3 Septembrie 1944 – Manifestul trădării de la Cluj și datoria românilor de a-și apăra patria

La 3 septembrie 1944, în Cluj, tinerimea secuiască, instigată de propaganda horthystă și de umbrele unui trecut care nu le aparținea, organiza o manifestație zgomotoasă prin care cerea intrarea în război împotriva României. Era un moment al tulburărilor mari, când soarta războiului se schimba, iar armatele române, prin actul de la 23 august, se ridicau pentru a-și elibera pământul din jugul hitlerist și hortyst. În timp ce România își plătea tributul de sânge pentru a rupe lanțurile unei alianțe criminale, la Cluj se ridicau voci împotriva ființei naționale românești.

Această manifestație nu a fost altceva decât o dovadă a urii străine purtate împotriva românilor, o încercare de a slăbi hotărârea poporului nostru. Însă istoria avea să arate din nou că pământul Ardealului nu se clatină.

Românii au răspuns nu prin strigăte, ci prin jertfă, prin lupta ostașilor de pe front, prin rezistența țăranilor care își apărau ogoarele, prin demnitatea tuturor celor care purtau în suflet testamentul voievozilor. Manifestarea secuiască de la Cluj a rămas o pată rușinoasă, dar dincolo de ea se înalță imaginea neclintită a unui neam care, prin sânge și credință, și-a apărat ființa.

Astăzi, privind în urmă, nu ne amintim de strigătele lor, ci de tăcerea grea a eroilor noștri căzuți pentru ca Ardealul să fie întreg. România a ieșit din acea furtună mai puternică, iar pământul de la Cluj a rămas românesc. Jertfa de atunci ne obligă să fim vigilenți și să nu uităm că libertatea și demnitatea nu se apără cu vorbe, ci cu fapte, cu unitate și cu credință neclintită în neam.

Articolul 3 septembrie 1944 – S-a înregistrat la Cluj o amplă manifestație a tinerilor secui prin care se cerea intrarea în război împotriva României apare prima dată în Glasul.info.

Un secui critică politica izolaționistă a celor din UDMR: “Discursul naționalist al lui Tamás Sándor și Antal Árpád András, reprezintă un dublu izolaționalism!”

Izolaționismul politic, cultural și economic la care condamnă UDMR-ul toată suflarea etnicilor maghiari din fiefurile controlate de către UDMR-iști, nu este tocmai pe placul întregii comunități, iar din când în când apar voci destul de curajoase pentru a-și asuma public dezaprobarea față de acțiunile și politicile UDMR-ului în anumite zone ale României.

O astfel de voce curajoasă este reprezentată și de către teologul secui Attila Nagy, care nu ezită să critice promovarea unei politici a izolaționismului de către niște personaje destul de controversate, precum Tamás Sándor și Antal Árpád András.

[alert-success]

[/alert-success]

[alert-announce] Nota noastră: într-adevăr, și noi împărtășim în cazul de față punctul de vedere al lui Attila Nagy. Tinerii de etnie maghiară din localitățile unde este promovat izolaționismul politic, cultural și economic, sunt niște tineri defavorizați, condamnați din cauza acestui izolaționism să rămână cu niște șanse diminuate de dezvoltare pe plan personal, profesional, cultural, politic, etc În afara județelor în care maghiarii sunt majoritari,  pentru acei tineri care nu cunosc decât limba maghiară, este practic imposibil să-și găsească un loc de muncă sau să se folosească de alte oportunități care sunt la îndemâna oricărui alt cetățean român care cunoaște limba română, limba statului în care trăiește.

Din acest motiv, izolarea economică, culturală și socială la care-i condamnă UDMR-ul pe maghiarii din județele controlate de grofii UMDR-iști, reprezintă o sabotare a șanselor și oportunităților de dezvoltare, în special la adresa tinerelor generații.[/alert-announce]

Articolul Un secui critică politica izolaționistă a celor din UDMR: “Discursul naționalist al lui Tamás Sándor și Antal Árpád András, reprezintă un dublu izolaționalism!” apare prima dată în Glasul.info.

Cum au ratat romanii oportunitatea apropierii fata de secui? De-a lungul istoriei, secuii ne-au fost noua romanilor mai degraba aliati impotriva Regatului Ungariei, sau impotriva altor invadatori care doreau sa supuna pamanturile Transilvaniei, decat sa ne fie dusmani cu care sa fi dus batalii de amploare. Neam mandru si aprig, secuii au luptat mereu pentru identitatea si libertatea lor, iar acolo unde au convietuit cu romanii, mai degraba i-au asimilat ei pe romani decat viceversa.

Cum se face totusi ca au sfarsit prin a fi asimilati de catre coroana maghiara? Manipulatorii nu au aproape niciodata dorinta de a pune vreodata problema la modul stiintific, decat daca le serveste cumva scopului pe moment.

Traind un paradox prin care etnicii maghiari reprezentau un mic procent din totalul populatiei sale si intelegand cat de important este factorul unei populatii omogene, care sa formeze in cele din urma un stat national unitar, Ungaria a inceput o maghiarizare agresiva a nationalitatilor nemaghiare. Nu puteau sa scape astfel atentiei lor nici secuii, cei care au hartuit de-a lungul istoriei coroana maghiara poate mai mult decat oricare alta comunitate.

Ungaria a facut astfel tot ce stie ea mai bine, s-a agatat de cizma austriacului pentru a castiga putere si a vanat pretutindeni puterea administrativa, de la varful careia isi putea implementa politicile sovine si pe cele de asimilare fortata.

Principiului autodeterminarii nationalitatilor enuntat de catre presedintele american Woodrow Wilson n-a facut decat sa sporeasca inversunarea cu care Ungaria ii maghiariza fortat pe nemaghiari.

Cum au ratat romanii oportunitatea apropierii fata de secui

Romania in schimb a privit si priveste inca destul de pasiva acest fenomen de maghiarizare, care se afla chiar si astazi in plin proces de desfasurare pe teritoriul sau.

Cat despre secui, romanii au ratat un moment foarte important cand secuii au cautat o apropiere fata de Bucuresti, insa romanii au fost prea orbi sa inteleaga acest lucru. In perioada interbelica aproape fiecare casa respectabila din Bucuresti avea cate o slujnica de origine secuiasca.

[quote style=”4″]“Pentru acei secui, Budapesta și Viena erau foarte departe față de Iași și București. Pe la curțile boierești din Moldova își trimiteau secui fetele ca să fie slujnice și menajere, iar băieții să slujească „în țară” ca să-și facă un rost. O asemenea menajeră au avut boierii din familia Sterian (Filipeni – Bacău), luată în căsătorie de învățătorul Gh. Postoiu, care mai trăia prin 1950 la Piatra Neamț.”, sursa : crainou.ro[/quote]

[quote style=”4″]“Convorbirea cu Vilma Kovács are rădăcini mai adânci în trecutul meu. Aflasem multe lucruri despre ea din povestirile bunicii mele, în care apărea ca o adevărată întruchipare a dârzeniei: ca slujnică în București, a reușit să economisească bani destui ca să ajungă gospodar de frunte în satul Atid, din fostul județ Odorhei. Povestea bunicii mele conținea pe de o parte o anumită rezervă față de statutul de slujnică, iar pe de alta admirația pentru rezultat. Când am demarat proiectul capitalei multiculturale, am realizat că tabloul ar fi incomplet fără perspectiva unei slujnice din secuime – categorie obișnuită a Bucureștiului interbelic. ”, sursa :memoria.ro[/quote]

[quote style=”4″]“Domnul căpitan! Ordonanţa sa locuia la subsol, în bucătărie. Tot în bucătărie locuia şi o bucătăreasă bătrână, o femeie din Secuime. Dar, săraca era ursuză, necăjită, n-am reuşit niciodată să schimb nici măcar două vorbe cu ea. “, sursa cooperativag.ro[/quote]

Nu zic sa-i fi romanizat, dar macar sa le fi aratat mai multa atentie si consideratie si nu sa-i fi abandonat si lasat prada fenomenului de maghiarizare care a continuat nestingherit pana in zilele noastre.

Daca secuii n-ar fi fost maghiarizati, am fi avut in zona lor acum un creuzet de etnii diferite precum exista de pilda in Dobrogea sau in unele zone din Banat. Cu ce ne deranjeaza pe noi existenta unor diferite etnii in Dobrogea? Cu nimic; si acolo este pace si liniste, cu toate ca zona este destul de pestrita din punct de vedere etnic.

Sursa: Glasul.info

Articolul Cum au ratat romanii oportunitatea apropierii fata de secui apare prima dată în Glasul.info.

Csibi Barna vrea ca romanii sa plateasca pentru a-i convinge pe unguri sa renunte la gandurile de autonomie. Dand ca exemplu modul in care guvernul spaniol actioneaza pentru a-i convinge pe catalani sa renunte la gandurile lor de independenta, inclusiv prin diverse forme de facilitati fiscale si stimulari financiare, extremistul maghiar Csibi Barna, cel care “l-a spanzurat” public pe Avram Iancu si a rupt steagul Romaniei in timpul unei manifestari cu caracter extremist dintr-un oras din Ungaria, le solicita romanilor sa urmeze acelasi exemplu, pentru a-i convinge pe ungurii din Romania sa renunte la ideea autonomiei.

Ceea ce uita inca din start sa pomeneasca extremistul maghiar Csibi Barna, este faptul ca in timp ce catalanii sunt autohtoni in Catalonia inca din cele mai vechi timpuri, nu se poate spune tocmai acelasi lucru si despre maghiarii din Romania.

Csibi Barna vrea ca romanii sa plateasca pentru a-i convinge pe unguri sa renunte la gandurile de autonomie

[alert-announce]”Guvernul spaniol plange pentru mila Cataloniei autonome sa nu se separe, chiar e capabil sa si plateasca sume imense pentru a CONVINGE pe catalani ca impreuna e mai bine. Ei, haideti valahilor, convingeti-ne si pe noi secui, cumva, ca impreuna ar fi bine, pentru ca pana acum stati destul de prost la acest capitol.”, scrie Csibi Barna intr-o postare pe facebook[/alert-announce]

Observam ca obraznicia unora dintre extremistii si iredentistii din secuime atinge cote alarmante si chiar ridicole, netinandu-se in primul rand seama ca la modul cum functioneaza astazi statul roman, niste judete precum Covasna, Harghita, Salaj, Vaslui, Calarasi, Teleorman sunt deja subventionate de ani buni de catre restul tarii. Analizele economice din ultimii ani releva foarte clar acest lucru.

[alert-success]Nota redactiei (n.r. pentru a-i raspunde pastrand aceeasi nota a ridicolului):  autoritatile “valahe” au luat act de solicitarea facuta de catre domnul Csibi Barna si acum fac subscriptie publica pentru a cumpara bilete de calatorie catre Mongolia si Estul Siberiei[/alert-success]

Glasul.info

Articolul Csibi Barna vrea ca romanii sa plateasca pentru a-i convinge pe unguri sa renunte la gandurile de autonomie apare prima dată în Glasul.info.

Tinutul Secuiesc este prezent in Google Maps! La o simpla cautare pe motorul de cautare Google a expresiilor “romania transilvania map” sau “romania trasylvania map” internautii romani au fost consternati sa constate ca harta Transilvaniei este delimitata din teritoriul Romaniei fiind reprezentata prin culoarea albastra, iar in interiorul acesteia este reprezentat si asa zisul “Tinut secuiesc” prin culoarea rosie.

Mai mult, regiunea in care acum se afla judetele Covasna, Harghita si Mures este denumita Szekely Hungarian Region (n.r. Regiunea Secuiasca a Ungariei!?), avand atasata si urmatoarea descriere: ” Aceasta regiune formata din trei judete este adesea numita Tinutul Secuiesc. Majoritatea minoritatii etnice a secuilor unguri (?) se gaseste in aceasta regiune. Multi membri ai minoritatii etnice a ceangailor unguri poate fi gasita de asemenea in aceasta regiune – in munti catre est, si in apropierea orasului Brasov”.

[alert-announce]”This tri-county area is often refered to as Szekler-land. most of Romania’s Szekely Hungarian ethnic minority is found within this region. Many members of the Csango Hungarian Ethnic minority are also found in this region – in the mountains to the east, and near the city of Brasov.”[/alert-announce]

Este cel putin ciudat din partea celor de la Google sa prezinte in acest fel harta Romaniei, in care atat provincia Transilvaniei cat si asa zisul Tinut Secuiesc sunt prezentate fix in maniera promovata adeseori de catre gruparile iredentiste maghiare.

Intrebare: ce naiba fac institutiile statului roman de nu se sesizeaza niciodata in legatura cu propaganda iredentista maghiara care devine de la o zi la alta din ce in ce mai agresiva? In schimb, autoritatile romane sunt preocupate ca noile generatii de copii sa formeze „mecanisme intelectuale care sa previna orice forme de nationalism”!

Articolul Tinutul Secuiesc este prezent in Google Maps! apare prima dată în Glasul.info.

In randul autonomistilor maghiari din Romania s-a adunat atat de multa frustrare si indignare din cauza esecurilor pe care le-au intampinat prin incercarile lor de a obtine autonomia Transilvaniei sau macar a Tinutului Secuiesc, incat s-a ajuns ca un grup de secui sa ceara acum autonomia Crisanei de Vest si unirea ei cu Romania! Dupa vizita lui Victor Ponta in secuime, populatia maghiarofona si-a dat seama ca este de o mie de ori mai usor sa ceara mai intai autonomia unor provincii din Ungaria si apoi unirea lor cu Romania.

Indignati ca nu pot obtine autonomia Transilvaniei sau macar a Tinutului Secuiesc, un grup de secui cere acum autonomia Crisanei de Vest si unirea ei cu Romania!

[one_half][/one_half]”Din alianta asta parsiva dintre UDMR si PSD ne-am dat seama ca este mai usor sa cerem autonomia unor provincii din Ungaria si apoi unirea lor cu Romania. Prin asta ne vom atinge pana la urma scopul propus initial: unirea Transilvaniei cu Ungaria”, ne-a declarat Otonom Imre in timpul unui interviu

PS: Acesta este un pamflet si trebuie privit ca atare

Foto original: thraxusares.wordpress.com

Articolul Indignati ca nu pot obtine autonomia Transilvaniei sau macar a Tinutului Secuiesc, un grup de secui cere acum autonomia Crisanei de Vest si unirea ei cu Romania! apare prima dată în Glasul.info.

Aerul rece al serii de toamna starni un freamat printre studenti, si mai toti isi incheiara camasile albe la gat. Eram cu totii in jur de doua sute; ne aflam in orasul Covasna. Pe strada principala nu era tipenie de om, in schimb de la ferestre se puteau ghici puzderie de ochi curiosi: nu mai vazusera cred niciodata asa de multi români la un loc in centrul orasului lor.

“Ce naiba aveti voi acolo la Targu Mures cu ungurii? Aici am intalnit vreo doi de gasca, razi cu ei de te prapadesti, si au si palinca buna”, imi spuse la telefon in urma cu doua luni un coleg de la Liga Studentilor din Constanta. Marius il chema.

Asa ne-a venit ideea organizarii unei intrunirii a Ligii in zona Harghita-Covasna. Multi din tara nu prea stiau realitatile de acolo, iar suferinta românilor din acel areal fusese mult demonetizata de canalele mass-media, asa ca, un contact direct cu acel pamant si suflet romanesc greu incercat era mai mult decat binevenit.Tinerii adunati acolo, la inceput galagiosi, pusi pe distractie si voie buna, isi schimbara repede sentimentele.

Inimile lor de români atingeau parca cu mana o rana vie, care brusc a devenit brusc si a lor. Au cunoscut tarani de-ai nostri cu lacrimi de deznadejde si parasire in ochi, au atins mainile crapate de munca ale Inaltpreasfintitului Ioan Selejan, maini fauritoare de biserica româneasca si pastratoare de Neam, au inalnit alti tineri români, multi dintre ei resemnati, deznadajduiti, care nu-si puteau gasi usor o slujba la ei acasa, fara sa fie nevoiti sa invete o limba straina…la ei in tara.

Au vazut tinere românce frumoase cu licariri triste in priviri, femei batrane pe al caror chip era intiparita suferinta amintirii uciderii barbatilor lor de catre trupele maghiare in anii 40, paduri rapuse de noii grofi, munti cumparati pe forinti si guverne “românesti” prea grabnic tradatoare.

Prietenul meu de lupta romaneasca, Florin Palas, a dat la un moment dat tonul vuietului ce avea sa urmeze: incepuseram a canta, si ca un val ce starneste alt val, grupul de studenti se dezlantui intr-un “Desteapta-te. Române” tulburator. Ecoul glasurilor se izbea ca un ciocan de peretii ostili ai blocurilor de un cenusiu sinistru. A urmat mai apoi “Treceti batalioane române Carpatii” si “Duhul lui Iancu”.

Inceputul noptii in Covasna incepu sa semene cu un rasarit; anumite lumini izvorate din taina se aprinsesera la ferestre si ochii nostri incepura sa vada mici lumanari ce arginteau drapeluri nationale puse in geam. In cantecul nostru pulsa incandescent si sangele acelor români de acolo, din spatele ferestrelor deschise spre noi, studentii care, impinsi de un resort nevazut, am crezut de cuviinta ca este bine sa sarutam mana pamantului din Ardeal. Iancu Avram isi revarsa peste asfintitul devenit rasarit fluierul dumnezeiesc din munti …românii din Covasna nu mai erau singuri.

M-am uitat peste umar; Marius plangea.

Autor: Mihai Tirnoveanu

[tp_product id=”198694228″ feed=”396″]

Articolul Suferinta romanilor din Harghita si Covasna, o rana vie care inca ne apasa sufletele apare prima dată în Glasul.info.

Din pacate sant garduri invizibile aicea la noi, in Covasna si Harghita, intre secui si romani, pe care le fac baroni locali udemeristi, cu declaratiile lor sovine, ca Antal Árpád András, primarul orasului Safantu Gheorghe, sau Tamás Sándor, presedintele consiliului judetean Covasna.

Dar se intram in actualitate, la declaratia lui Vona Gábor, liderului Jobbik din Ungaria, ca el asuma responsabilitatea pentru un conflict cu Romania, daca e nevoie, pentru obtinerea autonomiei secuimi. Declaratia asta reprezinta o instigare la ura, mod iresponsabil, care creaza gard, invizibil, intre romani si unguri, secui.

INGRIJORARILE UNUI SECUI. Noi, secuii, nu ne-am integrat nici acum in situatia istorica de după Trianon

[one_half][tp_product id=”194103996″ feed=”396″][/one_half]

Ura creaza cel mai inalta gard invizibil, care poate sasi desparta oameni! Si nu este bine, ca garduriel intre doua neamuri, pe care le a facut istoria, a inceput, incet, incet sa dispara. Gardurile de genul asta nu prea dispar nici, dupa doua sute de ani, pilda, masacrele lui Bem in revolutia 1848, care in valea Ghiurghiului, inca sant vie.

Un profesor de universitate, la Babes-Bólyai, la sociologie, Magyari Nándor László, secui din Ciuc, spunea ca replica, pe urma declaratiilor Tőkés, ca Trianon este o durere pentru neamul ungurilor si cele intamplate dupa, ca unguri din Transilvania, si secui, ar trebuie sa cunoasca ce au simti romani, inainte de Trainon in Ardeal, intre 40-44 in nordul Ardealului, ca inca n-au facut, si dupa aia sa-si planga de durerile lor. S-a referit la, de pilda publicistica romanilor, din Ardeal, sau aspecte din litaratura romanilor din Ardeal, in care se exprimau durerea lor.

In loc de a primi iresponsabilul Vona, care incita la ura, creaza noi garduri, greu daramate, ar trebui sa dam loc reflectiei, ce au simtit romani, inainte de Trianon, ca asta ar fi o desfacere de gard. Pentru desfacerea de gard, prima data trebuie sa facem curat, chiar in ograda noastra

Si este important, ca gardurile pot fi si frustrante pentru minoritate, care tulbura identitatea lor, si o identitate tulburata greu de pastrat. Schimbarile istorice, necesita la o etnie, recrearea identitati, daca nu face, devine comunitatea respectiva frustrat. Daca o etnie, devine minoritate, poate recrea identitatea numai in realtie cu majoritate, ca o dubla identitate. Trebuie sa integreze intro situatie noua, intr-o majoritate, noua intr-un fel, daca nu face nu va reintegra in identitatea sa. Daca o minoritate traieste, ca secui, cu iluzia stapanului, ca tara inca a lor, si romanul este considerat ocupator, iluzia istorica, devine o stare frustranta, care frustrare distruge identitate. Integrarea ungurilor n-ar trebuit sa fie asa de greu, ca in realitate in Ardeal maghiarimea era minoritate fata de roamni.

Integrarea in cadrul majoritati, inca este neinteles pentru secui, cum poate sa fie, inacelasi timp, un mod de a pastra identitatea, garantia identitati. Si in forma dublei identitati se poate pastra identitate, mai bine, decat in forma separatismului inchis al autonomiei. Natura interioara a omului, este deschis, la o integrare continuu in mediu, asta este natural. Din pacate

Vona are posibilitate de a inalta garduri invizibile, care poate sa-si desparte secui de romani, si din cauza asta reprezinta un pericol reciproc! Este un dusman al identitati secuilor, care trebuie obtinut, printro integrare organica, cadrul majoritati romana. Incita s-a la ura, impiedicand crearea unei noi identitati, in cadrul majoritati romana, pe care santem dator sa le cream, ca inca n-am facut. Noi secui, dupa Trianon, inca n-am integrat, n-am realizat noua noastra identitate pe urma schimbari de situatie istorica dupa Trianon.

Sursa: Romanmaghiar.wordpress.com via certitudinea.ro

Articolul INGRIJORARILE UNUI SECUI. Noi, secuii, nu ne-am integrat nici acum in situatia istorica de după Trianon apare prima dată în Glasul.info.

Originea secuilor este una viu disputata inca de catre istorici, antropolgi si lingvisti. Atat de controvesata este originea lor incat cei mai multi dintre cercetatori inclina sa creada ca de fapt este vorba de niste ramasite ale mai multor triburi cu origini foarte putin cunoscute.

Conform istoricului Ioan I. Russu populația românească prezentă pe teritoriul locuit astăzi de secui, ar fi fost asimilată în evul mediu. Acest proces de asimilare este documentat și de lucrarea „Originea secuilor și secuizarea românilor”, a academicianului Gheorghe Popa-Lisseanu, în care se susține că românii au fost majoritari în unele părți ale teritoriului locuit de secui, dar că o mare parte a populatiei românești a fost secuizată. Gheorghe Popa-Lisseanu arată că:

„din statisticile ce le avem la îndemână rezultă că numai în ultimele două secole, numărul românilor, care în regiunea secuiască se ridică la 30% din întreaga populație, a scăzut astăzi la 5%. Restul de 25% s-a pierdut în masa secuiască, ceea ce reprezintă la o populație totală de aproximativ 500.000 de suflete, o pierdere de 125.000 la 130.000 români.”

Un comentariu interesant despre ceea ce mai inseamna astazi cu adevarat secuii il are Gheorghe Doru Popa:

“S-a înmoștenit în limbajul românilor o denumire a unei minorități etnice care de fapt nu mai există. Că mai sunt unii unguri care declară că s-ar trage din secui, este ca și cum, fără nici o dovadă reală, unii dintre români ar declara că descind direct din osul lui Decebal, dar limba Dacă le este străină, la fel cultul, obiceiurile tradițiile !…

Prin natura lor, din ceea ce cunosc și am cunoscut, o mare parte dintre cei care isi atribuie pe nedrept o identitate falsa, sunt mincinoși, hoți, inculți notorii, axați pe scopuri josnice, instigatori, extremiști, urlători la Luna ce strălucește pe cerul celui mai puternic pentru a-și pune în aplicare planurile cele mai mârșave și criminale cu cât mai multă ușurință !

Secui este o denumire improprie pentru o minoritate, un grup de indivizi care, pe baza unei simple declarații, încă își mai închipuie că fac parte dintr-o etnie înghițită de mult, cu de-a sila, prin metode asasine de o nație care a lăsat, lasă și va lăsa în urma ei, doar praf, pulbere, lacrimi, sânge și moarte !

Cuvântul secui trebuie scos din vocabularul mondial actual și lăsat în seama istoriei îndepărtate, oricât de revoltați sau jigniți s-ar simți cei care încă mai cred sau își închipuie că mai sunt sau aparțin unei etnii dispărute !!! Oricâte simboluri, provocări, insinuări ar lansa, un lucru este cert, SECUII NU MAI EXISTĂ NICI CA O MINORITATE A UNEI MINORITĂȚI !”Gheorghe Doru Popa

Nota noastra: Din cate stim noi, din ultimele date oficiale de la ultimul recensamant efectuat in Romania, mai exista doar cateva sute de persoane care inca s-au mai declarat secui. Se pare totusi ca inca mai exista si secui care si-au pastrat limba stramosilor lor, o limba cu influente turanice (vezi Secuii nu sunt unguri!).

Din pacate, s-au facut prea putine studii legate de acest subiect si exista o foarte mare probabilitate ca aceasta limba sa dispara pentru totdeauna. Nu intelegem nici de ce nu apar lideri ai acestei comunitati care sa lupte pentru afirmarea identitatii lor etnice si culturale, pentru pastrarea limbii si a obiceiurilor lor. 

Daca tot ne laudam peste tot cu “discriminarea pozitiva” a minoritatilor din Romania, este greu de inteles de ce nu s-a acordat pana acum o mai multa atentie asupra acestei minoritati, care din toate datele reiese ca este totusi o minoritate cu totul aparte fata de maghiari, iar aici vorbim bineinteles de acei secui, din pacate foarte putini la numar ramasi, care inca nu au fost maghiarizati.

Surse:

[1] Gheorghe Doru Popa

[2] ro.wikipedia.org

Articolul CARE SECUI?! apare prima dată în Glasul.info.

Simon de Keza, ocupându-se de originea secuilor, arată că ei nu locuiau în Câmpia Panonică, ci în munții de la margine, împreună cu românii de la care au învățat scrierea acestora (“non tamen in plano Panoniae sed cum Blakis in muntibus confinii sostemhabuerunt, unde Blakis comuniunit literis ipsorum uti perhieuter”).

Deci românii din Munții Apuseni aveau la finele secolului al IX-lea și începuturile secolului al X-lea, scrierea lor, pe care au adoptat-o și secuii.

Este posibil să fie scrierea chirilică, răspândită în zonă de frații Chiril și Metodie, care au adus-o în Moravia. Însă cercetătorul Paul Tocilescu examinând câteva inscripții și texte vechi românești ca cele din schiturile rupestre din Munții Buzăului, inscripții de pe inelul nr. 21  de la Sânnicolaul Mare și manuscrisele de la Ieud tratând 485 de semne grafice aparținând unui număr de 47 de alfabete a ajuns la concluzia că este o scriere arhaică cu alfabet autohton.

[alert-announce]Cititi și: In Panonia in sec X inca se mai vorbea o limba romanica[/alert-announce]

Scrierea veche la secui

Multe sunt scrise în bustrafedon “ca boii la arat”, un rând este într-un sens, altul în sens contrar, ceea ce arată că nu sunt cu alfabet chirilic.

Dar în  secolul XII și începutul secolului al XIII-lea, secuii au fost dislocați de unguri din zona munților Apuseni, și aduși la început pe Valea Mureșului, apoi în Ținutul celor Trei Scaune. Aici ei au folosit alfabetul din figura 1. Acest alfabet a persistat până în zilele noastre. Astfel noi am comandat unui ebenist un lampadar din lemn de păr. Lampadarul are încrustată inscripția din figura 2.

[one_half]

Problema Secuiasca, G. Badea-Latuceanu

Nu am descifrat inscripția, necunoscând alfabetul (în afara datei – 1966 luna mai). Nu am găsit descifrarea alfabetului.

Dar scrierea valahă ar putea fi și scrierea lapidară, a se vedea la Voroneț (figura 3).

În anul 1000 regele Ștefan al Ungariei a decretat înlocuirea sistemului ideografic de notare care era foarte răspândit în Transilvania, cu scrierea latină.

Mai ales că relativ la scrierea valahă Gh. Popa Lisseanu, precizează că aceste litere nu se scriau ci se crestau pe bețe, începând de la dreapta spre stânga.

Sursa:

[1] De la Nistru pân’ la Tisa și ceva mai departe, Dr. Anatol Măcriș

Articolul Scrierea veche la secui apare prima dată în Glasul.info.