – faţă de populaţia de naţionalitate română şi faţă de românitate, în general.

            Să ne reamintim câteva dintre principalele discriminări ale cetăţenilor de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita, cauzate de nerespectarea prevederilor legale în vigoare, de către liderii maghiari aflaţi perpetuu la conducerea celor două judeţe, în ultimii 18 ani.

În domeniul culturii: transformarea unilaterală a muzeelor judeţene şi locale, din muzee comunitare, în muzee etnice secuieşti, cu toate consecinţele negative ce au decurs din acest act asupra specialiştilor români, a cercetării istoriei românilor din zonă şi cu neglijarea totală a patrimoniului românesc; desfiinţarea ansamblurilor folclorice profesioniste şi transformarea lor în “ansambluri secuieşti”, fără a manifesta spijinul cuvenit cultivării folclorului românesc; lipsa de voinţă şi interes pentru asigurarea funcţionării Ansamblului folcloric profesionist “Ciobănaşul” care, în final a condus la desfiinţarea acestei formaţii româneşti; prevederea în Programul organizaţiei UDMR din judeţul Covasna, din perioada 2000-2004, a transformării Teatrului“Andrei Mureşan” din Sf. Gheorghe, în “teatru de găzduire”, ceea ce însemna practic desfiinţarea instituţiei; întreprinderea unor demersuri de către unii fruntaşi UDMR (Marko Bela, Kelemen Hunor ş.a) pentru desfiinţarea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni; obţinerea, după îndelungate şi nenumărate demersuri, a clădirii în care funcţionează muzeul menţionat şi a transferului în patrimoniului muzeului a clădirii în care a funcţionat prima şcoala confesională ortodoxă din Sf. Gheorghe; discrepanţa dintre finanţarea proiectelor iniţiate de către ONG-uri, instituţiile şi cultele maghiare şi cele româneşti; neincluderea unor spectacole în limba română în cadrul unor manifestări finanţate din fonduri publice precum: “Zilele localităţilor” – Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe (cu foarte mare greutate), sau Zilele judeţului Harghita; lipsa specialiştilor români şi a manifestărilor culturale româneşti la majoritatea casele municipale şi orăşeneşti de cultură ş.a.

            În domeniul cultelor: boicotarea înfiinţării Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei; reticenţa manifestată de conducerea unităţilor administraţiei publice locale, faţă de acţiunea de retrocedare a proprietăţilor ce au aparţinut parohiilor ortodoxe şi care au fost expropiate de regimul comunist; lipsa totală de sprijin a parohiilor ortodoxe din partea administraţiei publice locale subordonate UDMR (tot ceea ce s-a realizat în acest domeniul, a fost finanţat de la bugetul central, prin intermediul Episcopiei); prezentarea Bisericii ortodoxe din cele două judeţe, în mass-media de limbă maghiară, ca o instituţie ce urmăreşte “cucerirea pământului secuiesc, prin intermediul bisericilor având cupolă în formă de ceapă”, fără a se pune în evidenţă faptul că Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, păstorită cu înţelepciune de către P.S. Ioan Selejan, a fost în toţi aceşti ani, şi este în continuare un factor de promovare a înţelegerii şi bunei convieţuiri interetnice şi interconfesioanle.

În domeniul învăţământului: nerespectarea prevederilor legale privind asigurarea ocupării posturilor de director adjunct în şcolile mixte, de către profesori români; obţinerea, după numeroase intervenţii la ministerul de resort, a unor clase cu predarea în limba română; acordarea preferenţială a fondurilor pentru funcţionarea şcolilor cu predare în limba maghiară şi neglijarea celor cu predare în limba română (îndeosebi a Grupului Şcolar “Constantin Brâncuşi”); discriminarea elevilor români în unele şcoli mixte (cazul Grupului Şcolar Economic – Administrativ din Sf. Gheorghe) respingerea, într-o primă fază, şi acceptarea după numeroase demersuri şi după intervenţia Ministerului Educaţiei şi Învăţământului a denumirilor “Nicolae Colan” şi “Constantin Brâncuşi” acordate la două şcoli din municipiul Sf. Gheorghe.

            În domeniul administraţiei publice locale: neacceptarea nici unui român în conducerea Consiliilor judeţene Covasna şi Harghita, sau în cea a altor municipii, oraşe şi comune cu populaţie etnic mixtă; raportarea negativă la prezenţa şi activitatea în teritoriu, a unor instituţii fundamentale ale statului român, cum sunt: armata, poliţia, jandarmeria, serviciul de informaţii ş.a.; condiţionarea ocupării funcţiilor în instituţiile publice, din cele două judeţe, de cunoaşterea limbii maghiare, în alte posturi decât cele prevăzute în Legea administraţiei publice (să amintim doar câteva cazuri recente din Sf. Gheorghe, Arcuş, Chichiş ş.a.); acest fapt a condus ca, în instituţii precum Consiliul judeţean Covasna, Primăriile Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Baraolt şi în majoritatea comunelor cu populaţie etnic mixtă, să nu existe funcţionari de naţionalitate română; editarea revistei Primăriei Sf. Gheorghe, doar în limba maghiară; continuarea acestei practici şi după sancţionarea primită din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminării; folosirea banilor publici doar în interesul populaţiei maghiare – cazul întâlnirii maghiarilor de pretutindeni de la Moacşa: Folosirea acestei întâlniri pentru promovarea unor deziderate iredentiste, separatiste, antiromâneşti; neacceptarea includerii în stema judeţului Covasna şi a altor localităţi din cele două judeţe, a nici unui element care să simbolizeze istoria şi cultura populaţiei româneşti, care reprezintă un sfert din populaţia judeţului; neglijarea simbolurilor româneşti (majoritatea primarilor UDMR nu poartă eşarfa tricoloră la evenimentele prevăzute de lege – vezi cazul primarului din Sf. Gheorghe, la Ziua Naţională 2007), lipsa acestora în spaţiile publice (sala de şedinţe a municipiului Sf. Gheorghe); aprobarea denumirilor străzilor şi instituţiilor publice, cu eludarea sau neglijarea personalităţilor româneşti, de rezonanţă naţională sau locală (Sf. Gheorghe şi Miercurea-Ciuc, sunt singurele municipii reşedinţă de judeţ din România care nu au o stradă cu numele lui Ştefan cel Mare; Consiliul local Sf. Gheorghe a respins propunerile ca dou străzi din municipiu să poarte numele juristului Grigore Păltineanu şi a protopopului Aurel Nistor – lideri marcanţi ai românilor din judeţ, în perioada interbelică, acordând, în schimb, unei străzi numele preotului Iosif Popovici aservit elitei maghiare locale, din perioada respectivă); respingerea, de către Consiliul local Sf. Gheorghe, a unor propuneri ale reprezentanţilor societăţii civile româneşti, şi ale consilierilor români, de acordare a distincţiei “Pro Urbe” unor cetăţeni români din Sf. Gheorghe (cazul regretatului economist Emil Tănăsoiu); nerespectarea prevederilor legale referitoare la folosirea limbii române în instituţiile publice – cazul Regulamentului de funcţionare al Consiliului local Sf. Gheorghe şi a altor reglementări asemănătoare.

            În domeniul politic: lipsa de interes şi chiar blocarea tuturor iniţiativelor care vizează înlăturarea discriminării cauzate de inexistenţa cadrului legislativ şi instituţional care să protejeze pe etnicii români, numeric minoritari în judeţele Covasna şi Harghita; nerespectarea obligaţiilor stabilite prin protocoalele de colaborare cu unele partide, referitoare la discriminarea pozitivă a românilor din cele două judeţe; acceptarea şi încurajarea explicită sau tacită a unor discursuri intolerante, antiromâneşti prezente în mass-media de limbă maghiară din cele două judeţe; raportarea negativă la prezenţa în aceste judeţe, considerate “fiefurile baronilor maghiari locali” şi a prietenilor acestora de pretutindeni, a unor oameni politici şi demnitari români ş.a.

Pe drept cuvânt, se pune întrebarea: Dacă aşa s-au comportat şi se comportă liderii maghiari, fără a dispune de autonomie etnică instituţionalizată, care va fi comportamentul lor, după o posibilă obţinere a acestui deziderat? Întrebarea este pe deplin îndreptăţită, cunoscând mai ales şi antecedentele istorice – în deosebi cele din perioada 1944-1945 şi cele din timpul Regiunii Autonome Maghiare –, cât şi faptul că acum este o adevărată întrecere pe tema intoleranţei faţă de români, între UDMR şi Partidul Civic Maghiar.

Sunt doar câteva aspecte asupra cărora vă propun să reflectăm cu toţii şi, să acţionăm în consecinţă, fiecare după responsabilitatea şi puterea sa. Aceasta cu atât mai mult, cu cât, fiecare gest public individual sau colectiv, rămâne consemnat în documentele vremii, ca o mărturie peste timp, asupra contribuţiei la instaurarea unui climat de normalitate, în beneficiul tuturor, în spiritul perceptelor creştine şi a valorilor europene de acceptare, înţelegere şi preţuire a alterităţii.

Dr. Ioan Lăcătuşu

Sf. Gheorghe, 20.02.2008

Sursa:

Articolul Argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului “Ţinut secuiesc” apare prima dată în Glasul.info.